Romanulu, noiembrie 1880 (Anul 24)

1880-11-26

1082 — S’a acordată asemenea d-lui majoră Alesandrescu Nicolae, din regimentulu 2 de roșiori, înalta autorisațiune pentru a primi și purta însemnele ordinului Carena de serii clasa III, ce i s’a conferită de M. S. Imperatului Austriei, Rege ală Ungariei. — îndată după terminarea cestiunilor, care surită acum la ordinea bilei, Camera va începe lucrările iei în secțiuni, ceea ce se va face chiar astăzi pate, și de aceea dămă aoi proiectele de legi care urmeză a le cerceta secțiunile și în ordinea următore : Presentate în sesiunea An. 1879—80. — 1.—Proiectul de lege relativă la espropriațiuni pentru causă de utilitate publică (votată de Senată)2.—Idem pentru apărarea comunei Turnulă-Măgurele de datoria de lei 148.03683/100 către fondur porturilor și (amendată de Senată). Presentate în sesiunea An. 1878—79.— 3. — Idem relativă la împrumutata de 2,500,000 lei ce comuna Galați voesce o face de la casa de consemnațiuni. Presentate în sesiunea 1877—78.—4.— Idem pentru aprobarea convențiunei comerciale cu Italia. Presentate în sesiunea 1879—80.—5.— Idem pentru aprobarea Tratatului consulară încheiată la 2/14 Februarie anulă curentă cu Elveția. — Mâne sorá,, Miercuri, domna Virginia Bianchi, distinsa cantatrice atâtă de bine cunoscută publicului bucuresceană, și soție a simpaticului și vechiului maestro di cappella ală operei italiane, va da în sala teatrului ună concertă, forte atrăgătoră prin bogăția și varietatea programei, cu scapă de a putea merge în Italia se caute sănătatea, re- sdruncinată, a soclulu iei. Maestrul Bianchi, care atâta timpă și cu atâta inteligență adiresă orchestra teatrului italiană din Bucurescu, este prea multă cunoscută și iubită de publicul nostru , pentru ca să ne îndoimămă momenta că acesta nu va alerga se dea concursul ăseă binevoitoră unui artistă care se află în nenorocire, chiar cândă, ceea ce este departe de a fi, elă nu ară fi atrasă prin meritulfi artistică ale concertantei. Indemnă mă dură cu insistență pe concetățenii noștri se merge în mare numără la concertata domnei Bianchi, care le oferă ocasiunea de a petrece uă sérá plăcută și de a face în acelașă timpă un faptă bună. Colegiulă III, la 2 Ianuarie 1881, va alege asemenea trei membrii. Colegiulă IV, la 4 Ianuarie 1881, va alege asemenea trei membrii. In zilele de 20 și 21 Decembre se vor alege delegații colegiului IV, conformă art. 60 din legea electorală. Din Județe. Citimă în România Transdunăreană : — Au sositü la Tulcea oă nouă baterie de artilerie în locul celei plecate pentru Brăila. Primăria orașului pentru două, trei zile, a conrtiruită pe ofițeri în hotelul „România.* — Inspecțiunea generală a tribunalelor și din Dobrogea cu care era însărcinată d. P. Ștefănescu, președintele tribunalului de apelă, s’aă efectuată. După câtă suntemă informați, onorabilul președinte a remasă mulțămit de starea generală a tribunalelor. Pe ici pe calea a fi avută se primesc câteva reclamațiuni fără importanță. La revista tribunalul de ocală Tulcea, onorabilul președinte a manifestată înalta sea mulțămire atâtă președintelui tribunalului d-lui Boncescu câtă și grefierului acelui tribunală d-lui Tomescu, de buna stare a lucrărilor și espedițiunea lor și promptă și regulată. Revista tribunalelor și mahometane a lăsat a de dorită în câteva localități și mai cu sema în Ostrovă și Mangalia, unde s’a constatată că tribunalele nu s’aă putută complecta. Cu ocazia acestei inspecții, s’aă luată mai multe măsurij necesitate de uă promptă și regulată espectare a lucrăriloră. D. I. C. Constantinescu, actuală casieră generală de Buzeu, s’a numită inspectară de finance. D. Ștefan Anastasiu s’a numită în funcțiunea de casieră generală ală județului Buzeu. Consiliul județului Gorjă este disolvată pentru că el este departe de a ’și înțelege misiunea. De la convocarea sa în sesiune extraordinară n’a ținută de câtă 10 ședințe, în care timpă interesele județului au fost înlăturate spre a face locă discuțiunilor ei politice. Colegiile electorale pentru consilierii generali de la județul