Romanulu, august 1880 (Anul 24)

1880-08-01

ANULU DOUA­ fLECI ȘI PATRU VOIESCE ȘI VEL PUTE­ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deto , , , pagina III — 2 lei — A. se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea­­ Țarului, LA PARIS, la Havas, Laffite et C­ne, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugéne Micoud, No. 81 -A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru tótá Germania. Articolele nepublicate se ardit. 20 BANI ESEMPL ARULU Redacțiunea și Administrați­unea strada Du­mnei, 14 ROHANULU -—-- ---------------------------­ Plecarea M. M. L. L. Regale în străinătate M. M. L. L. R. R. Domnulă și Domna aă pornită din Sinaia, Marți, 29 Iuliu, la ora 1 după am­icdi, cu ună trenă specială, la Predeală. D-nii miniștrii: Ioan Brătianu , președin­tele consiliului, B. Boerescu, ministru de externe, și generală Slăniceanu, ministru de resbelă, cari veniseră în ajm­ă în Sinaia, aă însoțita pe Măriele Lojă Regale pene la frontieră, împreună cu d-nii Ducros-Aubert, ministrulu Franciei, Jouris, ministrulă Bel­giei, Dragomis, ministrulă Greciei, cavale­­r VINERI, 1 AUGUSTU 1880. tțLL MJNEAZA TE NI VEI FI. ABONAMENTE, Capitală­ri districte: un 8 anii 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tate terile Europei, trimestru 15 lei A se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea­­ Țarului LA PARIS, la Havas, Laffite et C­une, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleisch­markt. IN ITALIA, la d. doctorü Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Cenora. Scrisorile nefrancate se refmä. 20 BANI ESEMPLABÜLÜ Bii­iir PQrf 31 quptoru DUCI­­ tjbU, 12 AUGUSTA Resultatele rele din tote puntele de vedere ce dau scalele nóstre se­cundare au atras­ de timpuriu a­­tențiunea publică și discusiuni înde­lungi s’au făcută cu scopul ă de a găsi miijlocele prin care învățămân­­tul­ secundară ară putea fi pusă în posițiune de a corespunde adevéra­­telor­ interese ale națiunii. A­mă fostă dintre cei d’ântâiă care amă semnalata necontenită într’ună lungă șiră de ani acesta réo și amă cerută cu stăruință a se pune ca­pătă sistemei care ne dă numai as­piranți la fun­cțiunile publice , și a se înlocui printr’uă organisare șco­lară care să producă omeni în stare de a trăi, fără a avea trebuință de bugetul­ statului, de a produce și a fi de folosă loră și țării. Propaganda nostră, de­și era ins­pirată de unul­ din cele mai mari și mai legitime interese naționale, a rămasă fără efectă , seci mai e­­xactă a avută efectul, de a îndârji pe protivnicii progresului poporului român, în contra scalelor­ speciale, singurele care mai neutralisaă întru câtă­ va tendința scólelor­ secundare,­­fise literare, de a crea funcționari, singurele ce ne puteau da meseriași, cinora producători. Intr’adevără, pe cândă partita re­acționară era în culmea puterii sale, sculele speciale au fost­ împuținate de la 22 câte era­ in 1872—73, aă rămasă numai 17 în 1875—76, eră numărulă elevilor­ de la 1163 câtă era în 1872 — 73 s’a redusă la 956 în 1874—75. Însă, cu anul­ 1876, adecă de la venirea partitei liberale la putere, s’a începută a se da avîntă scóle­­lor­ speciale atâtă de băeți câtă și de fete, numărul ă loră a mersă cres­cendo, ală elevilor, asemenea, astă­­felă în­câtă, în anulă școlară 1878- 79, numărul­ scalelorü speciale a fostă de 41 și ală eleviloră de 2543, adecă apropo de trei ori atâtă câtă era­ in 1874-75. Mijlocele materiale de care dis­pune statulă n a­ permisă a se face mai multă, mai cu osebire pentru că buna-voință a guvernului de a da învățământului din ce în ce mai multă uă direcțiune utilitară să is­­bia de lipsa de profesori speciali pentru asemenea scale. Însă ceea ce s’a putută face do­­vedesce într’ună modă vădită ten­dința guvernului liberală de a a­­trage tinerimea pe tărâmură prac­tică, de a o ajuta