Romanulu, martie 1880 (Anul 24)

1880-03-01

A­NULU DOLJE­PECI ȘI PATRU Redacțiunnea și Adm­­inistatțțiunea st­rada Domnei, 14 VOIESCE ȘI VEI PUTE ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Dete , , , pagina III — 2 lei — A se adresa, IN ROMANIA, la administrațiunea cjiarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-ne, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugéne Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-niî Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru tótá Germania. Articolele nepublicate se ardü. 20 BANI ESEMPL ABULU Bucuresci, S ffiJSk îngrijirea despre starea financie­­lor a țarei este una dintre cele mai legitime și mai naturale din îngri­jirile ce trebuie să le aibă nu nu­mai bărbații politici, ci și toți ce­tățenii, fără osebire. Financiele , într’uni statu, sunt­ nervulu vieței, sunt o miijloculă de căpetenie ale prosperității lui. Starea rea a lora denotă că stare rea a țârei întregi. De aceia amü vedea cu bucuria pe toți bărbații politici, și organele de publicitate dând c cestiunilor­ re­lative la financia­ră seriosă atenți­une, studiindu-le și contribuindu ast­­­felü la întărirea situațiunii finan­ciare a României. Din nefericire, grupurile așa -zise conservatóre păru a fi apucate nu­mai într’una modă intermitentă de dorula financielor, țârei. Acesta doru le vine, ca unu accesu de friguri, sau în ajunul­ realisării unei ope­rațiuni financiare însemnate, sau în ajunul­ votării bugetelor­, și a­­tunci, nu constatarea stărei reale și găsirea mijloceloru de îndreptare pare a fi scopulü ce urmărescu, ci propagarea unorü temeri de pericole imaginare, răspândirea, care potű face­rea creditului statului. Acestă procedere este nu numai nereală, ci și pagubitare intereselor­ publice; căci pute atinge creditulü Statului, și prin ele creditula pri­vată. Organul­ grupului Iepurenu merge și mai departe ; ela susține nu nu­mai că situațiunea actuală este rea, ci și că, supt guvernulü conserva­tori, ea era strălucită. Nu vom­ intra în cesbateri lungi în acestă privință; nici vomü aminti noi starea, în care se gäsiau finan­ciele la căderea­ guvernului ,silit con­­servatorii de la putere. Vomü lăsa cuventulü actelorű o­­ficiale, pentru ca lumina să se facă deplină și chiar­ cei ce caută a o­­coli adevĕrulü sĕ fiu siliți a­ la re­­cunosce. Asta­felu, ín Monitorulu oficialii de la 28 Februariü 1876, gäsimü ur­­mátórele cuvinte : »D. Ministru de financie presintǎ proiec­­tulu pentru a asigura plata la timpu a cre­­anțeloru statului prin unu imprumutu de 30 milione lei, și proiectulu de lege pen­tru asigurarea realizării împrumutului cu care să se plătască construirea linielorü Ploiesci-Predealu și Ocna». Lucrur­ e limpede. Creanțele statului, după chiar­ mărturirea ministrului de financie nu se puteau plăti de câtă facân­­du-se una împrumută de 30 milione lei. Și acesta condu ? După ce se făcuse împrumuturi domeniala de 74 milione. După ce se urcaseră impositele cu 32 la sută peste ce erau în 1869 — 70, după cum o mărturesce chiar­ d. Iepurenu, în programa de la Mazar­ pașa. După ce, afară de imprumuturi domenialü, se contractaseră alte două împrumuturi, cum tjice totu progra­ma de la Mazar-pașa isupt scrisă de d. Iepurenu, și, în sfirșită, după ce uă parte însemnată din bunurile Statului se vânduseră, spre a aco­peri deficitele bugetare. Deci, imprumutulü de 30 milione, ceruta la 1876 era coronarea unei administrațiuni, care nu făcuse altă ceva de câtă împrumuturi, pusese imposite și cerea nouă împrumuturi, pentru „a plăti creanțele Statu­lui.