Gorjă , sunt convocate a se întruni, la orele 10 de diminață, în localul comunei de reședință , spre a alege nouă membri în consiliu , după cum urmeza : Colegiul I, la 28 Decembre viitoră, va alege trei membrii, conformă art. 2 din sus-citata lege. Colegiul II, la 30 Decembre, va alege asemenea trei membrii. Din străinătate Depeșe private primite din Copenhaga la Londra, anunță că regele George, cu consimțimântulă miniștrilorfi seî, a declarată pe față tutorii ambasadorilor și că Grecia, la casă cândă nu i se voră ceda pene la 11 Marte provinciile ce ’î aă fostă concedate I prin tratatul dela Berlin, va trece Rubin conulă Atâtă finanțele câtă și iritațiunea poporului facă trebuinciusă acesta procedare atâtă pentru dinastia câtă și pentru țară. — Se anunță din Paris, către Neue freie Presse, că cea mai mare parte din puterile semnatare ceră ca Bulgaria, într’ună timpă determinată să dărîme cetățile de pe Dunăre. Austria și Germania, dire tată Neue freie Presse, s’ar fi fi și declarată deja gata a aranja ună compromisă între Grecia și Portă, dacă acestea vor declara că primescă sentința arbitrară a ambeloră puteri mari. Efectivul armatei grecesce se urcă acum, după datele oficiale, la cifra de 55,073 omeni, între cari se afla 1202 oficiali. Se speră că numărul si omenilor și din cele patru clase de reservă va fi rădicată la cifra de 40,000 omeni. Poster Lloyd publică următorea telegramă : ce i se trimite din Peru cu data de 4 Decembre : «Gei de prin cercurile politice de pe aici, voescă a fi observată un mare în acordare în relațiunile dintre Rusia și Portă, care se presupune a fi provenind și din faptulă că Sultanulă, osândă de dreptului lui degradare, a comutată pedepsa lui Veli j Mahomed, care a asasinată pe colonelul A ■ Komarov, de la morte în munca silnică pe vndră. Se crede că guvernulu din Petersburg va răspunde la acesta purtare a Porții I prin cererea d’a i se plăti despăgubirea de resbelă. — Lie Presse anunță următorele din Cracovia, cu data de 4 Decembre : „Sosirea împăratului în Petersburg s’a făcută fără ca publiculă sĕ fi sorută ceva. Imperatulu pare suferindă, dar și se cjice că sănătatea lui este mai bună de precum era cândă a plecată la Livadia și accesele de melancoliă nu’i vină acum decâtă la nișce inter- valuri mai lungi. — țiiatulă Bohemia anunță din Spătari, 1 că Derviș-pașa, cu tată amnestia acordată, a spânzurată după Albanesî cari asasinaseră duci soldați turci. SENATULU SESIUNEA ORDINARA Ședința de Luni, 24 Lotmrie, 1880 Ședința se deschide la 2 ore și 30 m. p. m. supt președința d-lui Dim. Ghica. Presențî 34 d-in senatori. Sumarului ședinței precedinte se adoptă. Se citesce pentru a doua oră proiectulă de lege provenita din inițiativa d-lui P. Grădișteanu, relativă la modificarea art. 409 din codului de procedură civilă. Se citeșce apoi următorea adresă a d-lui I senatoră E. Stătescu, represintantulă colegiului al 11-lea de Gorjă : Domnule președinte, Amă onorea aduce la cunoscință Senatului că, fiindă numita membru în direcțiunea princiară a căilor ferate, nu mai potă lua parte la lucrările acestui înaltă corp și, pene ce alegătorii nu voră fi consultați, și nu vor decide că potă continua a esercita mandatului cu care aă bine-voită a me onora. Oricare ară fi, d-le președinte, natura funcțiunii ce amă primită și motivele care m’a fi determinată sĕ o primescá, că cred și că este în interesulă instituțiunilor represintative ca art. 42 din Constituțiune se primésc o uă aplicațiune câtă mai puțină restrânsă; și astă-felă nu ași primi ca cu mine să se facă țnă precedentă de care alții ară putea abusa. D. Voinovu. Găsescă că nu este casă de discuțiune și nu potă de câtă se aprobă cererea făcută de d. E. Stătescu. D. președinte. Ne mai cerându nimeni cuvântul ă, pui la votă propunerea făcută de d. E. Stătescu de a se declara vacantă colegială ală II-lea de Gorjă. Í ROMANULU 26 NOEMBRE 1880 Acesta propunere se adoptă. Ne mai fundă nimic și la ordinea dilei, d. Președinte ridică ședința publică la orele 23/4 p. m. pentru ca Senatulă se lucreze în secțiuni, anunțândă