Romanulu, iulie 1879 (Anul 23)

1879-07-01

616 Tîrnova, 11 Iulia. — Seria isbucnită ună incendiu violente într’una din mahalalele orașului și a făcuții păgubi însemnate • peste 100 case au fostă arse și 37 persone au pierită în flăcări. Principele Alexandru a lăsată guvernatorului Tîrnovei suma de 200.000 franci spre a ajuta pe victimele acestei catastrofe. ROMANULU, 1 STALIU, 1879 Linia Ploiescu-Predealu și „Binele Publicu“. Citimă în Monitorul de ieri: Jurnalul Binele Publică, în numerele de la 27 și 28 Iuniă curentă, publică două articole prin care voiescu a arăta că, în construcția liniei Ploiesci-Predeală, s’ară fi acordândă felöse însemnate concesionarului în detrimentul Statului. Aceste articole prindă cu multă meșteșugire fapte inexacte alături cu alte fapte exacte, și putându astăfelă induce publicul în erore, ministerul face cunoscută cum stă lucrurile. In articolul din 27 Iunie, se zice că concesionarul este datoră a esecuta lucrările după planurile aprobate supt fostulă concesionară Crawley, și că numai modificarea de la valea lui Bogdan a fost încuviințată de Camere. Acestă aserțiune nu este exactă. Actul de concesiune, la art. 25, între modificările aduse primului casetă de însărcinări, prevede că concesionarulă va fi obligată a aduce, de va fi posibilă, îmbunătățire traseului la gura văieî lui Bogdan, modificarea arătată este singura obligatoriu pentru concesionară, nimică cnse nu împedecă nici nu putea rațională împedecă pe ministeră se introducă și alte îmbunătățiri traseului, când o s’ară constata prin omenii săi tehnicî că ele sunt necesarii. In ceia ce privesce varianta despre care vorbesce Binele Publicü, acesta a fostă recunoscută necesară de consiliulă tehnică care a și mersă în fața locului înainte de a se pronuncia. După ce se discutase și se aprobase, conformă avisului consiliului tehnică, varianta locală de la valea lui Bogdan, care suprimase ună podu, consiliul a recunoscută necesitatea unei alte modificări la Orății. De vreme ce podul se afla numai cu două palme d’asupra apelor și și era luată în flancui de defecțiunile văiei, consiliulă a propusă : 1) derivațiunea gârlei, 2) suprimarea podului. Ministerulu n’a crezută, ca Binele Publicü, că este uă datorie pentru el, ca totuși să esecute traseulă vechia și să fie condamnată continuă la cheltuieli de reparație și întreruperi periodice în acestă punctă, și a aprobată varianta. In urmă s-a constatată că și celelalte poduri din distanța care separa aceste 2 variante isolate se aflau și ele în condițiuni rele, ținulă chiară la intrarea unui tunelă, consiliulă dără a propusă ministerului, după ducerea sea la faci a locului aplicarea acelorași principii, recunoscute bune, și pentru îmbunătățirea traseului pe acestă distanță, presentândă spre aprobare uă variantă în lungă ca de 2 și jumătate kilometre, care unia ambele variante deja aprobate. Acestă variantă, care modifică propunerea primitivă a concesionarului, propusă de consiliu, a fost aprobată. Printr’ânsa se remediază la defectele traseului vechia, înlocuindu-se o liniă șerpuită, espusă în flancă la atacurile rîului, cu poduri a cărora înălțime era insuficientă d’asupra apelor, amenințată, prin urmare, la fiecare viitură de apă, printr’oă linie mai favorabilă pentru esploatare, mai ridicată pe totă întinderea cu, 0m ,80 și care nu se mai află espusă furiei torentelui. S’aă suprimată într’adevără câteva poduri și două tunele, înse acesta era consecința forțată a îmbunătățirii liniei, din momentul ce consiliulă a constatată că derivarea gârlei, rădicarea liniei și facerea de lucrări întăritore asiguraă mai bine linia. Aserțiunea că ministerul ar fi permisă concesionarului a înlocui tunelurile prin tranșeuri, și acesta în contra avisului dată de consiliul lucrărilor publice, este cu desăvârșire inexactă. Ministerulu nu a permisă nici uă dată concesionarului să asemene abatere. Din contra, din momentul ce a fostă avisată de serviciul și de controla că concesionarul, de