Romanulu, octombrie 1881 (Anul 25)

1881-10-01

868 corespunde invitațiunei ce ni s’a făcut de către onor, comitet al banchetului. Zdrobiți de atâtea dureri cercate în a­­ceste câte­va zile consecutiv, nu putem nici se stăm pe piciore, atât de reți suntem loviți. Ne vom resemna și de astă-dată sortei, care făcu a ne priva și de acestă bucurie generală. Ne putem­ face într’alt­fel, vom românea dor în asceptarea acestei frumuse și memo­­­­rabile dile spre a transmite și noi impresi­­unile simțimintelor nóstre prin uă telegramă" * Curierul (foia intereselor generale) din Iași dice , Asta-dî, Duminecă, va avea loc în Bu­­curesci banchetul ce se dă în onorea d-lui C. A. Rosetti cu ocasiunea celei a 25-a a­­niversară a ziarului Românul. La acest ban­chet afară de cei însemnați omeni politici ai noștri sunt invitate tote fiarele din țară. Uă telegramă primită ieri ne face cunoscut că fiarele ieșene: „Convorbiri Literare,“ „Curierul“, „Mișcarea Națională“ și „Libe­ralul“ sunt invitate a lua parte la jubileul veteranului presei române. Directorele și proprietarul „Curierului“ d. Th­. Balassan, îndemnat de simțimentul de colegialitate, a și plecat cu trenul de ieri séra la Bucu­­resci, pentru ca se asiste la acestă aniver­sară. Cu acesta ocasiune urăm din totă i­­nima chiarului Românul, cel mai vechiu or­gan de publicitate din România, să trăescă pe atât cât va trăi și poporul al cărui nume îl portă și pentru ale cărui libertăți și pro­pășiri a luptat un sfert de secol. De ase­menea urăm viață îndelungată neobositului luptător d. C. A. Rosetti, întemeietorul dia­rului Românul. POLITICA E­XTERN­A. Reforma administrativă din Austria In Austria s’a presintat un proect de le­ge pentru reforma administrativă, dar el este rea primit de diferitele landtaguri din monarh­ia Austro-Ungară. In acastă privință citim urmatorele în Neue Freie Presse: „Mai aspru de­cât tóte raportele presin­­tate p­ene acum asupra cestiunii reformei ad­ministrative se esprimă din puntul de vede­re politic acela presintat de deputatul Göl­­lerich din comisiunea landtagului Austriei d sus. Deja comisiunea landtagului stirian a pus ’nainte cestiunea, dacă actualele relați­­uni politice în genere par nemerite pentru un mare operă de reformă. Tot cu acesta cestiune s’a ocupat deja și comisiunea land­tagului din Linz și, în urma descrieri ne­­merită a luptei în care se află poporul Ger­­man din Austria pentru apărarea drepturi­lor sale naționale, în urma unei caracter­ a ROMANULUI 1 OCTOMBRE 1881 sări a metodei după care guvernă ministerul și prin care ’șî menține posițiunea, comisi­unea declară că un reformă a administrațiu­­nei politice întreprinsă în aceste relațiunî, nu pate să fiă de natură a aduce uă uni­tate în stat. Contra reformei administrațiunii politice din întru, comisiunea pune ’nainte strigă­tul: „Reforma politicei în întru ! “ In landtagul Galițian par a se schimba din di în di pă­rerile și el voesce, printr’uă amânare a în­­tregei cestiuni să evite o h­otărîre cu totul­­ neplăcută guvernului.