Romanulu, ianuarie 1880 (Anul 24)

1880-01-24

ANQL1J DOUE-PEÜl ȘI PATRU TOIESCE ȘL TEL PUTÉ ANUNCIDRL Linia de 30 litere petit., pagina IV, — 40 bani Deto » , » pagina 111 — 2 lei — A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea csiarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cne, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA V1ENA, la d-nil llaasentein și Vogler, Walfischgasse 10. La HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru tötä Germania. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI ESEMPLARULURih Licțiiunea si administrabunea strada Donmei, 14 .......■**....... Sucuresci, 24 FAURARU . In numerulu nostru de la 20 ianuariü amü arétatü care arü trebui sé fia, după noi, sistema de tne Stifi, ce arű puté sö dea agriculturei unu nuon avetita și se o facă se producă atâta câtă trebuie sö producă într’uă ți’1ni fertilă, cum este România, și cu uă poporațiune agricolă, laboriasă și economică, cum este cea românescă. Nu ne depărtămü multa astăzi de cestiunea agricolă dicendu câteva cuvinte și despre păduri. Despădurarea, aceste flagelii care bântuie România de mulți ani, mai cu osebire dincace de Milcovii, tinde nu numai a distruge un sorginte directă, de avuțiă națională, doritâncă afectă în modulă cele mai gravii agricultura, aducând pagube necalculabile țârei. Seceta, revărsările răpezi și ruinatóre ale apelor, în epoca desghiețurilor, derâinarea dealurilor și, etc. sunt nenorocitele consecințe ale incuriei culpabile a guvernului și a particularilor din ceia ce privesce pădurile. Pe cândü în alte state, precum în Francia, este vorba chiar de repădurarea munților și dealurilor, despădinate din vechime, la noi munții cei mai frumoși se golesc de pădurile lor, cu uă barbală fi nespusă și se aducă astfelü nenorociri ca acelea ce se observă pe Prahova. Câțiva ani să mai urmeze numai distrugerea podurilor de pe basinul Prahovei și însăși calea ferată, construită cu sacrificie atât de mari, va fi nimicită. N’avemü de câtă se observă mai greutățile de traseu ce au fostu de învinsă în construcțiunea acestei căi, din causa despădurării munțiloru din stânga rîului, și vomu conveni de îndată că decă și munții din drepta se vor fi despădura, atunci calea care a foști mereu abătută spre țărmul a dreptu, spre a se feri de țârmul e stângă, va fi acoperită de derâmările dealurilor despădurate. Acestă stare de lucruri, atât de păgubitore din tote puntele de vedere, nu mai pute să urmeze, ară și a ne da unai testimonii de barbariă și de culpabilă nesocotință de a lăsa se treca și sesiunea legislativă actuală, fără a vota uă lege pentru păstrarea padurilor; ar fi asemenea uă lipsă de patriotism, și nă lipsă de prevedere din partea proprietariloru de păduri de a se împotrivi, cum au facutü ln alte rândü, a admite orecare restricțiuni la dreptulu loru de proprietate, In ceia ce privesce pădurile, restricțiuni fără de care ori-ce măsuri arü fi ilustrie. Statuli și astății își îngrijesce destulă de bine de pădurile sale proprie; ela nu le distruge și, după multe silințe, a începută chiarü a le esplotta într’unű moda destul de regulată. Cândü se vorbesce deja de despădrare, acesta priveșce aprope numai proprietatea privată; și cându în vederea proprietății private ceremü să se voteze de urgență uă lege pentru păstrarea podurilorü, ceremü prin acesta chiar a controlulu Statului, în marginile unei legi, asupra esploatării podurilor, care sunt o proprietate privată. Proprietarii români nu vor trebui să se formaliseze de nesce asemene măsuri de supraveghiare și de control din partea Statului. Să se