“ Care este situațiunea astăzi ? Vom­ lăsa să vorbescă iarăși acte oficiale. Eco ce citim­ în Monitorulü ofi­cialii de­la 24 Februarie : »Se aduce la cunoscința d-loră deten­­torî de titluri de ale împrumutului Renta 5 la sută, contractată în anul­ 1875, că cu începere de la 15 Martie a. c., casie­ria centrală va plăti cuponală aceloră ti­tluri e­ligibilă la 1 Aprilie st. n . în mo­­netă de aură­ Deci, după patru ani de admini­strare a guvernului liberalü, nu mai e nevoie de împrumuturi spre a plăti datoriele Statului. Mai multe , ele se platesc­ îna­inte de termenii. Deosebirea între uă situațiune și cea­l­altă este deosebirea dintre des­trăbălare și ordine, dintre risipă și economia. Deru­are e numai atâta ? Prin uă coincidință negreșită în­­tâmplătore, chiar­ în­­ ziua de 28 Februarie, a ji cändü ministrulu de financie conservatorii din 1876 a­­nunțase că Statulu nu -și mai pute plăti datoriele fără unü împrumută de 30 milione, ministrulu de finan­cie alü guvernului liberal d­in 1880, după provocarea d-lui Iepurenu, ros­ti ln Senatu următorele cuvinte, pe care le punemu chiarü aci supt ochii cititorilor­ noștri : »In anulă 1876, espunerea dată la con­­siliul­ de miniștri de către­­ regretatul­ d. Strat, arată că deficitul­ anilor­ 75 și 76 era de 31 milióne, și asupra acelei situa­­țiuni ivindu-se ore­care discuțiune în Ca­mera de la 1876, déca arătările domnului Strat sunt d efacte seu nu­ aă ajunsă la una termenă de miejlocă, și a fostă autoritatu guvernulu de atunci să facă oă emisiune de bonuri de tesaură în sumă de 16 mi­­lone, mi se pare, sumă care era în con­tra arătărilor­ d-lui Strat. Acesta lege a fostă promulgată după căderea guvernului conservatoru, și după diferitele legi făcute în timpul­ resbelului, în lipsă de alte resurse și cu consimțimântulă pururea ală Senatu­lui, s’a făcută ore­ care chieltuielî și fiindă-că nu avemu atunci alte resurse; amu fostă siliți să mergemă cu emisiunea bonurilor­ de tesaură pene la suma de 28 milióne, mate­­maticesce nu potü sei cifra, garantezi!­ense cifra de 28 milióne. Afară de acesta, con­cesiunea liniei Ploiescu-Predeală, cândă a fostă concedată, se cifra cu uă sarcină asu­pra Statului de 42 milione și ceva. In ur­ma transacțiunii, care a mijlocită între con­cesionari și guvernă, renund­ându-se la li­nia Adjud-Ocna, a remnsă a se face chel­­tuiala de 33 milione, pe care adăugândă-o la 28 milione, facă 61 milione, pentru care sumă guvernulu era în dreptü să facă emisi­une de bonuri de tesaură. Asta­felü dorit prin legea actuală în ființă suntemă autorisațî să contractămă împrumuturi până la cifra de 60 milióne; cu tóte acestea serviciele Statului au mersă fără a se face împru­muturi; linia Ploesci-Predeală a fostă plă­tită, afară de 2-3 milióne, care represintă campania anului viitoră, fiindă că nu mai este multă limpă penă atunci, și nu nu­mai că n’amă făcută împrumutură de 60 milióne, pe care eram în­dreptü să’la fa­­cemü, derű­ancă situațiunea bănescă, ce a­­vemă actualmente, este din cele mai pros­pere, căci nu numai că se află bani în di­feritele case publice, déja chiarü în mini­­sterul­ de finance se află acum 12—13 mi­lióne în numerari.