ședința vinere pe mâne 25 Noembre. ADUNAREA DEPUTAȚILOR. SESIUNEA ORDINARA Ședința de la 24 Noembre, 1880. Președința domnului președinte C. A. I . Rosetti. Ședința se deschide la una oră după amiază. Presențî 82 d nî deputați. Adunarea aprobă ună concedia de 12 jojile dlui Voinescu. D. A. Seileanu, președintele comitetului pentru luarea socotelelor. Statului depune la biurcă cinci raporturi relative la socotelile pe cinci ani. D. T. B. Lățescu interpeleza pe guvernă asupra presiunei și nelegalităților și comise de prefectură de Nămțu în alegerea consiliului județeană. I. Ed. Gherghel rogă pe guvernă a trimise uă anchetă la Dorohoiă unde mă numără însemnată de locuitori din comuna Monelesa stafi întemnițați, supt cuvântă că au contravenit și la legea poliției rurale privitóre la epizootia bovină. La ordinea dilec fiindă, discuțiunea asupra declarării de vacantă colegială al III-lea de Dolj, d. A Lahovari întrebă daca póte vorbi și în privința altoră casurî de asemenea natură, adică relative la deputații cari ocupă funcțiuni publice. D. președinte. Afară numai daca acele casurî voră fi anunțate sup formă de interpelare. D. A. Lahovari nu crede că acele casurî identice ară trebui anunțate sup formă de interpelare. D. T. B. Lățescu este de aceiași părere cu d. Lahovari, de vreme ce astăfelă hotărîtă Camera într’una din ședințele precedente. 1). P. Ghica crede că nu trebue să se creeze precedente vătămătore și dice că nu se potă esclude toți deputații aflați în posițiunea d-lui Betolian, fără a se eșaryina mai ântâiă casului într’ună modă specială. D. M. Ftinchide crice că aci nu este vorba d’a pune la votă uă principia, care este deja stabilita în Constituțiune. S’a făcută uă propunere privitóre la d. Betolian, să se esamineze déca casulă intră în vederile Constituțiunii, remâind și a se proceda astă,feră pentru fiecare casă în parte. D. președinte. Prin urmare acum vomă trata casulu d-lui Betoliană. D. A. Lahovari susține că acesta casă este forte precisată în testata și spiritului Constituțiunii și amintesce că totă acésta Cameră a precedată într’una chip și analogă cu d. Alesandrescu, care, fiindă numită advocată ală Statului în județulă Neamțu, a încetată d’a mai fi deputată. Se cere închiderea discuțiunii. D. președinte întreba deca Camera consideră că d. Betoliană a primită u funcțiune salariată de Stată în urma căreia trebuie a se declara colegială scă vacantă ? Voci. Da ! da ! D. președinte, declară vacantă colegială ală Ili-lea de Doljă. D. A. Lahovari face următorea întrebare : daca advocații publici numiți de guvernă pentru apărarea intereseloră drumului de ferfi, cari adî este cu totul și proprietatea Statului, nu suntă coprinșî și eî în litera și mai cu semn în spiritului Constituțiunei care vorbesce de funcționari publici supuși la realegere, și nu suntă dintre acei deputați cari primindăuă funcție salariată de la guvernă în timpul resercițiului mandatului țară, urmeza să se supună acelei formalități de drept și și după mine chiar de bună cuviință, adică, de a merge înaintea alegetorilor, iară și a le cjice , posițiunea mea a fostă schimbată, în timpul desercițiului mandatului ce d-v. mi-ați încredințată de a ve represinta interesele și drepturile în sînul parlamentului română. D-sea citae că acesta cestiune a fostă multă discutată prin culisele Adunării și a auoită cicendu-se că advocații drumurilor de ferfi nu sunt advocați ai Statului și ai unei societăți. Acesta interpretare este eronată, de vreme ce ei nu sunt numiți șefi revocați de societate ci de Stată. Mi se va răspunde cnse că ei sunt numiți de direcțiunea princiară și că se plătescă din veniturile drumurilor de seră. Deci direcțiunea princiară nu este numită prin decret Domnescu și veniturile nu sunt ele óre ale Statului? Și de vreme ce sunt îndeplinite cele trei condițiuni : de numire, revocare și plătiri de Stată, apoi funcțiunea este a Statului, care este proprietarul veniturilor căilor ferate. Nu voia numi printre acești avocați de câtă pe d. N. Fleva, dară ve rogă a declara vacante colegiele tutoror