la sine, fără autoritare, lucreză în sensulă arătată, ministerulă i-a dată imediată ordină formală să înceteze lucrările și se se conforme planurilor aprobate. Acestă ordină s’a și repetată ca somațiune formală (ordinele no. 7,705 și 7,778, din 6 și 7 Iunie). Suprimarea a două tunele s’a aprobată, însă după avisul consiliului lucrărilor publice no. 250. Acestă suprimare nu era decâtă uă consecință a variantei admise, pentru îmbunătățirea liniei, ărăși conformă cu avisură consiliului tehnică. Articolul citată adaugă că modificările făcute traseului ar fi adusă feröse concesionarului, prin suprimarea mai multorfi poduri, fără să i se scadă uă sumă echivalentă din prețură chilometrică. Este de ajunsă se se amintescă că lucrarea este dată a forfait și că prin urmare fiecare lucrare figureza în prețulă totală, nu cu costului ei, ci ca unnfracțiune, calculată prin repartiție, a prețului întregei construcțiuni. Ministerul n’are să se ocupe nici de perderile, nici de foloseie ce póte ave concesionarulă făcândă să nefăcândăuă lucrare dată; elă nu trebuie să aibă în vedere de câtă soliditatea și îmbunătățirea liniei. Póte cere orice lucrare pentru a ajunge la acestă scapă, fără a examina câtă costă, și totă asemenea, când ăuă lucrare devine inutilă, nu este docă a se vede câtă ară fi putută costa și daca lucrările care o înlocuiescă suntă două valore exactă echivalentă scă nu. In ceia ce priveșce suișurile de 32 până la 35 metri înălțime ce se pretinde că ară resulta din modificările traseului— și pe care le compară cu suișurile de la Pordena—ministerul nu pate ghici care a fostă intențiunea redactorului. Caietul de însărcinări indică ca panta maximum două centimetre la metru seă 2% Din proiectele presintate și aprobate, nici unul nu cuprinde pante mai mari decâtă acestea; nu se înțelege cea voită se facă jurnalulă prin suișurile de 35 metri. In ceia ce privesc o articolul din 28 Iunie, alegațiunea Binelui publică că arbitragiul pentru prelungirea termenului s’a petrecută în familie, după tote formele și condițiunile de mai înainte impuse de concesionară, dânsa intră în categoria insinuațiuniloru, ală căroră caracteră pote fi apreciată de oricine. Ministerulă, vădândă că concesionarulă nu termina lucrările conformă convențiuniî, i-a făcută somațiile cuvenite. Concesionarulü, ord nn ministerulă, a recursă la arbitragiă, și acestă arbitragiă s’a instituită și a judecată conformă prescripțiunilor actului de concesiune. Peterinele publică să se instituie în instanță superioră arbitriloră și se aprecieze într’altă felă de câtă ei casuță de forță majoră și prelungirea termenului; ministerulă énsé n’are acestă dreptă, deci s’a supusă decisiunii acelui arbitra su, conformă concesiunii. Afirmarea că la construcțiune s'a întrebuințată pămentă în locă de vară este neexactă, că s’a întrebuințată petră de calitate inferioră în locă de lespezi puternice și bune, ărăși uă pură invențiune. Ministerulă are organisată ună servină completă de controlă, care preveghieză lucrările în permanență. Acestă servină de controlă este ținută a nu primi și recomanda la plată de câtă lucrările esecutate în bune condițiuni și conformă caietului de însărcinări. Ministerul, nici uă dată n’a plătită de câtă lucrările constatate de acestă servină că suntă conformă convențiunii. Aserțiunea că linia ar fi fostă primită provisoriă, în contra avisului comisiunii însărcinate cu examinarea lucrărilor, și aduce pagubă statului, este asemenea neexactă. Linia nu este primită provisoriă nici până astăci, ea s’arată numai în circulație spre a se îndeplini îngagia mentulă luată faciă cu guvernulă vecină, deorece lipsurile nu împedicau întru nimică punerea în esploatare a liniei, erasí după ainsură comisiunii; ensg concesionarulă a remasă datoră a îndeplini lucrările conformă caietului de însărcinări și a visului dată de comisiune; astăfelă, nefiindă făcută primirea provisoriă, porțiunea din garanție care s'ară fi liberată, după concesiune, în