“ Deci, de unde bi 1876, guver­nulu conservatoru nu putea plati datoriele Statului, de catü facêndü unu imprumutu de 30 milióne, gu­vernulu liberalü— după­­uă admini­strare de patru ani — nu numai le plătesce la timpul ci și anticipeză în favorea creditoriloru, avendu și uă reservă metalică de 12 —13 mi­lióne în casele tesaurului, acesta fără sĕ fi facutü vre-una împru­mută, fără să fi creată vre-unu nou impositü. Ece situațiunea, și ori­c­are ară fi strigătele oposițiunii, din fericire nu o va puté schimba. * Starea în mai bine se dovedesce nu numai din scriptele comptabili­­tății Statului, nu numai din actele oficiale ce citarama, ci se simte de totu omul­, se simte chiar­ de a­­ceia cari au aerul­ de a o tă­gădui. SEIIVIr­UL­ TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS. Rem­a, 11 Martie.— Camera deputaților­ a începută desbaterea bugetului ministeru­lui afacerilor­ streine și a intrată, cu a­­cesta ocasiune în desvoltarea interpelări­­lor­ anunțate asupra politicei străine a gu­vernului italiană. D. Martelli a­djisă că lu­mea politică atribuie Italiei idei de cuce­riri și de aventuri ; densula doreșee ca gu­vernul­ să facă declarațiuni explicite pen­tru a împrăștia aceste nouri. D. Martelli, în considerațiunile ce face asupra politicei esteriore, pe care trebuie­sc să urmeze I­­talia, stăruiesce asupra necesității de a menține relațiuni amicale cu tóte puterile ; densula recunosce că fruntariele actuale ale Italiei nu sunt­ perfecte ; dérü crede că amiciția Austriei e mai importantă de­câtă uă rectificare de fruntarie. Densulii con­stată necesitatea că politica străină a gu­vernului să nu fie turburată din întru. I­­talia, dice terminândă d. Martelli, trebuie să urmeze oă politică esclusivă defen­sivă, fără ca cu tote acestea să remâne indiferentă la vesbele viitore, care ară pu­te compromite echilibrulă europeană. Po­­sițiunea nostră geografică ne apera în con­tra ori­cărei surprinderi, deci ne vomă menține într’uă neutralitate absolută*. Discuțiunea se va urma mâne. Constantinopole, 11 Martie.—Lichidarea compturilor­ privitore la ch­eltuielile de întreținere a prizonierilor, în timpul­ res­belului din urmă e regulată în modă difi­­nitivă între Turcia și Rusia. Turcia mai datoreză Rusiei 4,700,000 ruble de h­ârtie, sumă care trebuie să se plătescă conformă unui tratata specială încheiată între cele două guverne Disolvarea parlamentului englesy. Se telegrafieza următorele din Londra, cu data de 9 cuvinte, către Gazetta de Co­lonia : »Insclințarea de alaltă­ serî, despre de­­salvarea Parlamentului, a venită cu o lovi­tură neașteptată asupra celor­ mai mulți membrii din ambele Camere și a produsă o forte mare ferbere. Viitorele alegeri ocu­pă totă atențiunea cercurilor­ politice; în genere se ascepta realegerea unei majori­­tăți conservatore forte mare, de­și liberalii speră se micșioreze actuala superioritate a rivalilor­ loră. In Irlanda și Scoția liberalii compibză pe ună câștigă; în Englitera, con­servatorii prevedü uă sporire pentru el. Se cjice că principala causă a acestei desol­­vări este bilală asupra apei. Afară de a­­cestea, se­ mai asceptă ună evenimentă forte importantă în Afganistană cu puțină mai nainte de Pasca­­sau supunerea lui Mahomed Ioan sau ocuparea orașului Ghaz­­ne de trupele englese, ceia ce va aduce probabilă uă încheiere definitivă a păcii, ceia­ ce va influiența forte multă asupra alegeriloră*. ENGLITERA ȘI RISIA. In fine, și diarele englese anuneță astăd­î că s’a ajunsă la uă înțelegere satisfacetóre între Englitera și Rusia în privința Asiei Centrale, pe basele următore : Rusia, con­­vingându-se că Englitera este decisă să îm­­pedice ori­ce mișcare de cucerire în direc­țiunea fruntarielor­ indiene, a declarată că este gata să renunțe la espedițiunea con­tra Mervului, cu condițiunea negreșită ca și Englitera să se abție de„,la ori­ ce mă­­sură, care ară ave de scopu ocuparea Re­gatului. Lordul­ Beaconsfield, după ce a dobândită consimțimentulă reginei,­­și-a es­­primată dorința de a merge înaintea Ru­siei penă la jumătatea drumului, pe când­, de altă parte, spre a evita și mai bine ori­ce alte complicațiuni, trimise ordine în In­dii să se suspende sple pregătirile pentru campania hotărîtă pentru primă­vară. De altă parte, nișce relațiuni trimise din Petersburg foiloră englese, pretindă a­ioi cum a făcută guvernulu rusă de a împe­­dicată, celă puțină pentru momenta, pla­­nulă ocupațiunea Heratului de Persia. Când­ marele duce Constantin, guvernorală-gene­­rală al­ Caucasului, află despre alianța Engh­­ezei cu Persia în cestiunea Heratului, comunică Șahului chiar­ în Teheran, că, daca nu va întrerupe negocierile cu guver­nul­ englesii, el­, marele duce, se va ve­dea nevoită să ocupe provincia persană Djijani, de pe țărmul mării Caspice, și spre acestă scopă va întrebuința divisiunea ge­neralului Maraviefî. La primirea acestei no­te amenințătore, Șah­ulă declara trimisului englesü din Teheran, că Persia nu pate să mai risce întreprinderea de a ocupa Hera­­tulă în comună, și negocierile au trebuită să fie considerate ca întrerupte. Turcia și Muntenegrul­. Diavulă oficiosă Glas Zrnagorză, care a­­pare în Cetinje, voiesce a sei din sorginte forte sigură, că Turcii grămădescă în Plava și Gusinje arme, munițiunî și provisiunî spre a împedica în pri­mávérá anexarea ci­­tatelor­ districte de către Muntenegru. Fora inutile negrenn­dice că acum nici nu’și mai aă loculă, cercetările academice asupra drepturilor­ și datoriilor­ internaționale sta­bilite, și că Muntenegrulu va fi nevoită se ia și ele măsuri. țliarulă Die Presse, care se ocupă de a­­cestă cestiune, fiice : »Mai ântâiă de tóte este probabilă, că Muntenegrulu va între­rupe nefolositórele negocierî cu Porta în privința regularii fruntarielorü și că va lua acele mesuri, pe care le scie trebuineiese din esperiențele făcute din anii trecuți. De altmintrelea, Porta se nu uite consecințele ce au avută încăierarea din Podgorița de la 1874 și actele de violință din anul­ 1875 din Herzegovina. S’ară putea prea bine ca »omulă bolnavă*, în locu să se facă mai bine, să se bolnăvască și maî reă, ceia ce de multe ori devine ună pericolă de morte.* Alianțele. Cele publicate de diavură Standard, în privința propunerii oră de alianță făcută de Rusia la Paris și la Roma, n’au fost­ des­­mințite. Ba încă Kölnische Zeitung consi­ SAMBATA, 1 MARTIU, 1880. LUMINEAZA-TE ȘI VEI EI. A­B­O­N­A­M­ENTE. In Capitală și districte: una and 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei;o­uă lună 4 lei. Pentru tate țările Europei, trimestru 15 lei­­ se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea c^iaa'ulul LA PARIS, lad-n.i Darras-Ha'egrain, 5 rue de l’anciene comédie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovicî, 15 Fleisch­markt. IN ITALIA, la d. doctorii Gustavo Croce. Via San ßenigno, 17, Cenova. Scrisorile iiefrancate se rejusä. 20BANI ESEMPIiABULü deră ca probabile declarațiunile fi­aruluĭ englesit, cum că principele de Bismarck, cu ocasiunea ducerei sale la Viena, a fost­ informată despre intrigile ruseșcî la Paris și Roma." Fota renană voiesce a mai sei­afică, că alianța dintre Austria și Germa­nia este forte exactă formulată ; acesta a­­lianță nu va intra în vigore de­câtă numai când o unulă din cele două State va fi a­­tacată din două părți de uă­dată. Tóte a­­cestea s’aă anunciată deja și după reîn­­torcerea principelui de Bismarck de la Viena, déja nu se sore ansă până la ce punctă sunt­ adevărate. De