gândescă mai bine că lipsa unei asemene legi a fost causa distrugerii podurilor, distrugere care le-a adusă sorii en și le cele mai mari pagube, deorece ea este una din principalele cause ale secetelor si îndelungi sau ploilorii îndelungi, ale climei neregulate care isbescu de mai mulți ani atâta de durerosa agricultura. Acesta faptă climaterică s’a observată nu numai la noi, ci și în tote țările üädiniora padurese și în urmă despădurate. Nu vorbimü dojat în temeiul unor ipoteze lipsite de sancțiunea observațiunii și a experienței. Este lucru neîndoiosit că daca nu se vor lua măsuri câtă mai grabnice pentru a opri despădurarea și a îmbunătăți pădurile e mai există, clima țarei nóstre va merge din ce în ce alterându-se și chiar valorea proprietății rurale din ce în ce scăpândü. Este dorit neapărații ca pe deuă parte guvernulu și Camerele sé elaboreze, era pe de alta proprietarii să primescă ca una bine pentru ei înșișî, vă lege pentru păstrarea și îmbunătățirea padurilorü. In gradulüensé în care a ajunsă țara cu pădurile sale, nu va fi póte de ajunsă sĕ ne mulțămimă cu păstrarea și îmbunătățirea padurilorü âncă esistente; va trebui să ne gândimü cu timpulu chiarü la plantarea de păduri pe acolo unde s’au distrusă și pe acolo unde n’au existatu nici uă dată, ca pe Baragană, spre exemplu. S’au facutu deja încercări de pădurare a Baraganului și succesulü cela mai strălucită a încununată încercarea. Pe cândü domeniele astăziî ale Statului aparțineau încă monastirilorfi, s'a plantatü în Baraganá, — pe un moșiă alü căreia nume nu ne vine în minte în acestü momentu — uă mică pădure de stejarii. Astă ci acea pădure, cu tóte stirbiturile ce ’i facu securele țăranilor si, este compusă din arbori splendizi, cari încântă vederea în miijloculu imensei câmpii góle. Ce a făcută uă monastire cu mijlóce mai restrînse, n'arü pute are sö o facă Statina, cu mijjlóce multu mai întinse, și cu uă responsabilitate multă mai mare faciă cu țera ! Noi credemu că da, și âncă eu multă înlesnire. In acesta scopu nici că ar ave trebuință să lucreze directă , ’i-arü fi de ajunsă sé pună în condițiunile de arendare ale moșieloru pe care ară voi sé planteze păduri, că pe fiă care anu se vor f planta și întreține atâte pogane de pădure de către arendașă. Rolulu Statului întru acesta s’arü mărgini la controlulu asupra plantării și la întreținerea unora bune pepiniere în mai multe localități, pepiniere de la cari arendașii ară fi îndatorați a veni să-’și facă provisiunea de mici arbori pentru plantarea padurelorü. Negreșită acestă obligațiune pusă arendașilor și s’ara traduce póte câte uă dată printr’uă mică scădere a prețului arendei ; acestă scădere arü fi ense cu totul neînsemnată, deorece lucrarea despre care vorbimu trebuie sé se facă íntr’unu numerü de ani relativii mare, și două-trei pogone de plantare pe anü nu potu scăde prețul arendei Intr’unu medii simțitorii. Apoi chiar deca pe acolo unde arü fi trebuință de plantațiuni mai întinse, s’aru cere de la Stată unii sacrificii mai simțitorii, dacă acestu sacrificiu va fi cu dărnicia resplatita, atâta prin binele ce se va face țârei, câtă și prin urcarea valorei bunuriloru domeniale. Statuii atât ca proprietară, cât și și ca consumatorii , câtă și ca producătorii, nu trebuie să lucreze nici uă dată numai în vederea unui profită materială exclusivă și imediată. Acțiunea lui, în orice direcțiune și pentru orice trebuință fără fi , trebuie să aibă de țintă binele generală, rădicarea țarei, buna stare a poporațiunilor. Ca proprietară, ele este datoră să, facă din bunurile ce esploateză, centrări de bune