momentul primirii, nu s’a liberată. Câtă pentru lucrările de apărare, este exactă că s’a presintată ună proiectă noă de concesionară. înscelă a fostă neaprobată de consiliul tehnică și respinsă de ministeru. In ce privesce insinuațiunile calomnióse din articolul din 27 Iunie, nu se răspunde nimică. Ele privescă personală pe redactară. (Comunicată), primeșce din Tîrnova cu data de 10 Iulie . Amu fostă unulă din favorisații pe cari principele Alecsandru a bine-voită a’î admite în suita sea pentru călătoria sea la Tîrnova. Plecândă din Rusciuk Marți dimineța pe ună timpă admirabilă, amă făcută voioși și răpede drumulă care ne despărția de vechia capitală a Bulgariei. Pe totă percursul drumului întâlnirămă mulțimi de țărani, veniți să aclame pe Domnitorulă lord în trecerea sea; strigătele loră de „se trăiască !* ne înveseliaă. In mai multe rânduri, Altețea Sea a ordonată să se oprăscă trăsura sea de poștă, spre a ’și da puțină séma de țara pe care o străbătea și spre a studia deja trebuințele sale. Elă n’a încetată, așa mi-s’a crisă, de-a se întreține, în totă timpul călătoriei, cu principele Dondukolf, despre lucrurile cele mai neapărate pentru îmbunătățirea sortei poporului seă. La Biela s’a servită mă dejună principelui și suitei séle, supt ună corlă așezată lângă podulă de peste lantra. La 4 ore ne apropiămă de Tîrnova, înse poporațiunea ne a eșită înainte peste un kilometru de orașă și semnalază sosirea nostră prin strigăte resunătore de ura. Atunci principele se coboră din trăsură și se suie călare; tobele sună; soldații bulgari, cari formezá mă gardă pene la orașă, prezintă armele, înse ei abia potă opri mulțimea. Acesta se îmbuldesce, spre a vede mai de aprope pe principele seă, care înainteză în pasă în mijlocul ăiei și respunde salutându cu mâna la miile de strigăte care esă din tote pepturile. Altețea Sea e primită la porțile orașului de către membrii Adunării care l’a alesă. Migr.exarhhulă Tîrnovei, încongiurată de clerulă săă, îi urezá buna venire, presintându’î pane și sare. Giură împregiură stă membrii consiliului municipală, diferite delegațiunî și deputațiuni din tote orașele și satele Bulgariei. După ce se sfîrși recepțiunea și după ce principele intra în paiață, mulțimea se respândi în curândd prin orașă, ducândă pretutindeni bucuria și intusiasmulă său. Sermanul, poporă bulgară, după cinci vocuri de sclaviă, este în fine fericită de a se simți stăpână pe destinele sale Ieri. Mercurî, era diția depunerii jurământului pe constituțiune. A fostă mai ântei ună Te-Drum celebrată la Metropolis, unde oficia exarhală Tîrnovei, toți membrii corpului diplomatică și ai celui consulară erau de factă. După Te-Deum, principele Alecsandru s-a dusă la ședința Adunării, unde îl precedaseră deputații. La intrarea sa în sală, ună ura formidabilă a resunată și a ținută totă timpulă câtă i-a trebuită pentru ca să urce treptele tronului. Ună amănuntă vrednică denotată tronulă e formată dintr’ună superbă fotoliă de stejară, de minune sculptată și pusă pe on estradă înălțată. Acestă fotoliă a fostă făcută chiară la Tîrnova de către ună lucrătură bulgară; vădându’lă cine-va, nu ’i vine să credá acésta, cu atâta măiestriă e lucrată. Principele, cu uă voce tremurândă de emoțiune, a mulțămită mai ântâiă Adunării pentru că la chiemată a conduce destinele Bulgariei; apoi, întinzjândă mâna, a pronunțată, de astă-nată cu uă voceotărîtă și tare, formula sacramentală a jurământului de credință către Constituțiune- După aceia a declarată Adunarea disolvată. Principele s’a esprimată în limba bulgară. După acesta impunetóre ceremoniă, s’aă dusă toți la paiață, unde s’aă făcută presintările oficiale. Sora aă fostă iluminațiuni strălucite. In acesta di, după amiceji, are să se facă un mare revistă a unei părți din armata bulgară. Deorece curierulă meă va pleca peste uă oră, nu vă voi pute da sema despre acesta revistă. Mâne, Vineri, principele Alecsandru, tată însoțită de principele Dondukofî, va pleca