Romanulu, iunie 1881 (Anul 25)

1881-06-01

ANUL AL DOUĂ­PECI ȘI CINCILE Voiesce și vei putea. ANUNCIURI. Lima de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deto , , , pagina 111, — 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la a­dministrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas. Lafitte et C­ nie, 8 Place d.6 lâi­nours, LA LONDON, la G. L. Daube et G-nie, 130, Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler. Walfischgasse 10. LA FRANCPORT, S.-M.G. L. Daube et C nie, pentru Germania, Belgia, 0- landa, Elveția și America. Articolele nepublicate se ardü. 20 BANI ESEMPLARUL ROMANULU fredacțiunea și Administru­m­neft, strada Domnei 14. LUNI, MARȚI, MERCURI 1, 2, 3,IUNIU 1881. Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE: Cil Capitală și districte: un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni ,12 lei; un lună 4 lei. Pentru tate țerile Europei, trimestru 15 lei. A se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea­­ ziarului LA PARIS, la Havas, Lafitte et C­une, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleisch­markt. IN ITALIA, la d. doctor Gustavo Croce, Vi- San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusd. 20 BANI ESEMPLARUL ; BÜCÖRESCI, GIREȘIÂR1881 Situațiunea politică s’a limpezit. Lumină mare s’a făcut pentru tota lumea ; Calomnia a fost Ingenuchiată și astă­z­i nu mai este, nu mai póte fi în totă țara un singur om drept și de bună credință care se nu versă și să nu fie convins că bine și pa­triotic a lucrat fostul guvern și ’n cestiunea Dunării, ca în tote cele­­l­alte. Agitațiunea începută de oposi­­țiune, cu scopuri care numai patrio­tice nu se pot numi, s’a ’ntors, ca mai tóte acțiunile rele, în contra celor ce au­ provocat-o. Ea n’a avut și nu putea avea alt resultat de­cât d’a dovedi încă vă­­dată țârii că ’n consiliere, în faptele 1si ’n actele d-lui Ion Brătianu a domnit tot­d’a­una dorința ar­endă d’a apĕra pe tote cărările și cu tóte mirificele drepturile și interesele țării. Astă­­zi, când esplicări s’afi dat, când documentele s’au­ citit, când cestiunea s’a discutat, nu mai e ni­meni care sĕ nu vedă cât de neleale și nepatriotice au fost acuzările de trădare ce oposițiunea asvîrlia c’uă ne mai pomenită îndrăsneță bărba­ților cari au avut meritul d’a face în timp de câți­va ani numai, inde­­pendința și rigatul și d’a atrage a­­supra țării stima și iubirea lumii întregi. A fost uă simplă furtună... în­­tr'un pahar cu apă, care­ a trecut repede ca tote agitațiunile factice, fără să lase alte urme de­cât dez­­gustul cu care națiunea a văz]ut u­­șurința]— ca să nu­­ zicem mai mult —ce se pune de unii în tratarea ce­lor mai mari interese ale țării și nesocotința cu care s’aruncă fără temei acuzări din cele mai grave. Astă­ ț­i toți sciă: că fostul guvern n’a îngagiat ni­mic în cestiunea Dunării ; că el a apărat necurmat intere­sele țării menținendu-se tot­dea­una pe tărâmul solid al tratatului de la Berlin ; și că actualul guvern a găsit ces­tiunea întregă, și putând fi apărată în deplină libertate. Furtuna fiind deci împrăștiată și­­ ncrederea și siguranța revenind în mintea și inima națiunii, datori sun­tem cu toții d’a ne ocupa, chiar cu mai multă ardere de­cât în trecut, de lucrările păcii, care sunt menite a aduce propășirea țării. Acesta datoriă este cu atât mai mare cu cât îngrijirea ce cuprinsese inima țării suspendase pentru mo­ment ori­ce