“ Slavii din Austria și presa ungară Diarul Narodni Listy a publicat mai bi­­lele trecute un apel al Cehilor către Țar, prin care cer protecțiunea Rusiei asupra Slavilor din Austria. Pester Lloyd, ocupân­­du-se de acest apel, scrie urmatorele: „Noi cei din Ungaria n’avem nici un mo­tiv temeinic d’a fi suprinșî de vecinta ma­­nifestațiune a lealității slave, căci ceca­. c am amjit mai­­ zilele trecute în landtagul croat cu ocasiunea desbaterilor asupra a­­dresei, este încă mai mare în comparațiune cu cele dise de foia cehă. In fine acel o­­rator din landtagul croat, care nu voeșce să intre în nici uă corespondință cu regele­­ Ungariei și care susține că rescriptul regal provine de la nisce „capi unguri;“ în fine este pate și acest patriot, împreună cu cei­l­alți cari ’i semăna, gata a pune mo­narc­ia sub încercata protecțiune a mărci, puternicei, umanei și sincerei Rusii. Totuși există uă deosebire între cele d­ise în Agram și cele dise în Praga, și ec’o. Déc­a cei din landtagul din Agram ar proceda într’un chip de zece ori mai îndrăsneț ca pene a­­cum, acesta nu va atinge câtuși de puțin Statul ungur. Déca case trebuie se discu­tăm cugetările foii Narodni Listy, apoi tre­buie să avem în vedere că noi este vorba de cuvinte rostite de un organ al unui par­tit guvernant, și că un asemene organ pro­pune a se introduce în obiceiurile politice ale Austriei patriotismul după poruncă.“ Cestiunea egipteană Corespondință Havas anunță că un schimb dintre cele mai active de depe și se între­prinde de două zile între Orsay și Foreing- Office, în privința afacerilor egiptene și a atitudinei ce trebuie să se păstreze în fața trimitere­ la Cair a celor douî comisari ex­­tra­ordinari ai Sultanului. Instrucțiuni identice se vor trimite repre­­sintanților diplomați ai Franciei și Englite­­zeî în privința atitudinea ce este a se păstra față cu comisarii turci. Acest fapt reduce la nimic zgomotul răspândit, după care în­țelegerea între aceste două puteri ar fi fost căd­ută de la cele din urmă evenimente. Deosebit de aceste instrucțiuni colective se vorbesc o două notă pe care lordul Granville ar fi și trimis-o deja Porțeî; el ar fi decla­rând prin acestă notă că, fără a voi să a­­ducă vr’uă atingere suveranităței Sultanului, crede cu tote acestea de datoria sea d’a-l sfătui că trebuie să rechieme îndată pe co­misarii turci trimiși în Cair. Comisarii turci au sosit în Cair Jour fără și au fost primiți ieri de Kelir. Audiența a ținut trei sferturi de ceas. D­upă uă depeșă din Cair, într’uă convorbire particulară, Ali- Nizami și Ali-Fuad au dat încredințarea că sunt veniți numai pentru a aduna faptele și a le supune Sultanului. Ei pretind că n’au a face cu guvernul egiptean,­­misiu­nea lor ne­privind de cât [e Sultan­­ toc­mai acastă ingerință asupra Kedivului este care nu póte fi suferită de puteri. ____­____—*«»»------------— SCIRI D’ALE­DILEI D. Al. Dum­a, inspector financiar, este numit în funcțiunea de carer central, în locul d-lui N. Brătianu, car s’a chemat în altă funcțiune. * * * C. Niță Anghelescu s’a­umil primar al comunei urbane Câmpina din județul Prahova. * * * I­. G. Popovici, directori Prefecturei po­liției Iași, este autorizat s­pera lucrările acelei prefecturi pe tot timpul absenței d-lui prefect Christodulo Orchez, în con­cediul ce i s’a acordat petru două lun­i * * * * N. I. Voinov, vechiu furționar, este nu­mit în postul de șef de baron în cance­laria prefecturei județului Dâmbovița, in locul vacant. * * * Consiliul comunei rurale Ciumeșcu, din județul Muscel, se disolvă pentru că con­siliul comunei, pune puțină acțiune și in­teres în conducerea afaîrilor comunei, probate prin faptul neinstărea în funcțiune a noului perceptor ales și confirmat, de la 4 August