Romanulu, iunie 1881 (Anul 25)
1881-06-01
ANUL AL DOUĂPECI ȘI CINCILE Voiesce și vei putea. ANUNCIURI. Lima de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deto , , , pagina 111, — 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas. Lafitte et C nie, 8 Place d.6 lâinours, LA LONDON, la G. L. Daube et G-nie, 130, Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler. Walfischgasse 10. LA FRANCPORT, S.-M.G. L. Daube et C nie, pentru Germania, Belgia, 0- landa, Elveția și America. Articolele nepublicate se ardü. 20 BANI ESEMPLARUL ROMANULU fredacțiunea și Administrumneft, strada Domnei 14. LUNI, MARȚI, MERCURI 1, 2, 3,IUNIU 1881. Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE: Cil Capitală și districte: un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni ,12 lei; un lună 4 lei. Pentru tate țerile Europei, trimestru 15 lei. A se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea ziarului LA PARIS, la Havas, Lafitte et Cune, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. doctor Gustavo Croce, Vi- San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusd. 20 BANI ESEMPLARUL ; BÜCÖRESCI, GIREȘIÂR1881 Situațiunea politică s’a limpezit. Lumină mare s’a făcut pentru tota lumea ; Calomnia a fost Ingenuchiată și astăzi nu mai este, nu mai póte fi în totă țara un singur om drept și de bună credință care se nu versă și să nu fie convins că bine și patriotic a lucrat fostul guvern și ’n cestiunea Dunării, ca în tote celelalte. Agitațiunea începută de oposițiune, cu scopuri care numai patriotice nu se pot numi, s’a ’ntors, ca mai tóte acțiunile rele, în contra celor ce au provocat-o. Ea n’a avut și nu putea avea alt resultat decât d’a dovedi încă vădată țârii că ’n consiliere, în faptele 1si ’n actele d-lui Ion Brătianu a domnit totd’auna dorința arendă d’a apĕra pe tote cărările și cu tóte mirificele drepturile și interesele țării. Astăzi, când esplicări s’afi dat, când documentele s’au citit, când cestiunea s’a discutat, nu mai e nimeni care sĕ nu vedă cât de neleale și nepatriotice au fost acuzările de trădare ce oposițiunea asvîrlia c’uă ne mai pomenită îndrăsneță bărbaților cari au avut meritul d’a face în timp de câțiva ani numai, independința și rigatul și d’a atrage asupra țării stima și iubirea lumii întregi. A fost uă simplă furtună... într'un pahar cu apă, care a trecut repede ca tote agitațiunile factice, fără să lase alte urme decât dezgustul cu care națiunea a văz]ut ușurința]— ca să nu zicem mai mult —ce se pune de unii în tratarea celor mai mari interese ale țării și nesocotința cu care s’aruncă fără temei acuzări din cele mai grave. Astă ți toți sciă: că fostul guvern n’a îngagiat nimic în cestiunea Dunării ; că el a apărat necurmat interesele țării menținendu-se totdeauna pe tărâmul solid al tratatului de la Berlin ; și că actualul guvern a găsit cestiunea întregă, și putând fi apărată în deplină libertate. Furtuna fiind deci împrăștiată și ncrederea și siguranța revenind în mintea și inima națiunii, datori suntem cu toții d’a ne ocupa, chiar cu mai multă ardere decât în trecut, de lucrările păcii, care sunt menite a aduce propășirea țării. Acesta datoriă este cu atât mai mare cu cât îngrijirea ce cuprinsese inima țării suspendase pentru moment orice activitate, îndreptând atențiunea generală asupra singurei cestiuni ce într’un mod necugetat și nepatriotic fusese adusă la ordinea ijilei. Un învățământ trebue să tragem din trecutele agitațiuni și din resultatul la care aț ajuns. Națiunile înțelepte nu perd, și datore sunt a nu perde, nici-uă ocasiune de a-și mări capitalul de cunoscințe și de speranță, pentru a nu se expune de două ori la aceiași greșelă, pentru a nu cădea de două ori în acelaș păcat. S’au făcut acuzări de trădare a intereselor țării. Națiunea dreptă, leală și patriotă, a crezut că drepți, leali și patrioți erau și cei ce dedeseră acea alarmă și s’a ’ngrijat. Ea, în înaltele simțiminte ce o ’mpodobesc, nu s’a mai gândit cine sunt cei ce acasă și cine cei acusați, nu și-a mai adus aminte de fbătorea că din isvorul necurat nu pot eși decât unde necurate, ci și-a îndreptat cu osebire atențiunea asupra cestirni Dunării. Nu putem decât