acelora din colegii noștril cari să primită asemenea funcțiuni, căci astă-felă amă ajunge să vedemăuă comisiune pentru responsură la Mesagiul Tronului, compuindu-se în majoritate de funcționari. D. M. Perechi ded Jice că în casulă de față se va ocupa numai de casulă d-lui N. Fleva, pomenita de d. A. Lahovari, cu care se unesce cândă dice că ună deputată, cândă este numită de guvernă într’uă funcțiune salariată, nu pate să rămână în Cameră, ma î nainte d’a se prestata la oă nouă alegere. D-sea nu este énsă de părerea d-lui Lahovari în casuță d-lui N. Fleva, căci, ca să se lămurăscă lucru, se face întrebarea : ce este ună funcționară numita de guvernă ? Din capulă locului găsimă uă disposițiune sine qua non, că mai antâr fi trebue ca funcționarulă să fie numită printr’ună decretă domnescă; ală doilea, trebue ca mai înainte de a intra în funcțiune să depue una, jurământă, și funcționarulă după îndeplinirea acestoră două condițiuni, intră într’uă categorie specială în care se bucură de nisce drepturi specificate prin anume lege; voiă indica numai legea pensiuniloru, salariulă ce i se plătesce este supusă la uă reținere și în urmă elă beneficiază de disposițiunea legei pensiunilorfi întrebă pe d. Lahovary: Numitu-s’a d. Fleva printr’ună decretă domnescă? Nu! Făcut’a d. Fleva, primindă însărcinarea ce i s’a dată, mă jurământă? Nu. Plătescese onor. d. Fleva din budgetului Statului ? Nu. Intră d. Fleva în disposițiunile legei pensiunilor privitóre la funcționari? Nu. Cum dură posițiunea d-lui Fleva prestată pentru d Lahovary caracterul de funcționară ală Statului ? Pentru că Statulă este interesată în drumurile de seră? Dâră ore nu era totă așa de interesată și înainte de a lua asupra sa aceste drumuri de seră, încă de la deschiderea linielor fi ferate, de la punerea în esploatare a linielor ? Ore Statulă nu garanta atunci procentele ? Negreșită că da. Prin urmare atunci, ca și acum, mai mulți dintre d-nii deputați au putută fi angajați ca advocați ca să apere drepturile acelei societăți și cu tote acestea nu s’a făcută nici uă observațiune, nu s’a ridicată nimenea să facă uă analogie între ună funcționară ală Statului și între ună advocată ală societăței căiloră ferate, cu tóte că pe atunci colegii d-lui Lahovary, când era o d-loră la putere, numină cu multă mumificiență pe advocați deputați în asemenea funcțiuni, și cu tote acestea nimeni nu se ridica să declare că exista uă incompatibilitate între ună funcționară ală direcțiunea căiloră și între mandatul de deputată. Dorfière pare să fiă mai cu dreptă cuvântă invocată acesta incompatibilitate, acum când Sfatulă are în mâna sea are care numerfi de acțiuni ? Eă credă că nu. Negreșită, după ce drumurile de seră voră veni cu totulă in administrațiunea Sfatului și după ce, conformă legiloră nóstre se vor încredința funcțiunile acestei administrațiunî în manile unoră funcționari numiți de Stată, după ce acești funcționari voră depune jurământă, după ce voră primi lefile țară din casa Statului, în fine după ce funcționarii drumurilor de seră voră deveni cu totulă și întru tote adevărați funcționari ai Statului, atunci escepțiunea care esistă astă sî va deveni de sine și ilustriă. Dară pene atunci escepțiunea rémâne în pictore și noi nu putem fi face nici uă analogie între aceste funcțiuni cu acelea de care se ocupă constituțiunea. Câtă pentru mine, domniloră, funcțiunea de advocată ală administrațiunei căilor ferate, precum este funcțiunea încredințată onor. d. Fleva, nu numai că nu este uă funcțiune a Statului, der și nu este nici chiar uă funcțiune; este că administrațiunea căiloră ferate a încredințată onor. d. Fleva țină mandată isolată, în virtutea căruia d-luî este chemată să apere procesele acelei direcțiuni. Că asemenea însărcinare nu constitue nici astădouă funcțiune a Statului, precum ea nu constituia că funcțiune a Statului nici atunci pre cândăonor. d. Lahovari cu colegii d-sele era ă la putere ; și ’mi aducă aminte că numea și la î momente grave pe ambii d-loră din Adunare ca se mergá să apere interesele Statului, precum de exemplu