Romanulu, octombrie 1880 (Anul 24)

1880-10-01

ATSrtJLTJ DOÜB-QEQI ȘI PATRU VÖIESCE ȘI VEI PUTE ANUNCIURL Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 ban! Deto , , , pagina III — 2 lei — A se adresa: N ROMANIA, la administrațiunea <iarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-ne, 3 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugéne Micoud et C-nie, 139— 140, Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru tótá Germania. Articolele nepublicate se ardü. 20 BANI ESEMPLÂBULU Redacțiunea și Administratiunea strada Domnei 14 BnKCTBsaiamgtEBBmjgffliaiúnCTaatgraBgBmaaaiiiaaiaiia^^ Rsspiírpcoií 30 Rapciune. oyi/ys ö&w, 12 brumarelu. țilele trecute, semnalândă gravitatea situațiunei Orientului și conuscințele ce ea putea avea,pceama: „Situațiunea Orientului sau mai efactă a peninsulei balcanice este mai gravă decâtă ori-cânda și cu tóte acestea, după părerea nóstru, mai puțină îngrijitóre de câtă ori-cândă pentru pacea generală a Europei*. Numai câteva zile trecură și serviciul telegrafică ne aduse sciri peste sciri care confirmă acestă prevedere.] A sprá, spre exemplu, ni se anunță, după Morning Post, că Germania și Austria are retușa de a recunosce unei puteri oricare autoritatea de a lucra singură în Orientă, ca mandatară a Europei. Deci, decă scrrea acesta se va adeveri, și ea este în natura lucruriloră, Engliteza și într’ură casă eventuală și Rusia, nu vor putea învesti rolul de mandatari ai Europei, cu misiunea de a constrînge pe Turcia prin măsuri violente ca să aplice tratatul de la Berlin. Aparințele nu lipsescă de a daună orecare caracteră de verosimilitudine acestei serii. Intr’adevără , după ce se făcuse cunoscută că Englitera să ară însărcina singură de a aduce pe Turcia la ascultare, noul propuneri, noui combinațiuni văzură lumina, avândă tate scopul de a menține concertulă europenă și a constrînge pe Turcia să cedeze, blocândă unulă scă mai multe porturi ale iei de pe costele Mărei Negre și incasândă tributurile ce ară fi să i se plătescă. In sfârșită, totă a seră sosi și scriea că Sultanulă ară fi otărită a ceda Dubigno imediată și fără condițiuni. Binele, și în casuță de față pacea, are dorit sorți de a eși din escesulfi răului. Astfelă, tratatul de la Berlin ară fi aplicată celă puțină în partea care a atrasă mai cu osebire atențiunea Europei și a provocată demonstrațiunea navală ; astfelă , concertală europenă ’și-ară fi ajunsă scopulă, și demonstrațiunea navală n’ară mai are obiectă, celă puțină întrucâtă privesc c cestiunea fruntarielor turco-muntenegrene. Consiliul de miniștrii ale Turciei, după uă telegramă din Constantinopole, a decisă a adresa puteriloră uă notă, încunosciințându-le că va preda Dubigno imediată și esprimândă speranța că puterile vor renunța la orice demonstrațiune navală. Realisese-va speranța exprimată de Turcia ? Acesta este cestiunea ce preocupă acum lumea și negreșită diferite soluțiuni o despartă. Nesiguranța la care a datălocă demonstrațiunea navală pentru Dubigno și consecințele grave ce ea ară fi putută ave, decă Europa s’ară fi văzută silită a întrebuința forța, autori să a se crede că Europa va ține sema de speranța ce exprimă Turcia. De altă parte însă, momentulu de față — cândă Turcia înclină a se supune — putândă fi privită ca celă mai oportună pentru săvârșirea aplicării totale a tratatului, e cu putință ca puterile să credă că întrebuințândă acelașă miijlocă, voră ajunge și la resolvarea cestiunii grecesc și armenesci, fără a ușa de miijloce coercitive. Intr’un asemenea împrejurare și mai cu semn pentru că demonstrațiunea navală e în momentul de a produce ună resultată la care nici cei mai optimiști nu se mai așteptaă, e cu putință ca bucuria succesului să obărască pe Europa a stărui și pe viitoră în procederea urmată, mai cu osebire dacă în calculele cabineteloră va fi intrândă și cestiunea deschiderii moștenirei marelui bolnavă. Dară este totă atâtă de posibilă ca opiniunea publică europeană, care doresce cu ardere pacea, să impune amânarea resolvării celora-lale cestiuni în litigiu. In fața acestoră două soluțiuni, amândouă totă atâtă de posibile, e prudentă de a aștepta viitorul, spre a se a sicură ce se va face. De câtăva timpă scrii durerose ne vină din