activitate, îndreptând atențiunea generală asupra singurei cestiuni ce într’un mod necugetat și nepatriotic fusese adusă la ordinea ijilei. Un învățământ trebue să tragem din trecutele agitațiuni și din re­­sultatul la care aț ajuns. Națiunile înțelepte nu perd, și da­tore sunt a nu perde, nici-uă o­­casiune de a-și mări capitalul de cu­­noscințe și de spera­nță, pentru a nu se expune de două ori la aceiași greșelă, pentru a nu cădea de două ori în acelaș păcat. S’au făcut acuzări de trădare a intereselor țării. Națiunea dreptă, leală și patriotă, a crezut că drepți, leali și patrioți erau și cei ce dedeseră acea alarmă și s’a ’ngrijat. Ea, în înaltele simțiminte ce o ’mpodobesc, nu s’a mai gândit cine sunt cei ce acasă și cine cei acu­­sați, nu și-a mai adus aminte de­­ fb­ătorea că din isvorul necurat nu pot eși de­cât unde necurate, ci și-a îndreptat cu osebire atențiunea a­­supra cestirni­ Dunării. Nu putem de­cât să ’nregistrăm cu nespusă bucurie și satisfacere a­­cestă nouă dovadă de simțibilitate patriotică a națiunii și s’asigurăm bine pentru viitor. Când națiunea veghieză, anevoiă i se mai pot compromite interesele, anevoiă i se mai pot ataca dreptu­rile. Când ea veghieză însă, chiar a­­tunci când apărarea drepturilor și intereselor sale e încredințată unor bărbați ce și-au­ jertfit totul pentru a face să triumfe acele drepturi și interese, e dovadă c’a ajuns la de­plinătatea cunostinței de sine, că e ’n stare, e capabilă și că voiesce a­­și face singură afacerile. Acesta este gradul cel mai nalt de desvoltare politică la care as­piră și pentru realizarea căruia lu­cre­ză de peste patru-<zeci de ani partita liberală. Încă­stă dată, suntem fericiți a constata că națiunea­, punând co­rona regală pe capul suveranului iei, a luat asupră-și și sarcina de a controla, într’un mod efectiv, pe conducătorii săi, fie ei ori­cine. Totuși, cum mai­­ diserăm, un în­vățământ trebuie a se deduce din îngrijirea ce­ a cuprins un moment inima națiunii, acela că sunt încă în țară omeni cari pun pasiunile și interesele de partidă și personale mai pre­sus chiar de­cât cele ge­nerale ; că sunt încă omeni în stare de a compromite totul pentru a mul­­țămi pasiuni meschine. Acest învățământ semnalat, revenim la lucrările în mijlocul că­să­rora am fost întrerupți de propa­gandele și asmuțările oposițiunii. Camera a discutat și votat deja proiectul pentru Casele de credit a­­gricol, însemnătatea acestei instituțiuni și resultatele fericite ce ea pote produce fiind de toți cunoscute, nu ne rămâne de­cât a ruga pe domnii senatori s’o ia cât mai în grabă în studiu și, chiar în sesiunea de față, să-i dea consacra­rea votului d-lor. Cu modul acesta ar încheia sesiu­nea de față printr’un act ce le va atrage nu numai recunoșcința țării, ci le va inspira acea mulțămire de sine pe care le va aduce-o asigura­­rea c’au pus temeliă puternică pro­pășirii agricole a țării, procurând a­­gricultorilor capitale ieftine. Pe biurourile Camerelor să mai află și următorele proiecte : 1. Proiectul pentru denunțarea tit­lurilor vechi 6 la sută ale societă­ții acționarilor căilor ferate și stră­mutarea sediului societății la Bu­­curesci; 2. Legea docurilor, care se va vota astă­zil. Calea ferată Bucuresci-Cernavodă și răscumpărarea celei de la Con­stanța. Legea prestațiunilor. Legea silvică, votată deja de Senat. Tote aceste proiecte prezintă un interes vădit. Credem dar că guvernul va pre­lungi