exemple și de inițiative salutare. Ca consumatorii, ele nu trebuie numai să caute a-și procura câtă mai rervenț produsele de care are trebuință, ci mai cu osebire a se sili se încuragieze prin însemnata sea clientelă spiritulu de întreprindere, care este nervulă prosperității publice, și se asigure reușita industriei naționale. In acesta salutară direcțiune pare a și fi intrată guvernul și Camerele partidei liberale, probă sunt: asigurarea fabricei de postavü de la Neamțu și asigurarea unei fabrice de hârtiă, cu însemnata clientelă a Statului. Acesta începută e încuragiatură, déra nu e de câtă una mică începută. Multa se póte face în acesta direcțiune pentru rădicarea economică a țarei, precum multü póte face Statulü ca mare proprietară, pentru rădicarea agriculturei și pentru îmbunătățirea sortei poporațiunilor agricole. De acesta din urmă cestiune ne vomă ocupa în articolur viitorii. țară cu Muntenegrulă. Mijlocirea sea s’ară basa pe schimbarea districtului Kucî-Craina cu rusinie. Porta n’ară fi nefavorabilă acestui proiect de transacțiune, care îase are puțini sorți de reușită.* Serbia face nouî demersuri pentu a încheia cu Turcia on convențiune consulară conformă tratatului din Berlin. SENȚIULU TELEGRAFICU ALU AGENȚIEI HAVAS. Londra, 3 Februarie. — Camera represintanților și din Washington a ținută oă ședință specială spre a asculta pe deputatul orlandesu, d. Parnell, care a făcută oă espunere a situațiunii actuale a Irlandei. Roma, 3 Februarie.—U Avvenire d’Italia anundă că d. Bonelli, ministru de resbelű, și-a dată demisiunea în urma atitudinii generalilor-senatori în discuțiunea legii asupra măcinatului urmată în Senatü. Iiena. 3 Februarie — Camera austriacă a adoptată fără modificațiune proiectulă de administrațiune a Bosniei și Brzegovinei. Se telegrafieză din Constantinopole Corespodinței Politice : Italia a oferită Portei bunele sale oficii pentru regularea afaceri----------- RECTIFICAREA RECTIFICĂRII. Avemu multă considerare pentru diplomați, noui și vechi. Avereă pentru diplomatulú care ne scrie și considerațiuni personale. Sé ne ierte énsé diplomații, vechi și noul, se spunemü c'avemü în privința diplomaților, cam aceleași temeri ce avem și în privința legiștilorii avocați. Precum aceștia sunt uneori împedicați în cugetarea lorü de precari articoli ai codului și acesta îl face să nu mai vor fi limpede cestiunea în tóte părțile iei, totu astafelu și diplomații vechi une ori cestiunile numai dintr’una singură punta. Acesta ne-o dovedesce astăzi rectificarea ce ne trimise vechiula diplomată. Domnia-sea a perdutu din vedere £ 010^24 IANUARIU, 1880. LUMINEAZA-TE ȘI VEI EI. ABONAMENTE. In Capitală și districte: unii anii 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tate țările Europei, trimestru 15 lei se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea diarulul LA PARIS, la d-n I Darras-Halegrain, o rue de l’anciene Comédie și Havas. Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA V1ENA, la d. B. G. PopovicI, 15 Fleisch- . markt. ! IN ITALIA, la d. doctorii Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Cenova. Scrisorile nefrancate se refusd. 