Romanulu, august 1880 (Anul 24)
1880-08-01
ANULU DOUA fLECI ȘI PATRU VOIESCE ȘI VEL PUTEANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deto , , , pagina III — 2 lei — A. se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea Țarului, LA PARIS, la Havas, Laffite et Cne, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugéne Micoud, No. 81 -A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru tótá Germania. Articolele nepublicate se ardit. 20 BANI ESEMPL ARULU Redacțiunea și Administrațiunea strada Dumnei, 14 ROHANULU -—-- --------------------------- Plecarea M. M. L. L. Regale în străinătate M. M. L. L. R. R. Domnulă și Domna aă pornită din Sinaia, Marți, 29 Iuliu, la ora 1 după amicdi, cu ună trenă specială, la Predeală. D-nii miniștrii: Ioan Brătianu , președintele consiliului, B. Boerescu, ministru de externe, și generală Slăniceanu, ministru de resbelă, cari veniseră în ajmă în Sinaia, aă însoțita pe Măriele Lojă Regale pene la frontieră, împreună cu d-nii Ducros-Aubert, ministrulu Franciei, Jouris, ministrulă Belgiei, Dragomis, ministrulă Greciei, cavaler VINERI, 1 AUGUSTU 1880. tțLL MJNEAZA TE NI VEI FI. ABONAMENTE, Capitalări districte: un 8 anii 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tate terile Europei, trimestru 15 lei A se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea Țarului LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. doctorü Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Cenora. Scrisorile nefrancate se refmä. 20 BANI ESEMPLABÜLÜ Biiiir PQrf 31 quptoru DUCI tjbU, 12 AUGUSTA Resultatele rele din tote puntele de vedere ce dau scalele nóstre secundare au atras de timpuriu atențiunea publică și discusiuni îndelungi s’au făcută cu scopul ă de a găsi miijlocele prin care învățământul secundară ară putea fi pusă în posițiune de a corespunde adevératelor interese ale națiunii. Amă fostă dintre cei d’ântâiă care amă semnalata necontenită într’ună lungă șiră de ani acesta réo și amă cerută cu stăruință a se pune capătă sistemei care ne dă numai aspiranți la funcțiunile publice , și a se înlocui printr’uă organisare școlară care să producă omeni în stare de a trăi, fără a avea trebuință de bugetul statului, de a produce și a fi de folosă loră și țării. Propaganda nostră, deși era inspirată de unul din cele mai mari și mai legitime interese naționale, a rămasă fără efectă , seci mai exactă a avută efectul, de a îndârji pe protivnicii progresului poporului român, în contra scalelor speciale, singurele care mai neutralisaă întru câtă va tendința scólelor secundare,fise literare, de a crea funcționari, singurele ce ne puteau da meseriași, cinora producători. Intr’adevără, pe cândă partita reacționară era în culmea puterii sale, sculele speciale au fost împuținate de la 22 câte era in 1872—73, aă rămasă numai 17 în 1875—76, eră numărulă elevilor de la 1163 câtă era în 1872 — 73 s’a redusă la 956 în 1874—75. Însă, cu anul 1876, adecă de la venirea partitei liberale la putere, s’a începută a se da avîntă scólelor speciale atâtă de băeți câtă și de fete, numărul ă loră a mersă crescendo, ală elevilor, asemenea, astăfelă încâtă, în anulă școlară 1878- 79, numărul scalelorü speciale a fostă de 41 și ală eleviloră de 2543, adecă apropo de trei ori atâtă câtă era in 1874-75. Mijlocele materiale de care dispune statulă n a permisă a se face mai multă, mai cu osebire pentru că buna-voință a guvernului de a da învățământului din ce în ce mai multă uă direcțiune utilitară să isbia de lipsa de profesori speciali pentru asemenea scale. Însă ceea ce s’a putută face dovedesce într’ună modă vădită tendința guvernului liberală de a atrage tinerimea pe tărâmură practică, de a o ajuta să-și pută face carieră, fără să