sesiunea până la 15 j­uniű și că corpurile legiuitore le vor da a­­tențiunea ce merită și vor lucra cu totă inima pentru ca ele să devie legi chiar în sesiunea de față. A­­ceste fapte împlinite va putea stri­ga oposițiunea, disolvarea oamerilor, căci nimene nu-i va da audiență. In urma chrămării ce i s’a făcut de către marea majoritate a Parla­mentului, ș’a insistinței comisiunii cari s’a dus la domnia­ sea, d. Ion Brătianu a revenit eri la Senat. Comisiunea care s-a dus la d-sea se compunea de dd. Ion Chica, Ni­­colae Bibescu, general A. Anghelescu, colonel Pilat, PișHa, Cozadini și Ru­­su Locustenu. Adresa a fost suptscrisă și de că­tre amendoui mitropoliții. Eri­beră a fost că întrunire de Senatori și deputați. D. Ion Brătianu a vorbit în pri­vința situațiunii, din afară și din întru, ca un adevărat bărbat de Stat, patriot și practic. A arătat în trecăt, gravele gre­­șiale istorice ce conține discursul d-lui Lahovari, rostit în ședința Ca­­merii de la 26 Mai. A dovedit între altele că Statul român n’a fost creat de către Ru­sia precum s’a creat acum Statul bulgar. In România a fost tot­dea­­una uă societate cultă, ea a fost un adevărat Stat. Regulamentul organic era lucrat de mai nainte de către o­ comisiune de români, lucrarea agenților ruși a fost să strice ce era bun și să introducă doui articoli vătămători. A arătat cât­­ de răi și nedrepți au fost unii din acei arti­cole, mai cu semă pentru sătiani, că ei nu s’au putut aplica de­cât prin vărsare de sânge ș’au produs uă mare emigrațiune a sătianilor în Serbia și ’n Bulgaria. A demonstrat că decă acum d. Lahovari a găsit că este bine să se silescă să­­susție că Statul român este mai­că crea­­țiune a Rusiei, va arăta póte mane, că datorim Dunărea Austriei, căci dânsa a susținut forte, la 1856, a ni se reda gurele Dunării. După ce­ a restabilit actele isto­rice, a atras atențiunea adunării a­­supra situațiunii în care se află Eu­ropa în genere și privntele în parte, s’a dovedit apoi că Statul român nu va putea deveni puteric de­cât mul­țumind și împuternicind pe sătian. A conchis apoi, că să se róge guver­nul de a prelungi sesiunea până la 15 iuniű, și deputații și senatorii, să dea chiar în sesiunea acesta cele 5, 6 legi, arginți, cari sunt la ordinea­­ zilei, între cari și legea prestațiu­nilor, care, împreună cu legea băn­­celor agricole, vor aduce sătianilor multă ușturare, mari ajutore. Au mai vorbit, mai în acest sens, cu ore­cari variante, do. Cernătescu, Petre Grădișteanu, Chițu, Stolojanu, Elena, Locusteanu și Senatorii și deputații s’au despărțit otărîți d'a lucra ș’a face ceia ce ca români și bărbați politici, datori sunt a face. SERVICIUL TELEGRAFIC A­L. AGENȚIEI HAVAS Constantinopole, 11 Iunie. — Schimbarea ratificărilor convențiunei turco-grecesce între Porta și ambasadorii Puterilor va avea loc Marți, afară de întârzierea care putea re­­sulta din absența ratificărei engleze, care a perdut poșta. Convențiunea directă dintre Turcia și Grecia va fi semnată probabil în aceeași zi. Porta a desemnat pentru remiterea terito­­riilor 6 comisari, dintre cari cel de anteiă este generalul de brigadă Osman Pașa. Paris, 11 iunia.