să-și pută face carieră, fără să recurgă la bugetul­ statului, fără să îndure umilința de a cerșetori nișce funcțiuni rău­plă­tite și nesigure. Nici protivnicii cei mai neîmpă­cați ai guvernului liberală nu potă­ăgădui aceste fapte și—decă ar­ fi reali și preocupați de interesele na­ționale mai multă de­câtă de mi­cele loră interese de partidă—l’ară lăuda, ser susține și l’ar încuragia de a urma, mai departe pe acestă cale, îndem­nându-lă chiar să gene­­­­raliseze reforma. Din parte-ne, ne-amă îndeplinită acestă datoriă chiară în timpii din urmă, cândă d. ministru al­ învă­­­­țământului publică a cerută opiniu­­nea consilielor­ școlare secundare asupra modificării programelor­ a­­cestoră șcale, amă demonstrată ne­cesitatea unei reforme conformă cu nevoile nóstre sociale și chiară amă schițată acestă reformă, în trăsu­­rele iei generale. Eacă propunerea ce amă făcută : „Programele, care aă rămasă în cea mai mare parte, ceea ce am fostă în condițiuni sociale, economice și politice cu totul­ altele, trebuescă puse la nivelulă necesitățiloră de astă­zi, trebuescă întinerite. , „Din parte-ne, amă respinsă pe I scurtă alaltă ieri la acastă cestiune,­­zicândă că scopulă ce trebuie să ur­ ’­­­mărimă nu se póte ajunge de câtă înlocuindă învățământul­ de luxă printr’ună învățămăntă reală, care să prepare tinerimea pentru rolul ă i socială și politică ce’i dă organisa­­rea nóstrá, și să fiă ca ună felă de introducere în vieța socială. „Spre a ajunge aci, părerea nós­trá este că trebuie a clasa învăță­­măntală secundară in două grade. I Cela d’ântâi gradă ară cuprinde cu­­­­noșcințele necesare ori­cărui omă ;­­ ală douilea s’ară împărți în două ramure: literară și șciințifică, deose­bite una de alta, și care ară pre­găti pe tineri, una pentru studiulă specială ală literaturei, ală dreptu­lui; cea­l­altă, pentru studiul­ sci­­ințelor d exacte, ale medicinei, etc. „Astă­felă, scoțeadă limbele morte din clasele inferiore — care vor­ forma primula gradă ală învăță­mântului secundară — și înlocuin­­du-le cu studiu de limbi vii, studii șciințifice, împreună cu istoria, geo­grafia, aritmetica, geometria, chi­mia, fisica, istoria naturală, ele­mente de economiă politică, de le­­gislațiune civilă și comercială, comp­­tabilitate etc. și ară putea da țărei tineri pregătiți de a intra în afa­ceri, de a produce. „Escluderea limbeloră­morte din programa studielor a gradului întâiă de învățământă secundară nu e de natură a produce însemnate incon­veniente , căci — dacă aceste stu­dii servescă, cum se­­ zice, a da rec­titudine judecății și a desvolta gus­tul ă, nu e mai puțină adevărată că suntă forte puțini, ca să nu ch­emă că mai că nu suntă — elevi care, dupa terminarea liceului, se potá traduce ună autoră latin sau grecă. Folosul ă ce se dobândeșce în faptă din studiul­ limbeloră morte este numai memorarea unoră proverbe unoră frase, care împestrițeză ade­sea discursurile sau conversațiunile celoră ce au făcută aceste studie — folosă forte mică în compara­­țiune cu timpul­ ce se sacrifică pen­tru studiul­ aceloră limbi. „Al­ douilea gradă de învăță­­mântă secundară ară putea fi pre­lungită cu ună­ană, și ară cuprinde în programă-i limbele morte, îm­preună cu cele­l­alte cunoștințe ne­­cesarie pentru ramura literară, și cu cunoștințe sciințifice pentru cea­­l­altă. „Cu modulă acesta, elevii ce s’ară destina pentru carierele liberale seă pentru cele sciințifice ară eși mai bine pregătiți de­câtă acum pentru studiile superiore și prin urmare și aceste scale ară putea da rude mai mulțămitare.