recurgă la bugetul statului, fără să îndure umilința de a cerșetori nișce funcțiuni răuplătite și nesigure. Nici protivnicii cei mai neîmpăcați ai guvernului liberală nu potăăgădui aceste fapte și—decă ar fi reali și preocupați de interesele naționale mai multă decâtă de micele loră interese de partidă—l’ară lăuda, ser susține și l’ar încuragia de a urma, mai departe pe acestă cale, îndemnându-lă chiar să generaliseze reforma. Din parte-ne, ne-amă îndeplinită acestă datoriă chiară în timpii din urmă, cândă d. ministru al învățământului publică a cerută opiniunea consilielor școlare secundare asupra modificării programelor acestoră șcale, amă demonstrată necesitatea unei reforme conformă cu nevoile nóstre sociale și chiară amă schițată acestă reformă, în trăsurele iei generale. Eacă propunerea ce amă făcută : „Programele, care aă rămasă în cea mai mare parte, ceea ce am fostă în condițiuni sociale, economice și politice cu totul altele, trebuescă puse la nivelulă necesitățiloră de astăzi, trebuescă întinerite. , „Din parte-ne, amă respinsă pe I scurtă alaltă ieri la acastă cestiune,zicândă că scopulă ce trebuie să ur ’mărimă nu se póte ajunge de câtă înlocuindă învățământul de luxă printr’ună învățămăntă reală, care să prepare tinerimea pentru rolul ă i socială și politică ce’i dă organisarea nóstrá, și să fiă ca ună felă de introducere în vieța socială. „Spre a ajunge aci, părerea nóstrá este că trebuie a clasa învățămăntală secundară in două grade. I Cela d’ântâi gradă ară cuprinde cunoșcințele necesare oricărui omă ; ală douilea s’ară împărți în două ramure: literară și șciințifică, deosebite una de alta, și care ară pregăti pe tineri, una pentru studiulă specială ală literaturei, ală dreptului; cealaltă, pentru studiul sciințelor d exacte, ale medicinei, etc. „Astăfelă, scoțeadă limbele morte din clasele inferiore — care vor forma primula gradă ală învățământului secundară — și înlocuindu-le cu studiu de limbi vii, studii șciințifice, împreună cu istoria, geografia, aritmetica, geometria, chimia, fisica, istoria naturală, elemente de economiă politică, de legislațiune civilă și comercială, comptabilitate etc. și ară putea da țărei tineri pregătiți de a intra în afaceri, de a produce. „Escluderea limbelorămorte din programa studielor a gradului întâiă de învățământă secundară nu e de natură a produce însemnate inconveniente , căci — dacă aceste studii servescă, cum se zice, a da rectitudine judecății și a desvolta gustul ă, nu e mai puțină adevărată că suntă forte puțini, ca să nu chemă că mai că nu suntă — elevi care, dupa terminarea liceului, se potá traduce ună autoră latin sau grecă. Folosul ă ce se dobândeșce în faptă din studiul limbeloră morte este numai memorarea unoră proverbe unoră frase, care împestrițeză adesea discursurile sau conversațiunile celoră ce au făcută aceste studie — folosă forte mică în comparațiune cu timpul ce se sacrifică pentru studiul aceloră limbi. „Al douilea gradă de învățământă secundară ară putea fi prelungită cu unăană, și ară cuprinde în programă-i limbele morte, împreună cu celelalte cunoștințe necesarie pentru ramura literară, și cu cunoștințe sciințifice pentru cealaltă. „Cu modulă acesta, elevii ce s’ară destina pentru carierele liberale seă pentru cele sciințifice ară eși mai bine pregătiți decâtă acum pentru studiile superiore și prin urmare și aceste scale ară putea da rude mai mulțămitare.