—In­să întrunire de pa­tru grupuri din stânga camerei deputaților, d. Bardoux a propus uă moțiune în scopul de a învita pe președintele Republicei să fi­xeze alegerile pentru 15 Iulie. Acesta mo­țiune a fost sprijinită de delegații extremei stânge și ai Uniunei republicane ; dar stânga și centrul stâng au declarat că, acestă mo­țiune fiind ne­așceptată, ei n’o pot primi fără s- o eșamineze. Nici o h­otărîre n’a fost dér luată ; cele patru grupuri vor cer­ceta moțiunea în­să viitore întrunire. Con­siliul de miniștri este dispus să scurte de data alegerilor conform moțiunei Bardoux, daca Camera va cere acesta. Viena, 11 iuniű.—Raportul medicilor cari au făcut autopsie corpului generalului Ocha­­tius încheiă că, când el s-a sinucis, gene­ralul nu se mai bucura de facultățile sale mintale. Berlin, 11 iuniű.—Reichstagul aprobă ar­ticolele proiectului de siguranță pentru lu­crători în cas de accidente și nenorociri fără nici oă modificațiune a propunerilor Comisiunei. Paris, 12 iuni­.—Ideea de a scurta e­­poca­ alegerilor generale pentru reînoirea Camerei deputaților pe role din tărâm. Este probabil că camera actuală nu se va des­părți fără a vota bugetul pentru exercițiul 1882. Comisiunea bugetară va cere mâine Camerei se fixede pentru not discuțiunea raportului ei. Constantinopole, 11 luni­.— Bugetul oto­man va prezintă pentru anul curent, un de­ficit de aprope 7 milione de livre. Vă iradea a Sultanului autorită alegerea unui patriarh armen catolic în locul Mon­seniorului Hassan. Se desemnă ca succe­sorul său probabil monseniorul Azarian. Berlin, 12 iunie. — împăratul Wilhelm a plecat ieri séra la Ems. Reichstagul, în­să­ședință de será, a pri­mit la prima și a doua citire, tractatele de comerciu cu Austria, Elveția și Belgia. Oran, 12 iunie. — Generalul Détrie a bătut pe arabii resculați și le-a omorît cinci-deci omeni; francezii au avut două ră­niți. Belgrad, 13 iuniű. — Principele Milan a sancționat votul Skupcinei, care­otăras­e modificarea Constituțiunii. Tunis. 13 iuniű. — Misiunea tunesiană pe care o trimite Beiul pe lângă guver­nul francez, supt conducerea lui Mustafa pașa, s’a îmbarcat ori pe vasul »Jeanne d’Arc», care a sosit din Francia. Berlin, 13 iunia. — Reichstagul a adop­tat în a doua cetire convențiunea comer­cială cu România. Roma, 13 iunia. — In comisiunea din care face parte, d. Luzzati, deputat, s’a o­­pus la prorogarea cerută a tratatelor de comerciu. D-sea a reclamat stabilirea unor tratate mai favorabile industriei naționale, și redactarea unui chestionar care va fi supus miniștrilor de externe, finance și a­­gricultură. Paris, 13 iuni a. — Camera a tresat pe jos discuțiunea asupra budgetului. Tóte grupele stângei s’au pronunciat în contra proiectului d’a înainta alegerile le­gislative. Uă scrisóre din Tunis, semnalând sosi­rea la Tripoli a noului Director cu 1600 omeni și activitatea desfășurată de către autoritatea militară tripolitană, dice că Porta este, în adevăr, stăpână la Tripoli însă ea ar trece peste drepturile sale, daca, supt protest d’a apăra țara pe care nimic nu o amenință, ar provoca la indigeni un fa­natism periculos pentru Tunis și Algeria. Scrisorea sfârșeșce observând că Francia este astă­zi răspunde tere de menținerea ordinei în Tunis. Marchizul de Bonneville, fost ambasador al Franciei la Roma, a murit. Constantinopole, 13 iuni­. — Un ordin superior a desființat serviciul poștal local din Constantinopole și împrejurul său, ve­niturile ne­acoperind ch­eltuielele. Filipopoli, 13 iuniű. — Un mare mee­ting s’a ținut eri aici, în care s’a protes­tat în contra tendințelor principelui Alec­­sandru d’a voi să impună Bulgariei sistema de guvern absolut și Bulgarii din principat au fost îndemnați a resista energic la i­­deile principelui Alesandru. Meetingul a în­sărcinat pe represintantele Rumeliei la So­fia a protesta oficial. Londra, 13 iuni a. — Camera Comune­lor.