diferite părți ale țării; incendiul consumă orașe și orășele, aruncă poporațiunea loră în cea mai adâncă miseriă. Nu se uscaseră încă la crimele numeroselori familii din Focșani ale căroră adăposturi fuseseră consumate de focă și nenorociri noui de aceași natură veniră să împrospăteze în inima Românilor durerea pentru nefericirea în care căzuseră alți frați ai lor. După palatură administrătivă de Iași, după Focșani, Odobescui, Pungescu și altele, eră acum Tîrgulă Ocnei fui’ă amară Încercate de nemilostiva putere de consumare a focului. Durerile causate ceră ușurare și filantropia cunoscută a Româniloră ne Intemeieíiá în credința că nici d’astă dată nu vor lipsi de a ajuta pe frații loră căluți în miseriă și rămași fără adăpostă chiară în ajunul iernei. Acesta însă nu e destulă, focurile repetate ce s’aă întâmplată trebuie să ne deschidă cu deseverșire ochii și să ațîțe activitatea autorităților, întru a înzestra nu numai orașele, ci și orășelele, dacă nu se pate de uă cam dată și satele—cu aparatele trebuinciose [pentru stingerea incendiiloră. Scrmă că ministerul de interne a atrasă atențiunea autorităților comunale în acestă privință și le-a indicată modulă cum și-ară pute procura mai lesne aparatele trebuinciose? Noua nenorocire întâmplată la Tîrguță-Ocnea autorisă pe guvernă a eciema din noă atențiunea aceloră autorități și foră le impune datoria de a tăia în carne vină spre a face economii cu care să-și procure aparate pentru stingerea incendiului, spre a garanta astăferă câtă e cu putință averea cetățenilor ă. SERVIȚIILA TELEGRAFICŰALA AGENȚIEI HAVAS. Viena, 11 Octombre.—AA. II. RA. Domnulă și Domna României, care a sosită astăzi, au primită visita arhiducelui Albert. Principele Carol a primită apoi pe baronulă de Haymerle, ministru al afacerilor străine, cu care a avută uă lungă întrevedere. După ameții Xmpăratura a făcută uă visită AA. LL. RR. care promjescă de săra la arhiducele Albert. Domnulă și Domna României voră pleca mâine. Marți la Bucuresci. (Informațiuni particulare). AA. LL. RR se voră opri vă di la Pesta, unde principele Carol va primi și va trece în revistă regimentală austriacă ală cărui capăt a fostă numită de către Impăratul Frantz- Iosef. Constantinopole, 11 Octobre. Consiliul de miniștri, întrunită astăzi, hotărîtă predarea imediată a Dubignei la Muntenegru, a fost hotărîtă asemenea de a se redacta oă notă conformă care va fi înmânată ambasadorilor, și în care Porta va exprima speranța că Puterile vor renundia la orice demonstrațiune navală. Berlin, 11 Octobre.—Se telegrafiaza din Constantinopole de Agenția Wolf că consiliul de miniștrii va comunica ambasadoriloră, prin că Notă,otărîrea luată de a ceda Dubigno fără condițiune. Christiana, 11 Octobre.—Consilierul de Stată Selmer, capulă departamentului armatei, a fost numită ministru de Stată pentru Norvegia în locuia doctorului Stâng, demisionată. Presa englesă și Nota turcesca piazele englese continu a se ocupa de Nota turcesca și face asupra-i nisce observațiuni mai multe sau mai puținii aspre. Astafel, Times face urmátórele reflesiuni: «Nu vomă merge prea departe dacá vomă iice că acestă documentă este de la ună capătă pene la celălaltă, uă insultă adresată bunului simță ală Europei și ună mare afrontă demnității puteriloră. »In resumată Porta cere de la puteri să abdere pentru viitoră, la dreptul ă d’a revendica legitimele foră pretențiunî printr’uă desfășurare de forțe, și acesta numai pe făgăduelî care nu se deosibescă întru nimică de acelea care au fostă făcute și violate de atâtea și atâtea ori. »Nota nu conține uă singură garanție serios, măcară pentru esecutarea imediată a obligațiunilor Porții. »Singura adevărată concesiune menționată în Notă este aceea care să cere puterilor europene. Ar trebui ca acestea să renunță în modă definitivă la dreptul ă d’a rechema pe Turcia la esecutarea unui tratată solemnă, pe cândă Sultanulă ară rămânea liberă de a îndeplini mai târijiă, sau de a nu îndeplini delocă nisce făgăduieli în vântă. Orî în ce după amă judeca politica care a dată acestă resultată nu pate se fie de câtă uă opiniune întru ceea ce privesc e ce conduita de adoptată spre ai răspunde. Puterile aderândă la propunerile formulate de Porta s’arătăce pură și