să ’nregistrăm cu nespusă bucurie și satisfacere acestă nouă dovadă de simțibilitate patriotică a națiunii și s’asigurăm bine pentru viitor. Când națiunea veghieză, anevoiă i se mai pot compromite interesele, anevoiă i se mai pot ataca drepturile. Când ea veghieză însă, chiar atunci când apărarea drepturilor și intereselor sale e încredințată unor bărbați ce și-au jertfit totul pentru a face să triumfe acele drepturi și interese, e dovadă c’a ajuns la deplinătatea cunostinței de sine, că e ’n stare, e capabilă și că voiesce ași face singură afacerile. Acesta este gradul cel mai nalt de desvoltare politică la care aspiră și pentru realizarea căruia lucreză de peste patru-<zeci de ani partita liberală. Încăstă dată, suntem fericiți a constata că națiunea, punând corona regală pe capul suveranului iei, a luat asupră-și și sarcina de a controla, într’un mod efectiv, pe conducătorii săi, fie ei oricine. Totuși, cum mai diserăm, un învățământ trebuie a se deduce din îngrijirea ce a cuprins un moment inima națiunii, acela că sunt încă în țară omeni cari pun pasiunile și interesele de partidă și personale mai presus chiar decât cele generale ; că sunt încă omeni în stare de a compromite totul pentru a mulțămi pasiuni meschine. Acest învățământ semnalat, revenim la lucrările în mijlocul căsărora am fost întrerupți de propagandele și asmuțările oposițiunii. Camera a discutat și votat deja proiectul pentru Casele de credit agricol, însemnătatea acestei instituțiuni și resultatele fericite ce ea pote produce fiind de toți cunoscute, nu ne rămâne decât a ruga pe domnii senatori s’o ia cât mai în grabă în studiu și, chiar în sesiunea de față, să-i dea consacrarea votului d-lor. Cu modul acesta ar încheia sesiunea de față printr’un act ce le va atrage nu numai recunoșcința țării, ci le va inspira acea mulțămire de sine pe care le va aduce-o asigurarea c’au pus temeliă puternică propășirii agricole a țării, procurând agricultorilor capitale ieftine. Pe biurourile Camerelor să mai află și următorele proiecte : 1. Proiectul pentru denunțarea titlurilor vechi 6 la sută ale societății acționarilor căilor ferate și strămutarea sediului societății la Bucuresci; 2. Legea docurilor, care se va vota astăzil. Calea ferată Bucuresci-Cernavodă și răscumpărarea celei de la Constanța. Legea prestațiunilor. Legea silvică, votată deja de Senat. Tote aceste proiecte prezintă un interes vădit. Credem dar că guvernul va prelungi sesiunea până la 15 juniű și că corpurile legiuitore le vor da atențiunea ce merită și vor lucra cu totă inima pentru ca ele să devie legi chiar în sesiunea de față. Aceste fapte împlinite va putea striga oposițiunea, disolvarea oamerilor, căci nimene nu-i va da audiență. In urma chrămării ce i s’a făcut de către marea majoritate a Parlamentului, ș’a insistinței comisiunii cari s’a dus la domnia sea, d. Ion Brătianu a revenit eri la Senat. Comisiunea care s-a dus la d-sea se compunea de dd. Ion Chica, Nicolae Bibescu, general A. Anghelescu, colonel Pilat, PișHa, Cozadini și Rusu Locustenu. Adresa a fost suptscrisă și de către amendoui mitropoliții. Eriberă a fost că întrunire de Senatori și deputați. D. Ion Brătianu a vorbit în privința situațiunii, din afară și din întru, ca un adevărat bărbat de Stat, patriot și practic. A arătat în trecăt, gravele greșiale istorice ce conține discursul d-lui Lahovari, rostit în ședința Camerii de la 26 Mai. A dovedit între altele că Statul român n’a fost creat de către Rusia precum s’a creat acum Statul bulgar. In România a fost totdeauna uă societate cultă, ea a fost un adevărat Stat. Regulamentul organic era lucrat de mai nainte de către o comisiune de români, lucrarea agenților ruși a fost să strice ce era bun și să introducă doui articoli vătămători. A arătat cât de răi și nedrepți au fost unii din acei articole, mai cu semă pentru sătiani, că ei nu s’au putut aplica decât prin vărsare de sânge ș’au produs uă mare emigrațiune a sătianilor în Serbia și ’n Bulgaria. A demonstrat că decă acum d. Lahovari a găsit că este bine să se silescă săsusție că Statul român este maică creațiune a Rusiei, va arăta póte mane, că datorim Dunărea Austriei, căci dânsa a susținut