în procesele deschise Statului de d. Olinescu, cândă a fostă angajată ună deputată distinsă ca să apere interesele Statului. Ore, atunci a venită cineva sedica că acelă deputata care a primită acea însărcinare și care negreșită a fostă salariată de Stată, era ună funcționară ală Statului, numită într’uă funcțiune salariată de Stată? Nu. Și nici că se putea susține acesta, fiind ăcă altă felă, déci s’ară considera ună advocată, care este chramat și să apere interesele Statului într’ună procesă pre care, că este funcționară salariată de Stată, atunci mâne se póte fice totă astă-felă și de ună deputata pictară, care face ună tabloă și ’să vinde Statului și primește bani de la Stată pentru acelă tabloă, șefi ună ingineră deputată, ună arhitectă, care ia uă lucrare precare de la Stată și care primesce platarea de la Stată pentru lucrură făcută. Ore acelă pictură, ingineră sefi arhitecta, s’ară putea numi funcționară căzută în prevederea art. 42 din constituțiune ? De aceea dicfi, că numai acelă deputată se pote considera că însușesce calitatatea unui funcționară ală Statului, care va fi numită printr’ună decretă Domnescă , care va fi depusă jurământului cerută și care, primindă salariulă din casa Statului, lasă uă reținere orecare în fondulă casei pensiuniloră, conformă legea pensiuniloră. Așa fiindă, d-loră, ne-ivindu-se în casuță presentată de onor. d. Lahovary, circumstanțe cari să fiă prevedute de constituțiune, eă credă că nu uraeză a se lua în considerațiune propunerea d-lui Lahovary. Voci. închiderea discuțiunei. D. președinte. D-loră, mai ’nainte de a pune la votă închiderea discuțiunea, amănarea va face cunoscută că, după părerea mea, onor. d. Lahovary trebuie să facă un propunere în care se jtaă că avocații drumurilor de fieră sunt considerați ca funcționari ai Statului, propunere care trebuie trimisă la secțiuni; căci acesta este ună casă cu totulă nulă, care nu a mai esistată pénă acumă, și prin urmare nu scinfide că intră în prescripțiunile art. 42 din constituțiune. In secțiuni se va desbate și în urmă se va aduce în formă de proiectă de lege. D. Al. Lahovary. D-loră, nu ’mî-așî permite să propună legi nouî în Adunare. Acesta e u c cestiune de interpretare ; dar fi decă d-vostră cereți sĕ facă uă"propunere, propunerea e făcută, nu rémane de câtă se bine-voițî a întreba dacâ se găsescă 7 membrii cari susțină propunerea mea. D. președinte. Onor. Cameră va constata decă funcțiunea de avocată ală căilor ferate, care nu a esistată până acumă , este seă nuită funcțiune a Statului, preveduta de art. 42 din constituțiune. Prin urmare , propunerea d-vostră trebuie trimisă la secțiuni, ca astfelă desbaterea asupra iei să fiă mai matură; să nu face mă uă lege pripită, fără desbateri seriose. Se procede apoi la alegerea comisiunei de răspunsă la discursul Tronului, și se alegă : D-ni. P. Carp 48 voturi, E. Costinescu 46 voturi, Fericchide 43 voturi, Georgian 43 voturi, Fleva 37 voturi, Ureche 31 voturi, Mârzescu 29 voturi. Adunarea precede la alegerea unui membru pentru comisiunea financiară și a unui membru pentru comisiunea de petițiuni, și scrutinulă se declară fără resultată , neîntrunindă numărula de votanți ceruta de regulamentă. Ședința se ridică la 4 ore după amiedi, și cea viitare se anunță pe a doua di. 25 Noembre, în Mosula incendiaților din Focșani. Apropiându-se timpulă când va trebui să se tragă loteria în folosulă incendiaților și din Focșani, rugăm din nofi în numele comitatului domnelor din Bucurescu pe personele ce s’afi însărcinată cu plasarea biletelor și a depune tată stăruință trebuitore spre a le desface. Aici nu e vorba de oă întreprindere particulară, ci deuă operă de binefacere către concetățeni și frați ai noștri, care suferă. Toți trebuie să lucrăm și ca ea să reușescă pe deplină, căci folosul îi va alina multe suferințe. Sperămă că apelulă făcută inimeloră generose va găsi resunetulă ce merită. Cele două câștiguri principale vor fi : 1) Ună servițifi de argintă, constândă din 322 bucăți. Valorea 5000 lei. 2) . Vă pătură cu mărgăritare, în valore de 2000 lei.