simplu ridicole. »Concertul europeană a avută dreptă efectă uă cerere colectivă făcută Porții în împrejurări de cea mai mare greutate. Afară numai deca n’ară face apelă la forță marile puteri nu putea întreprinde ună demersă mai solemnă. Și a se înclina în fața respingerii, aprope desprețuitori al unei cereri făcute astă-felă ară echivala cu a accepta insulta și a abdica la orice dreptă da face se fie ascultate pe viitoră, în nisce împrejurări analoge. MERCURI 1 OCTOBRE 1880. LUMINEAZA-TE ȘI VEI FI. ABONAMENTE.] In Capitală și districte: unii ană 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. entru tate țările Europei, trimestru 15 lei ; se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea diarului LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8 place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. doctoră Gustavo Croce, Via San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusc. 20 BANI E SEMPLARULU I Sultanulă ar fi stăpână pe situațiune, ară face »sahă și mata.* Onorea țărei nóstre este maî cu deosebire interesată da înlătura mă desnodămentă atâtă de înjositoră ală politicei a cărei inițiativă amă luat-o. Publicul va aștepta dară cu cea mai mare îngrijire înșciințarea despre noile disposițiunî ce puterile, și cu ele guvernul nostru se pregătescu sé ie. »Se pare se pară. Chiar de la început, cam straniă ca atunci când un asemene respuns atâtă de critică ale Porții era iminentă, miniștrii noștriî s’aă împrăștiată în urma consiliului din septemâna trecută. Déju va trebui bine înțelesă, să se consulte celelalte guverne europene, ma î nainte de a adopta otărîri definitive, și este de asemenea permisă să sperămă că ministerulă a cântărită lămurită tóte eventualitățile spre a nu mai avea trebuință se’și reînoiască desbaterile. Cu tóte acestea opiniunea publică are dreptul ă d'a pretinde că, în pantură undeamă ajunsă, să nu se audă nici uă notă discordantă în concertulă europeană, și ca puterile asociate să nu stea ]a îndoiela spre a impune voințele loră Porții. »Nu este de datoria nostră de a desemna măsurile ce trebuescă luate în acestă scopă. Ministerulă este datorit să fi pregătită aceste măsuri și să le fi pregătită în înțelegere cu celelalte puteri. Déca din nenorocire, concertulă menținută pene aciară trebui să ínceteze d’a esista în fața greutății care s’a ivită, ministerulă ară fi espusă la imputare că a începută uă politică periculosâ fără să se fi asigurată mai anteră că ea va putea fi realisată în orice împrejurare. ,Daca cu tote acestea, Engliteza ară trebui să lucreze singură sau numai cu concursul ă a unei sau doua din celelalte puteri, ne amă afla în fața unei situațiuni cu totulă nouă pe care majoritatea poporului englesă n’ară putea să privescá de câtă cele mai vii îngrijiri. Déjü în interesul păcii europene, în interesul Turciei chiară, este de dorită ca acestă pericolă să nu se producă. Déca puterile suntă gata a lua în înțelegere spre a impune Turciei prin verîină mijjlocă eficace, esecutarea tratatului de la Berlin totuși ară merge bine. »Nimică nu ne face péne acia ne îndoi despre menținerea înțelegerii europene, dari nu putemă ascunde că amă ajunsă la momentul psihlogică care trebuie séotărască deca acesta înțelegere este reală sau numai aparentă; deca ministerulă a pusă politica sea în acordă cu acea a celora-lalte puteri ; deca în fine miniștrii noștri î să efectuată pregătirile trebuinciose pentru esecutarea acestei politice. Este vedită că Turcia se măguleșee de câtăva timpă cu hypotesa contrariă. Este în interesulă fiecărui englesă să se demonstre falsitatea acestui calculă, și sperămă că acesta demonstrațiune nu va fi așteptată multă vreme. De alta parte Daily Neivs organul de predilecțiune ală d-lui Gladstone scrie urmatorele: Credemă că primulă actă ală guvernului englesă va fi de a conferi cu celelalte guverne întru ceea ce privesc o mersură ce trebuie să adopte în modă colectivă. Turcia, corupta, negreșită pe luptarea concertului european. Bărbații de stată turci erau convinși că se vor produce ore care geloșii internaționale, orecari rivalități, precari conflicte. Deca ară fi cu putință ca orice influință să vină a disolva coalițiunea Europei, apoi recenta Notă turcesca pare făcută