forte, la 1856, a ni se reda gurele Dunării. După ce a restabilit actele istorice, a atras atențiunea adunării asupra situațiunii în care se află Europa în genere și privntele în parte, s’a dovedit apoi că Statul român nu va putea deveni puteric decât mulțumind și împuternicind pe sătian. A conchis apoi, că să se róge guvernul de a prelungi sesiunea până la 15 iuniű, și deputații și senatorii, să dea chiar în sesiunea acesta cele 5, 6 legi, arginți, cari sunt la ordinea zilei, între cari și legea prestațiunilor, care, împreună cu legea băncelor agricole, vor aduce sătianilor multă ușturare, mari ajutore. Au mai vorbit, mai în acest sens, cu orecari variante, do. Cernătescu, Petre Grădișteanu, Chițu, Stolojanu, Elena, Locusteanu și Senatorii și deputații s’au despărțit otărîți d'a lucra ș’a face ceia ce ca români și bărbați politici, datori sunt a face. SERVICIUL TELEGRAFIC AL. AGENȚIEI HAVAS Constantinopole, 11 Iunie. — Schimbarea ratificărilor convențiunei turco-grecesce între Porta și ambasadorii Puterilor va avea loc Marți, afară de întârzierea care putea resulta din absența ratificărei engleze, care a perdut poșta. Convențiunea directă dintre Turcia și Grecia va fi semnată probabil în aceeași zi. Porta a desemnat pentru remiterea teritoriilor 6 comisari, dintre cari cel de anteiă este generalul de brigadă Osman Pașa. Paris, 11 iunia.—Insă întrunire de patru grupuri din stânga camerei deputaților, d. Bardoux a propus uă moțiune în scopul de a învita pe președintele Republicei să fixeze alegerile pentru 15 Iulie. Acesta moțiune a fost sprijinită de delegații extremei stânge și ai Uniunei republicane ; dar stânga și centrul stâng au declarat că, acestă moțiune fiind neașceptată, ei n’o pot primi fără s- o eșamineze. Nici o hotărîre n’a fost dér luată ; cele patru grupuri vor cerceta moțiunea însă viitore întrunire. Consiliul de miniștri este dispus să scurte de data alegerilor conform moțiunei Bardoux, daca Camera va cere acesta. Viena, 11 iuniű.—Raportul medicilor cari au făcut autopsie corpului generalului Ochatius încheiă că, când el s-a sinucis, generalul nu se mai bucura de facultățile sale mintale. Berlin, 11 iuniű.—Reichstagul aprobă articolele proiectului de siguranță pentru lucrători în cas de accidente și nenorociri fără nici oă modificațiune a propunerilor Comisiunei. Paris, 12 iuni.—Ideea de a scurta epoca alegerilor generale pentru reînoirea Camerei deputaților pe role din tărâm. Este probabil că camera actuală nu se va despărți fără a vota bugetul pentru exercițiul 1882. Comisiunea bugetară va cere mâine Camerei se fixede pentru not discuțiunea raportului ei. Constantinopole, 11 luni.— Bugetul otoman va prezintă pentru anul curent, un deficit de aprope 7 milione de livre. Vă iradea a Sultanului autorită alegerea unui patriarh armen catolic în locul Monseniorului Hassan. Se desemnă ca succesorul său probabil monseniorul Azarian. Berlin, 12 iunie. — împăratul Wilhelm a plecat ieri séra la Ems. Reichstagul, însăședință de será, a primit la prima și a doua citire, tractatele de comerciu cu Austria, Elveția și Belgia. Oran, 12 iunie. — Generalul Détrie a bătut pe arabii resculați și le-a omorît cinci-deci omeni; francezii au avut două răniți. Belgrad, 13 iuniű. — Principele Milan a sancționat votul Skupcinei, careotărase modificarea Constituțiunii. Tunis. 13 iuniű. — Misiunea tunesiană pe care o trimite Beiul pe lângă guvernul francez, supt conducerea lui Mustafa pașa, s’a îmbarcat ori pe vasul »Jeanne d’Arc», care a sosit din Francia. Berlin, 13 iunia. — Reichstagul a adoptat în a doua cetire convențiunea comercială cu România. Roma, 13 iunia. — In comisiunea din care face parte, d. Luzzati, deputat, s’a opus la prorogarea cerută a tratatelor de comerciu. D-sea a reclamat stabilirea unor tratate mai favorabile industriei naționale, și redactarea unui chestionar care va fi supus miniștrilor de externe, finance și agricultură. Paris, 13 iuni a. — Camera a tresat pe jos discuțiunea asupra budgetului. Tóte grupele stângei s’au pronunciat în contra proiectului d’a înainta alegerile legislative. Uă scrisóre din Tunis, semnalând sosirea la Tripoli a noului Director cu 1600 omeni și