“ Intr’ună cuvîntă reforma ce propunea că are de scopă de a transforma tóte giranasiele în giranasie reale și a reserva studiul de luxă ală limbelor morte și ală înaltei literaturi numai celoră puțini care ară voi să îmbrățișeze cariere liberale. Gestiunea acesta s-a discutată multă în statele civilizate ale apusului și astăzi mai pretutindeni este răspândită credința că necesitățile sociale create de regimul suveranității na ționale și de nonele condițiunl eco nomice în care trăiesce lumea modernă impună acestă reformă într’ună modă imperios). Mai multă, Francia a trecută de la discnsiunile dogmatice la fapte; consiliul generală ală instrucțiunii a făcută anulă acesta primulă pasă în escluderea limbeloră marte din câteva clase ale sectelor secundare inferiore,otărîndă ca limba latină să începă a se preda numai din clasa VI, corespunzetare cu III de la noi, și limba grecă din cl. V, care corespunde cu cl. IV a liceelor nóstre. Țara cea mai rutinată din lume, deși n’are a se plânge ca noi de năvălirea tuturoră inteliginților, la bugetul statului și de părăsirea în mânile străinilor, carierilor productive, dă exemplulă de ce trebuie să facă țările tinere, care-și înțelegă chiemarea și voiescă să ocupe cu onereună locă în concertul națiunilor civilisate. Reforma propusă de noi este mai aceeași cu cea admisă de consiliul generală ală învățământului publică din Francia, cu deosebire numai că după propunerea nostră, studiul limbeloră marte s’ară preda numai în clasele secundare superiore, pe cândă după noua programă francesă limba latină s’ară preda și în două clase inferiore, eră cea grecă numai într’una. Discnsiunile urmate în Francia vom înlesni, credemă, și la noi reforma atâtă de urgentă a scălilor secundare. Din parte-ne, siliți de lipsa de spațiu a ne opri aci, vomă mai reveni asupra cestiunii. Pentru astăzi, ne mărginimă a ruga pe d. ministru al instrucțiunii de a publica raportele consiliere școlare pe care le a consultată asupra programelor) și a le trimite (ziarelor), profesorilor) și altoră bărbați ce s’aă ocupată de cestiunea învățământului, pentru ca toți să fie puși în posițiune de a se rosti asupra reformei ce cată să întreprindemă. SERVITIILE TELEGRAFICI ALE AGENȚIEI HAVAS. Pesta, 11 Augustă. — Principele Carol al României și principesa Elisabeta au sosită aici la 8 ore dimineța. Altețele Lojă Regale au luată una ușoră dejună la gară și 10 minute după aceia au urmată călătoria spre Viena. Primarulă din Pesta și directorul căilor ferate ungare aă primită pe Altețele Lojă Regale care călătorescă incongnito. Viena, 11 Augustă. — Principele și principesa României și suita loră aă sosită la Viena. Al. A. A. S. S. Regale s’aă coborîtă la otelul Munsch, unde, puțină timpă după sosirea Lojă. Ele aă primită visita arhiducelui și arhiducesei Rainer. Mareșalul, cornitele de Moltken sosită aici, venindă din Berlin. Ischl, 11 Augustă.— Imperatul Germaniei a primită la 10 ore și jumătate visita împăratului Austriei, visită care a durată mai bine două jumătate de oră. După ce a prânzită la împăratul Austriei, împăratul Wilhelm a plecată la Babelsberg pe drumul de la Passau. Cei două suverani și-au luată concedia unulă de la altuia la gară în modulă celă mai cordială. Berlin, 11 Augustă.— Gazeta Germaniei de Nord declară cu totulă neadevărată că respunsul„ Puterilor, la ultima Notă a Porței asupra cestiunii grecesc va fi redactată la Berlin și că d. Busch și cornitele de Morus, cari au fostă secretarii conferinței, voră fi însărcinațî cu acestă redactare. Constantinopole, 11 Augustă. — In urma stăruințelor, Englitezeî, Midhat-pașa e menținută guvernatoră ală Siriei. Paris, 11 August). — Se telegrafiază din Viena (Țarului le Temps: »Cedarea Dulinei către Muntenegru este astă de asigurată. Cornițele Hatzfeld a fostă însărcinată de ceilalți ambasadori de a stabili cu Porta modulă cumă să se esecute acestă cesiune.11 .Puterile suntă de acordă spre a respunde la ultima notă turcescă în privința Greciei printr’o nouă Notă colectivă, ală cărei proiectă de redacțiune se așteptă de la Londra.