altă parte, chiar­ Kölnische Zeitung recunosce că a­­cum aspectul­ este mai pacifică. Despre Rusia, acesta efectu bine-facătoru­l le-a pro­dusă scrisórea de felicitare trimisă Țarului de Impăratul­ Wilhelm. Contra­semnarea acestei scrisori de principele de Bismarck, dice fuia renană, a fostă provocată de plân­gerile Țarului, cum că principele se aretă vecinica neîncredătorii faciă cu Rusia. Unii prânzii la principele de Bismarck. Uă telegramă din Berlin, cu data de 9 Martie, pe care vă găsim­ă prin diarele vie­­nesc, comunică următorele asupra acestui prânză : »Eri s’a dată ală cncilea prânză parla­mentară la principele de Bismarck. La a­­cesta n’au fiostăg invitați de câtă numai partisan­ d’aî politicei actuale. Principele de Bismarck făcu ore care declarațiuni po­litice forte importante. Uă relațiune a fi­a­­rului National Zeitungg dice că principele, anunțându-i-se din întâmplare afacerea Hartmann, observă că nu pute să desapro­­be atitudinea păstrată de guvernul­ fran­­ceză în acestă cestiune, ori­câtă de des­­gustătoră arăți’­,fi faptulă lui Hartmann și ală tovarășiloră­șei. In , Englitera, minis­­terulă populară ,ală lui Palmerston a fostă pusă în aceiașă posițiune, cândă adusese în­­ Parlamentă, în urma atentatului lui Orsini, bilulă de conspirațiune. Juna Republică n’a putută să ia uă altă otărîre,­­ afară numai déca ară fi voită să se espuie la ună pe­ricolă. D-sea este convinsă, că acesta îm­prejurare nu va aduce întreruperi seriose în relațiunile franco-ruse. Sorrile din Pe­tersburg ne spună că principele Orlaff a declarată deja că nu mai stă în Paris de­câtă ca ună bărbată privată, și d-sea se va ține negreșitu de acesta otărîre. însă acesta nu însemnează încă ruperea sau suspendarea relațiunilor­ diplomatice din­tre ambele puteri. Intre­câtă nu există în­tre două națiuni tractate de estradare, nici una din națiunile iubită de asemenea con­secințe n’are dreptul ă a se plânge contra celei­l­alte, asemenea cozuri trebuiescă pri­vite din puntură de vedere ală politicei in­terne acelei țeri, de la care se cere estra­­darea. Francia, cu prea dreptă cuvântă, n’a consultată aci de câtă interesele sale interne cele mai intime. »Asupra relațiunilor­ dintre Germania și Austro-Ungaria, principele ci­ se că ele sunt­ pe câtă se pote de intime. Cercurile militare austriace simpatisază mai cu deo­sebire cu legătura intimă dintre ambele țări, și tocmai arh­iducele Albrecht, despre care se afirmă contrariulă, este unul­ din sprijinitorii cei mai buni ai relațiunilor­ din nooă stabilite, care după totă prevederea omenescă, vor­ fi de o esistență durabilă. »Și negocierile cu Roma fură atinse în treaceta ; ele își urmez o bunură fără cursă. Cancelarială imperială este convinsă că Roma va consimți în cele din urmă să facă concesiuni, pe care Germania le va întâmpina probabilmente atunci cu aceiași monetă, înse acestea nu vor­ fi în nici ună casă »Monete de Canosa(­ asemenea monete nu se bată in Germania, despre acesta puteți fi șiruri. »Asupra legii militare , cancelarială im­perială se exprimă mai în aceiașă sensă ca comitete de Moltke în discursul- seu din Reichstag D-sen, adresându-se v­urtember­­gesului Ow, 4>ce că serviciulă, de după ani, care este atâtă de populară mai cu semn în Wiurtenberg, nu pretinde nici o econo­mie. Tocmai germană de Sud trebuie să fiă mai multă preocupați de a nu face ni­­mică care ară pute să aducă o slăbire a forței armate a națiunii; tocmai el nu tre­buie să uite că drumul­ dintre Weissen­­burg și Stuttgart era alta-detà forte scurtă. *

Next