“ Intr’ună cuvîntă reforma ce pro­­punea că are de scopă de a trans­­forma tóte giranasiele în giranasie reale și a reserva studiul­ de luxă ală limbelor­ morte și ală înaltei literaturi numai celoră puțini care ară voi să îmbrățișeze cariere libe­rale. Gestiunea acesta s-a discutată multă în statele civilizate ale apusului și astăzi mai pretutindeni este răspân­dită credința că necesitățile sociale create de regimul­ suveranității na­­ ționale și de nonele condițiunl eco­ nomice în care trăiesce lumea mo­­­­dernă impună acestă reformă într’­ună modă imperios­). Mai multă, Francia a trecută de la discnsiunile dogmatice la fapte; consiliul­ generală ală instrucțiunii a făcută anulă acesta primulă pasă în escluderea limbeloră marte din câte­va clase ale sectelor­ secunda­re inferiore,­otărîndă ca limba la­tină să începă a se preda numai din clasa VI, corespunz­etare­­ cu III de la noi, și limba grecă din cl. V, care corespunde cu cl. IV a liceelor­ nóstre. Țara cea mai rutinată din lume, de­și n’are a se plânge ca noi de năvălirea tuturoră inteliginților, la bugetul­ statului și de părăsirea în mânile străinilor, carierilor­ pro­ductive, dă exemplulă de ce trebuie să facă țările tinere, care-și înțelegă chiemarea și voiescă să ocupe cu o­­nere­ună locă în concertul­ națiu­­nilor­ civilisate. Reforma propusă de noi este mai aceeași cu cea admisă de consiliul­ generală ală învățământului publică din Francia, cu deosebire numai că după propunerea nostră, studiul­ lim­beloră marte s’ară preda numai în clasele secundare superiore, pe cândă după noua programă francesă limba latină s’ară preda și în două clase inferiore, eră cea grecă numai în­­tr’una. Discnsiunile urmate în Francia vom­ înlesni, credemă, și la noi re­forma atâtă de urgentă a scălilor­ secundare. Din parte-ne, siliți de lipsa de spațiu a ne opri aci, vomă mai reveni asupra cestiunii. Pentru astăzi, ne mărginimă a ruga pe d. ministru al­ instrucțiunii de a pu­blica raportele consiliere școlare pe care le a consultată asupra progra­melor) și a le trimite (ziarelor), profesorilor) și altoră bărbați ce s’aă ocupată de cestiunea învățământu­lui, pentru ca toți să fie puși în posițiune de a se rosti asupra re­formei ce cată să întreprindemă. SERVITIILE TELEGRAFICI ALE AGENȚIEI HAVAS. Pesta, 11 Augustă. — Principele Carol al­ României și principesa Elisabeta au so­sită aici la 8 ore dimineța. Altețe­le Lojă Regale au luată una ușoră dejună la gară și 10 minute după aceia au urmată călă­toria spre Viena. Primarulă din Pesta și directorul­ căilor­ ferate ungare aă primită pe Altețele Lojă Regale care călătorescă incongnito. Viena, 11 Augustă. — Principele și prin­cipesa României și suita loră aă sosită la Viena. Al. A. A. S. S. Regale s’aă coborîtă la otelul­ Munsch, unde, puțină timpă după sosirea Lojă. Ele aă primită visita arh­i­­ducelui și arh­iducesei Rainer. Mareșalul, cornitele de Moltken sosită aici, venindă din Berlin. Ischl, 11 Augustă.— Imperatul­ Germa­niei a primită la 10 ore și jumătate visita împăratului Austriei, visită care a durată mai bine do­uă jumătate de oră. După ce a prânzită la împăratul­ Austriei, împăra­­tul­ Wilhelm a plecată la Babelsberg pe drumul­ de la Passau. Cei două suverani și-au luată concedia unulă de la altuia la gară în modulă celă mai cordială. Berlin, 11 Augustă.— Gazeta Germaniei de Nord declară cu totulă neadevărată că respunsul„ Puterilor, la ultima Notă a Porței asupra cestiunii grecesc­ va fi redac­tată la Berlin și că d. Busch și cornitele de Morus, cari au fostă secretarii conferinței, voră fi însărcinațî cu acestă redactare. Constantinopole, 11 Augustă. — In ur­ma stăruințelor, Englitezeî, Midhat-pașa e menținută guvernat­oră ală Siriei. Paris, 11 August). — Se telegrafiază din Viena (Țarului le Temps: »Cedarea Dul­inei către Muntenegru este astă­ de a­­sigurată. Cornițele Hatzfeld a fostă însăr­cinată de cei­l­alți ambasadori de a stabili cu Porta modulă cumă să se esecute a­­cestă cesiune.11 .Puterile suntă de acordă spre a res­­punde la ultima notă turcescă în privința Greciei printr’o­ nouă Notă colectivă, ală cărei proiectă de redacțiune se așteptă de la Londra.