la Sofia, unde socoteșce să ajungă Duminecă sora. Așa dera pe Luni a doua a mea scrisore scănă lungă depeșă, în momentulă solemnă în care pună piciorul pe pământură bulgară, necesitatea de a spune câtă suntă de pătrunsă de sânțenia datoriilor, care mi s'aă impusă prin voința națională și câtă de multă dorescă de a'mi consacra tóte puterile pentru fericirea Bulgariei, care a devenită patria mea, „înainte de a mă duce în noua capitală spre a lua acolo direcțiunea afacerilor guvernului, țină de datoria mea de a merge la Tîrnova și de a depune ună jurământă solemnă d’înaintea Adunării Naționale care m’a alesă. „Anunciândă poporului bulgară sosirea mea în principată, rogă pe A totă-putintele a bine-cuvânta silințele mele. »In patriotismul poporului bulgară speră a găsi sprijinută de care amă trebuință spre a asigura fericirea țarei, căreia îi consacru de acum înainte totă viéta mea. „Dumnedeă să ’mî ajute. „ Alexandru. * Domnitorulu Bulgariei la Tîrîiova. Agenția Havas ne comunică următorea corespondință, pe care o Proclamațiunea Domnitorului Bulgariei. Grăsimă în diareic vienesc următorea proclamațiune pe care principele Alexandru I al Bulgariei a datit-o către poporulü bulgară în momentul cândă a călcată pe pământul Bulgariei : „ Iubiții mei concetățeni, „Rădicată pe tronulă princiară prin votnlă unanimă ală poporului bulgară, simtă, Chili, Peru și Bolivia. Niarele americane aducă orecare amănunte asupra resbelului dintre Chili două parte, Peru și Bolivia de cealaltă. Vasula cuirasată Huascar s-a întorsă în bună stare la Calao, după ce a prins launa séd două vase de resbelă chiliane de puțină valore, a încercată în zadară de a sfărâma lucrările idraulice de la Antofagasta și a schimbată din mare depărtare câteva lovituri de tună cu flota chiliană. Blocarea cetății Iquigua, suspendată prin perderea vasului Esmeralda și prin plecarea vaselor Covadonga și Lamar, a fostă reîncepută cu vigore de către Chilian, cu tote mustrările comandantul navei de resbel engleză Turquoise. Chilianii au armată cu transporturi dă cantitate de nave de comerciă și acumă făuă flotă formidabilă, de care Huascar nu se crede că va scăpa multă timpă. Un mare numără de soldați chiliani ocupă teritoriul contestată. Generalul Prado și președintele Dazo erau unulă la Iquigua și celălaltă la Arica, în fruntea armatelor loră respective, la sute de mile de locul resbelului, de care nici unulă nici altulă nu păreau grăbiți de a se apropia. De la Pisco, se anundă că vnsulă Covadonga a fostă distrusă și înecată la Antofagasta, din cauza probabile a stricăciunilor, ce a încercată în lupta lui cu Independența. O tulă pentru modificarea impositului asupra băuturilor spirtuase, care se va aplica cu începere de la 1 ianuariu de uădată cu punerea în aplicare a măsuriloră după sistema metrică.* Astăzi a avută locă, supt, președenția d-lui generală Davila, împărțirea de premii la orghelina tulii de băieți de la Panteleimonă. Amu avută ocasiunea să vnsitămă atelierulu de desemnă și pe celă de sculptură pe lemnă și ne grăbimă a constata că resultatele obținute până astăzi suntă din cele mai mulțămitore. Din țerile latine. Crisa ministerială din Italia încă nu s’a terminată. L’Opinione publică următorea listă, care trebuie ânse să fie primită cu precauțiune: Cairoli, președinta consiliului și esterne; Villa, interne; Baccarini, lucrări publice; Baccelli, instrucțiune; Pessina sau Zanardelli, justiție; Grimaldi, agricultură; Mare de la Roche, resbelă; Magliani, financie; SOIRI D ALE PILEI. Din Capitală, Ieri s’a făcută ceremonia împărțirii premieloră la elevii școlelor publice primare și secundare din Capitală. M. S. R. Domnulă a binevoită a onora acesta serbare a junimii, împreună cu d. ministru al culteloră instrucțiunii publice. D. D. Petrescu, membru în consiliul permanentă ală instrucțiunii publice, a citită ună discursă, în care a arătată starea scaleloră în 1878—1879. Vomă publica uă mai amănuntă dare de sămă asupra acestei dile a junimii studiase.