trecut, prin neftinarea contrac­tului pentru arendarea venirilor comunei, aprobată încă de la 1 au trecut, și, în fine, prin neînceperea îminirilor trimes­trului de Iuliă, ast­fel că­măș­ițele trimes­trului de Aprilie trec pest suma de 1.000 lei;­ar pentru rămășițele ailor din urmă nu a luat nici uă măsuri DIN STRAINTATE Un număr ore­care de ziare vieneze au primit din Milan depeși prin care să a­­nunță că s’a descoperit­­ complot format de socialiști în contra­rei regelui Hum­bert. Se crede ca sicur I s’a arestat in FOITA ROMANULUI. 1 OCTOM. FER­NAN CABALLERO. RIM, BEB, ȚINE-TE DI­ TEI — NUVELA — Tradusă din limba spaniolă de Mihail Demetrescu. Urmare 1) Când intră în acel sanctuar, remarcă că nu era singur, înaintea altarului maicei Domnului, era u­ femeiă îngenuchiată, care, cu brațele încrucișate și cu obrazul înălțat spre icenă, se ruga cum se rugă acei care sunt apăsați de durere sau sunt înecați de angustiă. Servando se opri. Cu tote că era un om din cei mai ordinari, simțea éase, prin concursul ciudatelor și mișcătorelor împregiurari, că i se ridica spiritul către contemplațiune. — Ce contrast! cugetă el, acesta plânge și se rugă; aceia se veselesc cu orori,­­și rîd! Deci, care este starea cea mai per­fectă ? Nu va fi pre­starea durerea, care atrage pe creatură la piciorele creatorului ? Au două lacrimile, nu sunt ele un dar de atracțiune, dăcă fac să ridice spre cer o­­chii ce ele scaldă ? Scene asemenea aceleia ce iam descris, ar trebui să se prezinte omului întristat, spre a-1 face să cugete. Fiind-că sunt mulți cari ’și petrec viața într’uă continuă acti­vitate, meschină și sterilă, fără ca să se oprăscă câte uă­ dată, și, separând mintea sea de îngustul cerc al intereselor lumesci, să o înalțe la nișce sfere mai înalte, sfere, în care ne-am învoi cu toții, și în care s’ar realisa frumosul ideal de egalitate și convergință, dăcă cu toții ne am sili de bună credință se le dobândim. Din când în când, câte oă nouă isbucnire de orore stârnia în circ unul din acele stri­găte imense, despre care, în cele­l­alte țări nu se are nici cea mai depărtată ideiă , strigăt, care, însoțit de lovituri, palme și șuerăturî, formeză acea asurditare ameste­cătură, ciudată și neregulată, care este în același timp lugubră și triumfală , înspăi­­mântatere și delirantă, nebunescă și logică, destrăbălată și compactă, compătimitore și fără milă, uimitore și escitătore! Servando observă că în­tot­dea­­una când magia acastă tempestă de glasuri ome­nesc!, — ajungând în impetuozitatea sea pene la acel sanctuar, înaintea căruia este oă incintă respectată de scomotul și miș­carea lumei, — observă, clic, că acea fe­meiă îngenuchiată tremura, și un gemet oprimat isbucnea din pieptul ei. Densul făcu câți­va pași, tăcut și încetișor, resemat de perete, pene când putu să-î distingă obra­zul, care era îndreptat spre icena Virginei Maria. Era un tânăra cu profilul grec, cu ochii arabi, tip ce se găsesce adesea prin­tre femeile poporului andaluz: flori prețio­­se și delicate care se vestejesc la cel d’ân­­tâia contact al vieței fără să mai fie ne­voie de concursul anilor! In ochii ei cei mari și căprui strălucinu lacrimi care fug iau pe obrajii săi repede, așa cum fug lacrimile când sunt multe. Vă<Jend-o așa de frumosă, în tânărul ce o observa trebuia se se îndoască intere­sul ce-o inspirase. Frumusețea este un mare favore a naturii, care