spre a demonstra marilor puteri că in acesta afacere ele dă interese comune și uă caută comună. Guvernul britanică nu pute să se mai dea înapoi. Totă ceea ce elă a făcută péné aci a fostă cugetată și premeditată. Elă a crezută și credeancă, nu ne mai îndoimă despre acesta, că a venită ora de a resolva, că dată pentru totu-de una, crisa orientală. Déca Englitera ară renunța la direcțiunea mișcării cea provocată, ară resulta uă adencă umilire pentru ea enseșl și un mare desordine pentru Europa . Déca cestiunea Orientală nu va fi resolvată chiară acuma, déca bărbații de stată liberali nu vor face nici uă sforțare măcară spre a resolva acesta soluțiune va deveni moștenirea unui guvern, care nu va fi liberală . Făcendă acesta observațiune nu face să apelă la interesele personale sau la vanitatea politică anilor liberali. Nu voimă nici măcară să nu le remână de câtă rușinea că s’aă dată înapoi și, n’am reușită. »Orice considerațiuni mai înalte trebuie să influențeze pe nișce bărbați de stată consciincioși. Una din aceste considerațiuni este ca, pe când o ună guvernă liberală va lua în interesul libertății și ală desvoltărei unor naționalizări născânde , ună altă guvernă va căuta probalminte să resolve cestiunea susținêndü pe Turcia și înjosindă națiunele mai june*. Limbagiul farului Standard, organü conservatorii, este mai pucina răsboinicű : »Organele oficiose pretindă, duce elă, că guvernulă englesă n’ară putea ’ să se dea înapoi fără să se discrediteze. Déca este în adevéra astfelă, apoi poporală englesă va voi mai bine se vedá guvernulă séu isbită de ore care discredita de câtă d’a avea aerulă că voesce sé ’și scape reputațiunea printr’uă vărsare de sânge. Nu trebuie ca uă cestiune mescchină de persóne să ne tîrască într’ună resbelă europeană sau ună resbelă turcescă . Va trebui să se examineze din noă cestiunea fruntariei elenice. Turcia voesce mereu să păstreze Larisa, Metzovo și Ianina. Dérü acesta, negreșită, nu va fi ultimulă séu cuvéntu, déca s’ară începe nisce nu vî negociărî. »Cu tote acestea ună lucru este sigură. Cea mai bună provă ce ară putea da Sultanul, despre sinceritatea intențiunilor sale, ară fi un sforțare imediată spre a preda Duligno Muntenegrului. Demonstrațiunea navală a căzută pentru momenta în a doua linie, prin urmare ocasiunea este forte frumosă spre a se oțărî la acesta sforțare. ] »Turcia nu póte să ascepte de la puteri ca ele să declare că renunță la demonstrațiunea navală după cererea ioi. Acesta ar fi prea multă. Déji, de faptă, demonstrațiunea navală este suspendată și Turcia ară putea, deca ară voi, să însoțască predarea Dulcignei (închipuindu-ne că ară putea face pe Albanesî se înțelegă de vorbă) cu uă declarațiune prin care se arate că a cedată acesta localitate într’ună chipă spontaneă eară nu în urma unei desfășurări de forțe sau a unei amenințări. »Puterile ară fi atunci în stare sé ia actă de celelalte făgăduieli ale guvernului turcescă și să se ocupe imediată de cestiunea greca. Déca voră refusa, déca nimică nu le va face să mai lase ceva din asprele condițiuni stabilite la Conferința de la Berlin, apoi nu va mai fi de discutată. Ele voră face case bine sĕ se arete mai conciliatore în actele loră și mai pacefice în politica loră. Deși dintr’uă atitudine contrariă pute sĕ resulte nimicirea imperiului turcescă, nu putemă se ascundemă că ară putea sĕ resulte și nimicirea concertului europeană, și începutul unui rebelă europeană*. ---------.«KSgSi*^------*----— Sultannll și noua Notă turcurcă. Dintr’uă sorginte diplomatică din Berlin se anunță urmatorele către Standard asupra motivelor care au făcută pe Sultană să trimită ultima Notă : »Turcia seă și vede că Engliteza ’i este ostilă, că Rusia vo esce neapărată resbelulă, că va înflăcăra în curândă revoluțiunea în Bulgaria și va chema pe Greci la resbelă. Pentru ce are Turcia, în nișce asemene împregiurărî, ’șî ară înstrăina pe cei mai buni supuși ai săi, ca Albanesia. Planulă dată pe față pentru răsfărămițare a Turciei, convinse pe Sultană că este peste sputință d’a împedica lupta prin concesiuni; totuși Turcii credă că vor avea mai anteiă numai pe Rusia că inamică directă în luptă, pe cândă alte puteri vor privi într’ună cupă mai multă sau mai puțină ostilă.