—Răspundend întrebărilor d-lui Otway în privința decretului Beiului, care însăr­­cinăză pe d. Roustan, ministrul Franciei, cu relațiunile Tunisului cu Puterile străine, șirele Ch. Dilke, supt-secretarul de Stat, iuice că acest decret nu schimbă nimic la tratatele esistente cu Tunisul, căci Francia a declarat că va observa obligațiunile. D. Guest­oise atunci că acesta violeza inde­­pendința imperiului otoman; sir Charles Dilke respunde că acesta este o­ afacere de apreciare, și aminti că Austria admi­­nistreză Bosnia și Herzegovina, Englizeza insula Cipru, de­și aceste țări sunt pose­siuni otomane. Viena, 13 iuni a.­—­ Gazetta militară pu­blică numirea adjutantului generalul baron de Bech, ca șef al statului-major al arma­tei în locul baronului de Schönfeld, ale cărui servicii ulteriore le reservă împăra­tul. Gazetta­ militară mai anunță încă și numirea generalului Popp în funcțiunile de șef al cabinetului militar al împăratului. Renumitul medic și profesor Skoda a murit. Roma, 13 iuniu — Gazetta oficială pu­blică numirea a 32 nouă Senatori. Uă depeșă din Aden, de la 12 luniű, confirmă scirea despre măcelărirea călăto­rului italian Guillieli cu escorta­rea, în E­­gyptul de sus. Espedițiunea, întreprinsă în luna Aprile trecut, plecase pentru interio­rul Continentului african spre a releva, într’un scop sciințific și comercial, cursul rîului Qualina. Guvernul italian a telegra­­fiat imediat la Cairo, cerând uă anchetă făcută cu energie și uă pedepsire exem­­plară a vinovaților. POLITICA ESTEMA. Alegerile pentru Dieta Ungariei Citim în Gazeta Transilvaniei : »Peste două săptămâni se vor începe a­­legerile pentru dieta Ungariei. Mișcarea e­­lectorală este mare în tote taberele. Con­statăm cu vine satisfacțiune, că frații no­ștri din Ungaria, conform decisiunei con­ferinței de la Sibiu, lucrâd­ă din resputeri spre a face să reușescă cât mai mulți de­putați naționali români în cercurile elec­torale unde majoritatea alegătorilor este română. Ei vor avea cu tote aceste­aă luptă grea, pentru că multe sunt și la ei neajunsurile și mari neînțelegerile, cari râd fără milă la rădăcina esistenței nóstre na­ționale. Erorile și păcatele trecutului nu se pot corige în 20—30 de zile, nici chiar cu cea mai mare bună-voință. Vom fi mulțu­miți dar, de­ă Românii din Ungaria vor reuși măcar în câte-va cercuri, ca se ale­a­gă deputați naționali, cari într’un gând și într’uă simțire se apere marele nóstre in­terese naționale înaintea „părinților patriei” din Buda­pesta, până acum atâta de mașteri față cu poporul român. „Cât pentru noi românii din Transilva­nia trebuie să mărturim, că de la confe­rință încace s’a făcut încă prea puțin în interesul strictei observațiuni a atitudinei politice adoptate de către conferința de la 12 Maiű a. c. Ce e drept s’au convocat în mai multe părți adunări electorale române, cu scop de a li se împărtăși votul confe­rinței nóstre generale, dar trebuiea ca a­­cesta să se facă pretutindenea cât mai cu­rând. Sperăm că delegații, cari au parti­cipat la numita conferință, se vor gândi de a lua inițiativa, spre a face cunoscut în mod solemn tuturor alegătorilor români­o­­tărîrile ce s’au luat la Sibiu și spre a le spune clar și limpede, că este un obliga­

Next