încarcă pe iubiții săi, unora pentru binelor , altora pentru răul lor. Atunci se au­ și în tare scomotul ce produceau razele unei osce, care, în len­tul ei mers, atingea piele pavagiului. A­­bia ajunse acest scompiene la urechile îngenuchiate, fete, când pasta se ridică cu nelinisce, și traversând­­ pas repede tin­gle bisericei, se dirigiăre ușa de intrare. Servando, surprins de ai plecare bruscă, urmă pe teneră, și se si pe treptele co­legialului mai în acelașimp ca și dânsa. In acest minut calusiera în mijüocul pieței. Visitiul purta cal de căpăstru; în calușcă era aședat un țidor­, 1) capul lui era cădut pe umăr; line sale spânzurau inerte; vesta sea țesută, argint și nădra­gii săi de piele de bi vieran înroșiți de sânge; că păliciune milă acoperea o­­brazul lui. Glamarea se audia în fața de los toros, mai vivace, mai anima m­ai detunatőre ca nici­ uă­ dată. — Ce fel! atât de p­­rețuesce viața unui om ! răspunse milmente Servando acelor vesele și exalta aclamațiuni, în vreme ce alături de el sunt strigătul cel mai sfișietor ce pute și bucnăscă pieptul omenesc cu vocea : pite !!! și tânăra fată se precipita spre ață, pe care abia putu vizitiul să o opri la timp pentru ca să nu fie călcată , nefericită, orbă și nebună de durere! — Dumnedeu să ne plagă ! Este fiica sea!­duse vizitiul mișete acel adânc res­pect și înaltă considerne ce simte și demonstră poporul la frul și sfântul a­­mor al părinților. — Este mort ? în­ Servando care urmase pe tânără. 1) Dreselor de cai­­egi 1) Ve4I .Românul 1 din 29, 30 S­ptembre, vechiu ofițer garibaldian cu numele de Rensi, și că s’a găsit mai multe bombe în casa s­a. Dar socialiștii die că nu au avut rela­țiuni cu Rensi. —x— Uă depeșă trimisă din Fort-Amiel către Standard menționază scomptul unei grave rescule ce ar fi avut loc bilele acestea în Zululand a cărui situațiune, după cum se scie, este destul de tulburată de cât­va timp. —x— După un depeșă din Sofia, noul Consiliu de Stat va avea să discute un regulament prin care să se stabilescă inamovibilitatea judecătorilor, apoi un proiect de lege asu­pra presei. —x— In Spania un altă inundațiune desolază orăși populațiunea Murcieî. Rîul Segura s’a mărit cu 6 metre, și ploile urmarjă. In urma inundărei, drumul de fer al Murcieî s’a întrerupt. —x —­­ziarele francese anunță căsătoria d-sorei Alice Gravy, fiica președintelui Republicei francese, cu d. Daniel Wilson, deputat de la Indre și Loire și supt-secretar de Stat la minister­ul de finance. Căsătoria va avea loc la 22 Octombre st. n. V­A­r fi 1 JbC T .A. T E Congresul Electricienilor Intrerupem, pentru moment, revista nos­tră asupra Esposițiunei d'Electricitate, pen­tru ca să dicem câte­va cuvinte despre congresul intern­național al Electricienilor. Gestiunile privitore la electricitate au câș­tigat, în puțin timp, un ast­fel de însem­nătate în­cât a ajuns necesară uă înțele­gere internațională asupra mai multor punte. Trebuința acestei înțelegeri a fost atât de mult simțită în­cât tote țările au ținut să răspundă invitațiunei făcută din partea Fran­ciei și cei mai iluștri represintanți ai șciin­­ței moderne s’a fi găsit întruniți la Paris­­ Zilele trecute. Este destul să cităm numele lui William Thomson, Helmholtz, Kirchhoff Glausiuus, Du Bois,Reymond pentru a ne face idee la ce înălțime s’au putut ridica discuțiunile, ale căror principale resultate ne vom încerca să le indicăm