* M. S. R. Domnulă a primită în audiență particulară, Marți, 25 ale curentei, pe d. I. A. Keun, consulă generală ală Țărilor-de-Josă. O. consulă generală a avută onórea a remite din partea Augustului Sea Suverană să scrisóre către Măria Sea Regală, prin care Maiestatea Sea Guilem III notifică încetarea din viață a Augustului Se a fiă. A S. R. Principele Guilem de Orania. * Senatulă a votată în ședința de nouî proiectulă pentru amânarea punerii în aplicare a legii judecătorielor comunale și de acale. După acestă noă proiectă, judecătoriele comunale și de acale vară începe să funcționeze la 1 August ; ministrulă énré are facultatea de a pune în aplicare acea lege și mai înainte. Afacerile deferite de legea cea nouă judecătorielor comunale se vor judeca, până la punerea iei în aplicare tață de instanțele prevădute în cea vechiă. Acestă proiectă de lege s’a promulgată în Monitorul de ieri.* Cu începere de la 1 Iulie, guvernul va administra în regiă imposibilă beuturilor spirtuase. Senatulă i-a acordată suma de lei 400.000 pentru chieltuielile ce va necesita încasarea acestui venită. * Senatulă a votată Sâmbătă proiec tin străinătate. După cum se anuncia din Paris, bonapartistii eraă se plece Jouî (alaltă-ierî) la Chiselhurst. Jérôme și Canrobert au plecată de Mercurî séra, ord prințesa Clotilda remăsese pentru ziua urmâtore. Neue Freie Presse află că principele Jéromé va ține la mormântul principelui Louis Napoleon una discursă, cnsă nu politică. Járome nu voiesce nici se demnă manifestă, nici să facă vr’uă altă manifestare politică. După înmormântare, se va întorce cu familia sa la castele Normandiei. * D. Burke, respundendă la oă interpelare adresată de d. Denison în Camera Comuneloră, adică că după ultimele raporturi, ale consulului britanică din Rusciuk, că mare parte din întăririle fortăreței a fostă, derîmată. De la consulul din Varna nu a sosită încă nici vă scrie în acesta privință; guvernul engleză speră că derîmarea fortărețelor bulgare se va face fără nici uă presiune din afară. * Vn depeșă din Londra anunță că conferința telegrafică internațională s’a pronunțată în principiu pentru adoptarea tarifului pe cuvinte cu uă taxă fundamentală, care să echivaleze cu prețul ă pentru cinci cuvinte. Asupra prețului unui cuvânt nu s’a luată nici uăotărîre. * L'Etoile Belge anuncță că pe zidurile palatului justiției din Bruxelles s’aă găsită afișate placarde, prin care se amenință regele pentru sancționarea legii privitore la instrucțiune. SENATULU Ședința de Mercurî. 27 Iunie, 1879 Ședința se deschide la ora 2 după amiedă, supt președinta d-lui G. Leca, vice-președinte, fiindă presințî 49 d-nî senatori. 1. M. Cogălniceanu îșî desvoltă interpelarea asupra neconvocării colegielor vacante din Moldova. Intreba déca nu socotesce că e bine ca acele colegie să fiă represintate, mai cu sema acum, și déca ministrulă crede că trebuie a ușa de dreptură ce-î dă onstituțiunea de a ține acele colegie vacante, pâne la termenulă prevăzută de lege. 1). primu-ministru. D-loră, și că amă avută totă aceleași sentimente pe care le are și onor. d. Gogâlnicenu, că nu ară fi bine tocmai în județele de dincolo de Milcovă se remân 4 colegii vacante. Deși legea dă dreptă guvernului ca sĕ convoce colegiile electorale într’ună termenă mai depărtată, eă înseamă și făcută decretulu de convocare; însé, cândă era sé ’lă publică, aă venită mai mulți și mi-aă făcută observațiune că s’ară face alegerea în timpul acela unde mulți din alegători suntă la băi și ară putânice lumea că voiescă să profită de acele lipse ca să se facă tocmai atunci alegerile. Dără, îndată ce amă vădută interpelarea onor. d. Cogâlnicenu, îndată amă dată ordină în consecință; prin urmare, colegiele sunt convocate, și credă că și cei cari eraă sé seducă la băi voră mai amâna plecarea, ca se potă lua parte la alegeri. D. M. Cogâlnicenu se declară satisfăcută. D. G. Orleanu întrebă unde se găsesc o proiectulă de lege, depusă în sesiunea tre-