20 BANI ESEMPLARUIiU UĂ RECTIFICARE A UNUI VECH1U DÍPLOMATU Domnule Redactorii Bine-voiți a 'mi permite sé rec tifică în adevĕratulü lorü sensfi doar fapte istorice care lef comenteză numérulü d-vóstre de astăzi. * piceți că principele Albert arüi fi declarată că Napoleon III a oferită Austriei Principatele Dunărene și că Austria ar fi refusata. Nu estejitocmai resacta . Adevĕrul este că Englitera și Francia văg consimțită amândouă la ocupațiunea Principatelor Dunărene cerândü în schimbă Austriei, și ca condițiune, să ia dă parte activă în resbelulu Orientului. Austria consimți la ocupațiune, derü nu se hotărî a luată parte activă contra Rusiei. De aceia la tratatulü din Paris, Engliteza și Francia ne mai susținând apa Austria, acesta retrase ocupațiunea din țara nostră, piceți mai departe : „Napoleon III, mai bine luminată „despre națiunea română, îi vedete „favorea sea, o lua supt scutulü „SOU...... Nu, d-le Redactorű, nu credeți că unii sentimentu de dreptate inspira numai pe ímpĕratulu Napoleon. Adevĕrul este că Majestatea Sea avea intențiunea de a trimite mai târiu pe tronulu Principateloru pe véí’ulu séu principele Napoleon. Și când acesta scopü nu se putu realisa, nu consimți la alegerea României în persona comitelui de Flandra, ci ne trimise pe Carol de Hohenzollern în speranța că Prusia, imitândă acesta spiritu de conciliațiune și de concesiune, se va învoi la o rectificare ulteriora a fruntarielorü Rhenane. Una vechiü Diplomată, Bucurescu, 22 Ianuarie, 1880, că studiul nostru istorică nu era nicidecum întemeiată pe simțiminte de dreptate, ci pe interese. Volcumu a aminti Româniloră că fiecare națiune are interesele iei; astafel, scopulu nostru a fostă sĕ-’i facem, se înțelegă că suntu datori, în cestiunile politice, sĕ caute a astenna, pe câtă putință este, interesele națiunii lorü, profitându de momentele cândü interesele altei sau altora națiuni, suntu în orecare legăminte cu acele interese. Voliamü a aréta, a aminti că, în politică, fiecare Stată, lucrândă după interesele sale își schimbă adesea politica, și uneori în câteva zile numai de aceia déra omenii de Stată ai unei națiuni trebuie să veglijeze, și cândü momentulü este propice să seă să pună mâna pe densula pentru a face actulű care este în favorea Statului, în favorea națiunii lorü. Nu este exactü, ne dice vechiulu diplomații, că Napoleon III ar fi oferita Austriei Principatele Dunărene. Adevĕrul este, adaogă d-sea, că Engliteza și Francia au consimțită ca Austria să ocupe Principatele Dunărene, ceréndü în "schimbă Austriei să ie dă parte activă la resbelulu Oriuntelui. Adevărată este acestă din urmă aserțiune. Noi enși ne amu amintit-o. Aretarama pnse că puterile nu puteau lăsa aceste Principate în voia întâmplării. Arétarama prin urmare că națiunea care nu dă dovedi că este harnică, nu mai inspiră nimenui încredere și astafel, ea este de sicurü espusă la cele mai mari pericole. Vechiulu nostru diplomată, ocupată numai de faptul ce amintesce, perdu din vedere nu numai scopulu studiului nostru istorică, déra chiar faptele cele mai positive din acea epocă, și de aceia ne zice că „nu este exacuü că Napoleon III a oferită Austriei Principatele și că Austria le-a refuzat“. Se bage de semn, bunulü nostru diplomată, că confundă epoca începutului resbelului cu cea de la finele lui. La începută, Românii nesciindü sé profite de ocasiune și se dovedescă Europei că inteliginți, harnici și capabili sunt, Engliteza și Francia au fǎcutü acele propuneri Austriei. In urmă Onsé Napoleon a propusă Austriei Principatele. Dovedii, écé propriele cuvinte ale principelui Albert din epistola sa, din 18 Mai 1857, către amicalu său baroni Stockmar. „Politica francesă, după ce a fostü „austriacă penă la absurdă înaintea „conferințelor” pentru pace, s’a aruncatü d’uă dată în sensula opusă „ș’acum favoreza pe Rusia cu ace„iași ardere. Acesta se zice că pro vine din causă că Austria a refuzată pentru ea însăși anecsarea „Principatelor Dunărene, care ar fi „putută fi puntul” de plecare ale „unei prefaceri ” cărții Europei.“