noi. Lucrările congresului erau împărțite în trei secțiuni, cari trebuiau să studieze res­pectiv: unitățile electrice, telegrafia interna­țională și­ aplicațunile diferite ale electricității. De­și pentru public, cele două din urmă secțiuni pot din cauza titlului lor, se­pară cele mai însemnate, totuși cea d’ântâi o­­feră cel mai mare interes, singura în care trebuia să se trateze cestiuni d’un carac­ter adevărat internațional. Nu era vorba, într’adevăr, în acestă secțiune, de­cât de cestiuni asemănate cu totul acelor cestiuni pe care le-a sulerat, sistemul metric. Altă­dată diferite măsuri formau atâtea unități, cari, nu numai că nu presintau, unele cu altele, nici un raport, dar cari, păstrând aceleași numiri, ’și schimbau valo­rile după țări, ba chiar după provincii și după orașe. Acestă complicare, puțin însem­nată într’uă epocă în care comerciul nu era mai de loc desvoltat, a ajuns să fie din ce în ce mai supărătore cu cât industria progresa mai mult și cu cât relațiunile interna­ționale se înmulțină, ast­fel sistemul me­tric, singurul sistem în care tóte părțile fură ast­fel coordinate într’un mod simplu și rațional, oferi atâtea filese în­cât, cu rutina ce există, el se adoptă de tóte popa­­rele din Europa, afară numai de Englitera. Tot ast­fel și în electricitate inconveni­entele nu erau mai puțin mici, acum câți­va ani; unitățile electrice variau nu numai de la oă țară la alta, dar chiar dintr’un laboratoriu la altul , fie­care învățat ’și a­­vea p’ale sele proprii, pentru care le lip­sea, forte adesea, că definițiune precisă, așa că era nu numai greu, dar chiar ade­sea cu neputință să se compare resultatele obținute de două persone deosebite. Să luăm un exemplu : se teie că, dacă intercalăm un fir metalic în circuitul unei pile, curentul­­ șî micșorădiă intensitatea ; să ifice că firul opune că óre­care resistență la trecerea curentului, resistență care de­pinde de dimensiunile firului și de sub­stanța din care este format. Pentru a pre­țui acestă resistență, se servea, spre exem­plu, în telegrafele franceze, prin compara­­țiunea cu firul de fir galvanisat, care se întrebuințadă pentru liniile telegrafice, și se lua drept unitate un kilometru din acest fir ; când se zicea că resistență unui fir pre­care era 10, acestă însemna prin ur­mare că el producea în curentul, de care este străbătut, aceeași slăbire ca și 10 ki­lometre de fir de fir telegrafice. Alți învățați găsiseră că e mai lesne de a lua drept unitate resistență unui unui me­tru de fir de cupru d’un ore­care diametru ; alții ținând seamă că resistență corpurilor so­lide se schimbă mult după starea lor fisică, preferaseră să ia ca termen de comparațiune că colonă mercurială d’un metru de lun­gime, conținută, într’un tub de sticlă. Intre aceste unități nu era nici uă similitudine, tot ast­fel era și pentru tote cantitățile ce se consideră în electricitate, așa că era absolut cu neputință d’a se înțelege. Isbită de aceste inconveniente, societatea Britanică, pentru scopul desvoltărei sciii­­țelor, însărcina un comitet, compus din cei m­ai însemnați electricieni ai Englilozei, să alegă un sistem de unități care se potă răspunde la tote trebuințele sciiiței și să întrunescă aprobările tuturor. Bine­înțeles, noi nu putem da aci chiar un studiu .­Cel întrebat făcu un gest care însemna că dacă nu era mort, în scurt timp va fi. — Unde i duci ? întrebă ârăși Ser­vando.