* L’Filarette confirmă că Albanesiană aruncată în aeră consulatură grecescă din Prizrend. V. Jules Grévy și suita seară sosită la Paris astă fără la 3 ore 50 minute ; uă mulțime numerosă care încongiura gara a făcută uă ovațiune d-lui Grévy și d-lui Gambetta, rulă de Bosizio, însărcinată de afaceri ală Austro-Ungariei, comtele d’Ursel, secretarul, legațiunea Belgiei, principele Dimitrie Ghika, cu familia, Nicolae Crețulescu, ministrul- teren la Roma, generală Davila, colonelă Fălcoianu, membrulă direcțiunei princiare a căiloră ferate, colonelă Radu Mihai, prefectură poliției, C. Robescu, directorulă telegrafeloră și postelară și ună mare numără de persone de distincțiune, domni și domne, ce se aflaă în Sinaia. Prefectură județului Prahova, împreună cu D-niu C. Grigorescu, primarul orașului Ploescu, și G. Radovici, unul din adjutorele sale, veniseră într’adinsă din capitala districtului, spre a ura bună călătorie Augustilor noștri Suverani. La gara Predeal, unde se afla ună detașamentă de dorobanți, care a dată onorurile militare, era, asemenea, adunată ună numerosă publică și oă mulțime de țărani și țărance, cari venise spre a însoți, cu căldurosele loră urări, plecarea Mărieloră Loră Regale. După uă oprire de câteva minute Augusts Călătoria Și luară clioa bună de la toți asistenții, și, la orele două, porniră spre Brașov, în aclamațiunile entusiaste ale mulțimei. Măriele Loră Regale a manifestată dorința de a păstra în totă călătoria celă mai strictă incognito. Mercury, 30 Iulie, la orele 2, voră ajunge la Viena, unde se voră opri numai vădi, și voră merge la Baden, spre a vedea pe A.A. L.L. I.L. Archiducii Renier și Albrecht, fără Vineri, 1 Augustă, voră porni spre Ischl, spre a face visită M.M. L .. Împăratului și împărătesei Austro-Ungariei; de acolo, apoi, vor urma călătoria spre Sigmaringen, reședința Augustiloră Părinți al Preaînălțatului nostru Domnă. (Monitorulü). RUSIA ȘI BULGARIA Supt titlul de »Turcia No. 11 (1880)“ a apărută o nouă Carte Albastră , care cuprinde corespondința diplomatică asupra sosirii de oficiali și supt oficiali ruși în Bulgaria și asupra importării de arme din Rusia. Acestă volumă cuprinde unăsprezece depeși care începă cu ună raportă’ală consulului englesă din Sophia, d. Lascelles, către lordul Granville, cu data de 5 Mai 1880, care anuncă despre sosirea a 130 supt-oficiali ruși și a unui numără de pusei în Varna, și se termină cu uă depeșă datată de la 15 sulie a lordului Granville către lordul Dufferin. La 1 Iunie, d. Lascelles transmite lordului Granville un copiă de peșă depeșă a vice-consulului englesă din Varna, prin care anunță sosirea acolo a 78 soldați ruși în mare parte supt oficiali, veniți spre a intra în armata bulgară. La 21 iunie, doschen transmite ministrului de externe uă copiă depeșn depeșă a vice-consulului englesă din Rusciuk, care anunță sosirea în acestă localitate a unei mari cantități de arme. E că în cechipă este redactată acestă depeșă . »Rusciuk, 16 iunie 1880.—Sir ! Amă onorea a vă comunica, că, în cursul acestora două luni din urmă, aă sosită aici din Reni ună mare numără de Arme , constândă din 60.000 pusei diferite sisteme. Uă mare parte din ele suntă Chassepois , restul Remington și Berdan. Afară de acestea s-a mai găsită ună mare numără de arme și în Plevna și au fost aduse aici, adică trei tunuri Krupp și 8000 pusei care se încarcă pe la spate. O mare parte din acestă importă se află în acestă momenta pe chcă; restulă a fostă transportată la Levant-Tabia, care, după cum amă anunțată deja, va fi transformată într’ună arsenală. Aflu că celă mai mare deposită de arme și munițiuni se află în acestă momenta la Rasgrad ; el va fi strămutată aici. »Amă onarea etc. » W. H. Dalziel, *