* L’Filarette confirmă că Albanesia­nă a­­runcată în aeră consulatură grecescă din Prizrend. V. Jules Grévy și suita sea­ră sosită la Paris astă­ fără la 3 ore 50 minute ; uă mulțime numerosă care încongiura gara a făcută uă ovațiune d-lui Grévy și d-lui Gambetta, rulă de Bosizio, însărcinată de afaceri ală Aust­ro-Ungariei, comtele d’Ursel, secreta­­rul, legațiunea Belgiei, principele Dimitrie Ghika, cu familia, Nicolae Crețulescu, mi­nistrul- teren la Roma, generală Davila, co­lonelă Fălcoianu, membrulă direcțiunei prin­ciare a căiloră ferate, colonelă Radu Mihai, prefectură poliției, C. Robescu, directorulă telegrafeloră și postelară și ună mare nu­mără de persone de distincțiune, domni și domne, ce se aflaă în Sinaia. Prefectură județului Prahova, împreună cu D-niu C. Grigorescu, primarul­ orașului Ploescu, și G. Radovici, unul­ din adjuto­­rele sale, veniseră într’adinsă din capitala districtului, spre a ura bună călătorie Au­­gustilor­ noștri Suverani. La gara Predeal, unde se afla ună de­­tașamentă de dorobanți, care a dată ono­rurile militare, era, asemenea, adunată ună numerosă publică și oă mulțime de țărani și țărance, cari venise spre a însoți, cu căldurosele loră urări, plecarea Mărieloră Loră Regale. După uă oprire de câte­va minute Au­gusts Călători­a Și luară clioa bună de la toți asistenții, și, la orele două, porniră spre Brașov, în aclamațiunile entusiaste ale mulțimei. Măriele Loră Regale a­ manifestată do­rința de a păstra în totă călătoria celă mai strictă incognito. Mercury, 30 Iulie, la o­­rele 2, voră ajunge la Viena, unde se voră opri numai vă­di, și voră merge la Ba­den, spre a vedea pe A.A. L.L. I.L. Ar­­chiducii Renier și Albrecht, fără Vineri, 1 Augustă, voră porni spre Ischl, spre a face visită M.M. L .. Împăratului și împărăte­sei Austro-Ungariei; de acolo, apoi, vor­ urma călătoria spre Sigmaringen, reședința Augustiloră Părinți al Prea­înălțatului nos­tru Domnă. (Monitorulü). RUSIA ȘI BULGARIA Supt titlul­ de »Turcia No. 11 (1880)“ a apărută o­ nouă Carte Albastră , care cuprinde corespondința diplomatică asupra sosirii de oficiali și supt oficiali ruși în Bulgaria și asupra importării de arme din Rusia. Acestă volumă cuprinde ună­spre­­zece depeși care începă cu ună raportă’ală consulului englesă din Sophia, d. Lascelles, către lordul­ Granville, cu data de 5 Mai 1880, care anunc­ă despre sosirea a 130 supt-oficiali ruși și a unui numără de pusei în Varna, și se termină cu uă depeșă da­tată de la 15 sulie­ a lordului Granville că­tre lordul­ Dufferin. La 1 Iunie, d. Lascelles transmite lordu­lui Granville un copiă de pe­șă depeșă a vice-consulului englesă din Varna, prin care anunț­ă sosirea acolo a 78 soldați ruși în mare parte supt­ oficiali, veniți spre a intra în armata bulgară. La 21 iunie, d­­oschen transmite mi­nistrului de externe uă copiă de­pe­șn de­peșă a vice-consulului englesă din Rusciuk, care anunță sosirea în acestă localitate a unei mari cantități de arme. E că în ce­chipă este redactată acestă depeșă . »Rusciuk, 16 iunie 1880.—Sir ! Amă o­­norea a vă comunica, că, în cursul­ aces­tora două luni din urmă, aă sosită aici din Reni ună mare numără de Arme , cons­­tândă din 60.000 pusei diferite sisteme. Uă mare parte din ele suntă Chassepois , res­­tul­ Remington și Berdan. Afară de acestea s-a mai găsită ună mare numără de arme și în Plevna și au fost­ aduse aici, adică trei tunuri Krupp și 8000 pusei care se în­carcă pe la spate. O­ mare parte din a­­cestă importă se află în acestă momenta pe chcă; restulă a fostă transportată la Levant-Tabia, care, după cum amă anun­țată deja, va fi transformată într’ună arse­­nală. Aflu că celă mai mare deposită de arme și munițiuni se află în acestă mo­menta la Rasgrad ; el­ va fi strămutată aici. »Amă onarea etc. » W. H. Dalziel, *

Next