­­ — La spital, răspunse căruțașul. — Nu,­­sise Servando, du-i la uă ospă­­tărie. Și urcând în trăsură pe nefericita fată care strângea într’u­ îmbrățișare convulsivă genuchii părintelui său, o aseda alături de acesta, care zăcea fără simțire, și merse alături de funesta căruță, traversând de­șertele strade până când ajunseră la uă ospătărie. Acolo Servando ordonă să se prepare un pat pentru cel rănit: trimise mai mulți emisari în căutarea unui abil medic, și, ajutat de servitori, urcă și culca în pat pe nefericitul muribund. Cu tóte că chirurgii nu dădură nici uă speranță, înse tóte mijlacele de vindecare și de ușurare fură practicate prin dispune­rea și supt îngrijirea lui Servando , în ve­dere că rănitul stăruia într’uă completă le­targie, și fiica sea era eșită din minte de durere: înainte de a urma mai departe, vom is­torisi cele ce se întâmplase în piața de los toros nefericitului picador 1). Al treilea taur era imobil în mijlocul pieței, cu mânia sea concentrată. Vedea trecând pe dinaintea lui stăruitorii care desfășuraă mantalele lor cu culori visuale, ca nișce paseri cu deosebite pene, dar tau­rul nu făcea alt­ceva de­cât se se uite la acești meschini și fricoși provocatori cu uă privire desprețuitore ; în urmă, să pironască negra și înflăcărată sea pupilă spre cava­leri,­vârtoși campioni, cari, cu lăncile lor în porală, se presintau ca nișce adversari mai demni de puternica sea virtute, și să accepte, ca un iscusit tactic și veteran pre­venit, atacul, în care inimicul nu putea să scape. Picadorii, cari cunosceau iminentul pe­ricol, așteptaă, la rîndul lor, ca stăruitorii se atragă pe fiară în apropierea unui loc de refugiu, la cal de uă catastrofă neîn­­lăturabilă. Calul pe care era călare părintele Re­giei — așa se numea fiica picadorului — să clătina supt greutatea rup­tătorei sale sarcine, cu tote că miserabila creatură era din acelea ce în dările de semn a acestor serbări culte (?) se denumesc musculițe, pă­­iajeni, scheleți și alte epitete glumețe și desprețuitore, fără ca vre­o­ dată aceste epitete să fie însoțite de sermane, care să demonstre că în inimile lor există compă­timire, după cum într’uă­­ fi de tempestă, puțină rază de lumină între m­ori probădă că este sare pe cer. Nota autorului. 1) Tot ce avem se istorisim este de cea mai exactă veritate. Locul și faptul în care se petrecu acesta nu intră în acest cas; énse scene analoge s’au vedut în cea mai mare parte a piețelor lau­rilor ce în tóte părțile s’au construit, în aceste timpuri ilustrate și regeneratore, în proporțiune cu derimarea bisericilor! Și s’au construit nu nu­mai în Spania, în care au servit atâta timp de oprobru afecțiunea sea pentru ,los toros.* Esistă în Nîmes un circ roman care servi barbarelor lupte de fiare ce avea acel popor forte, grosier, resboinic și vechiű. Servi de atunci pentru a ve­dea sfîșiind de plăcere fiarele carnivore pe cel d’anteii sfinți și sublimi convertiți. Luci marea faclă a creștinismului, și acel păgân circ renase anatematizit și cufundat în sângerosa sea pulbere Ore, se pate crede că secululfȚ XIX, — acest seco puritan, filantrop, umanitar și neghiob,—ise fiă a­­cela care după 28 secole se reabiliteze­ acest tea­tru de orori și de luptele sângerose ce închise civilisațiunea creștină ? RSÜ fac francezii dând nutriment și stimul instinctelor sângerose ale po­porului lor.

Next