activitatea desfășurată de către autoritatea militară tripolitană, dice că Porta este, în adevăr, stăpână la Tripoli însă ea ar trece peste drepturile sale, daca, supt protest d’a apăra țara pe care nimic nu o amenință, ar provoca la indigeni un fanatism periculos pentru Tunis și Algeria. Scrisorea sfârșeșce observând că Francia este astăzi răspunde tere de menținerea ordinei în Tunis. Marchizul de Bonneville, fost ambasador al Franciei la Roma, a murit. Constantinopole, 13 iuni. — Un ordin superior a desființat serviciul poștal local din Constantinopole și împrejurul său, veniturile neacoperind cheltuielele. Filipopoli, 13 iuniű. — Un mare meeting s’a ținut eri aici, în care s’a protestat în contra tendințelor principelui Alecsandru d’a voi să impună Bulgariei sistema de guvern absolut și Bulgarii din principat au fost îndemnați a resista energic la ideile principelui Alesandru. Meetingul a însărcinat pe represintantele Rumeliei la Sofia a protesta oficial. Londra, 13 iuni a. — Camera Comunelor.—Răspundend întrebărilor d-lui Otway în privința decretului Beiului, care însărcinăză pe d. Roustan, ministrul Franciei, cu relațiunile Tunisului cu Puterile străine, șirele Ch. Dilke, supt-secretarul de Stat, iuice că acest decret nu schimbă nimic la tratatele esistente cu Tunisul, căci Francia a declarat că va observa obligațiunile. D. Guestoise atunci că acesta violeza independința imperiului otoman; sir Charles Dilke respunde că acesta este o afacere de apreciare, și aminti că Austria administreză Bosnia și Herzegovina, Englizeza insula Cipru, deși aceste țări sunt posesiuni otomane. Viena, 13 iuni a.— Gazetta militară publică numirea adjutantului generalul baron de Bech, ca șef al statului-major al armatei în locul baronului de Schönfeld, ale cărui servicii ulteriore le reservă împăratul. Gazetta militară mai anunță încă și numirea generalului Popp în funcțiunile de șef al cabinetului militar al împăratului. Renumitul medic și profesor Skoda a murit. Roma, 13 iuniu — Gazetta oficială publică numirea a 32 nouă Senatori. Uă depeșă din Aden, de la 12 luniű, confirmă scirea despre măcelărirea călătorului italian Guillieli cu escortarea, în Egyptul de sus. Espedițiunea, întreprinsă în luna Aprile trecut, plecase pentru interiorul Continentului african spre a releva, într’un scop sciințific și comercial, cursul rîului Qualina. Guvernul italian a telegrafiat imediat la Cairo, cerând uă anchetă făcută cu energie și uă pedepsire exemplară a vinovaților. POLITICA ESTEMA. Alegerile pentru Dieta Ungariei Citim în Gazeta Transilvaniei : »Peste două săptămâni se vor începe alegerile pentru dieta Ungariei. Mișcarea electorală este mare în tote taberele. Constatăm cu vine satisfacțiune, că frații noștri din Ungaria, conform decisiunei conferinței de la Sibiu, lucrâdă din resputeri spre a face să reușescă cât mai mulți deputați naționali români în cercurile electorale unde majoritatea alegătorilor este română. Ei vor avea cu tote acesteaă luptă grea, pentru că multe sunt și la ei neajunsurile și mari neînțelegerile, cari râd fără milă la rădăcina esistenței nóstre naționale. Erorile și păcatele trecutului nu se pot corige în 20—30 de zile, nici chiar cu cea mai mare bună-voință. Vom fi mulțumiți dar, deă Românii din Ungaria vor reuși măcar în câte-va cercuri, ca se aleagă deputați naționali, cari într’un gând și într’uă simțire se apere marele nóstre interese naționale înaintea „părinților patriei” din Budapesta, până acum atâta de mașteri față cu poporul român. „Cât pentru noi românii din Transilvania trebuie să mărturim, că de la conferință încace s’a făcut încă prea puțin în interesul strictei observațiuni a atitudinei politice adoptate de către conferința de la 12 Maiű a. c. Ce e drept s’au convocat în mai multe părți adunări electorale române, cu scop de a li se împărtăși votul conferinței nóstre generale, dar trebuiea ca acesta să se facă pretutindenea cât mai curând. Sperăm că delegații, cari au participat la numita conferință, se vor gândi de a lua inițiativa, spre a face cunoscut în mod solemn tuturor alegătorilor româniotărîrile ce s’au luat la Sibiu și spre a le spune clar și limpede, că este un obliga