Romanulu, octombrie 1881 (Anul 25)

1881-10-01

868 corespunde invitațiunei ce ni s’a făcut de către onor, comitet al banchetului. Zdrobiți de atâtea dureri cercate în aceste câteva zile consecutiv, nu putem nici se stăm pe piciore, atât de reți suntem loviți. Ne vom resemna și de astă-dată sortei, care făcu a ne priva și de acestă bucurie generală. Ne putem face într’altfel, vom românea dor în asceptarea acestei frumuse și memorabile dile spre a transmite și noi impresiunile simțimintelor nóstre prin uă telegramă" * Curierul (foia intereselor generale) din Iași dice , Asta-dî, Duminecă, va avea loc în Bucuresci banchetul ce se dă în onorea d-lui C. A. Rosetti cu ocasiunea celei a 25-a aniversară a ziarului Românul. La acest banchet afară de cei însemnați omeni politici ai noștri sunt invitate tote fiarele din țară. Uă telegramă primită ieri ne face cunoscut că fiarele ieșene: „Convorbiri Literare,“ „Curierul“, „Mișcarea Națională“ și „Liberalul“ sunt invitate a lua parte la jubileul veteranului presei române. Directorele și proprietarul „Curierului“ d. Th. Balassan, îndemnat de simțimentul de colegialitate, a și plecat cu trenul de ieri séra la Bucuresci, pentru ca se asiste la acestă aniversară. Cu acesta ocasiune urăm din totă inima chiarului Românul, cel mai vechiu organ de publicitate din România, să trăescă pe atât cât va trăi și poporul al cărui nume îl portă și pentru ale cărui libertăți și propășiri a luptat un sfert de secol. De asemenea urăm viață îndelungată neobositului luptător d. C. A. Rosetti, întemeietorul diarului Românul. POLITICA EXTERNA. Reforma administrativă din Austria In Austria s’a presintat un proect de lege pentru reforma administrativă, dar el este rea primit de diferitele landtaguri din monarhia Austro-Ungară. In acastă privință citim urmatorele în Neue Freie Presse: „Mai aspru decât tóte raportele presintate pene acum asupra cestiunii reformei administrative se esprimă din puntul de vedere politic acela presintat de deputatul Göllerich din comisiunea landtagului Austriei d sus. Deja comisiunea landtagului stirian a pus ’nainte cestiunea, dacă actualele relațiuni politice în genere par nemerite pentru un mare operă de reformă. Tot cu acesta cestiune s’a ocupat deja și comisiunea landtagului din Linz și, în urma descrieri nemerită a luptei în care se află poporul German din Austria pentru apărarea drepturilor sale naționale, în urma unei caracter a ROMANULUI 1 OCTOMBRE 1881 sări a metodei după care guvernă ministerul și prin care ’șî menține posițiunea, comisiunea declară că un reformă a administrațiunei politice întreprinsă în aceste relațiunî, nu pate să fiă de natură a aduce uă unitate în stat. Contra reformei administrațiunii politice din întru, comisiunea pune ’nainte strigătul: „Reforma politicei în întru ! “ In landtagul Galițian par a se schimba din di în di părerile și el voesce, printr’uă amânare a întregei cestiuni să evite o hotărîre cu totul neplăcută guvernului.“ Slavii din Austria și presa ungară Diarul Narodni Listy a publicat mai bilele trecute un apel al Cehilor către Țar, prin care cer protecțiunea Rusiei asupra Slavilor din Austria. Pester Lloyd, ocupându-se de acest apel, scrie urmatorele: „Noi cei din Ungaria n’avem nici un motiv temeinic d’a fi suprinșî de vecinta manifestațiune a lealității slave, căci ceca. c am amjit mai zilele trecute în landtagul croat cu ocasiunea desbaterilor asupra adresei, este încă mai mare în comparațiune cu cele dise de foia cehă. In fine acel orator din landtagul croat, care nu voeșce să intre în nici uă corespondință cu regele Ungariei și care susține că rescriptul regal provine de la nisce „capi unguri;“ în fine este pate și acest patriot, împreună cu ceilalți cari ’i semăna, gata a pune monarcia sub încercata protecțiune a mărci, puternicei, umanei și sincerei Rusii. Totuși există uă deosebire între cele dise în Agram și cele dise în Praga, și ec’o. Déca cei din landtagul din Agram ar proceda într’un chip de zece ori mai îndrăsneț ca pene acum, acesta nu va atinge câtuși de puțin Statul ungur. Déca case trebuie se discutăm cugetările foii Narodni Listy, apoi trebuie să avem în vedere că noi este vorba de cuvinte rostite de un organ al unui partit guvernant, și că un asemene organ propune a se introduce în obiceiurile politice ale Austriei patriotismul după poruncă.“ Cestiunea egipteană Corespondință Havas anunță că un schimb dintre cele mai active de depe și se întreprinde de două zile între Orsay și Foreing- Office, în privința afacerilor egiptene și a atitudinei ce trebuie să se păstreze în fața trimitere la Cair a celor douî comisari extraordinari ai Sultanului. Instrucțiuni identice se vor trimite represintanților diplomați ai Franciei și Englitezeî în privința atitudinea ce este a se păstra față cu comisarii turci. Acest fapt reduce la nimic zgomotul răspândit, după care înțelegerea între aceste două puteri ar fi fost cădută de la cele din urmă evenimente. Deosebit de aceste instrucțiuni colective se vorbesc o două notă pe care lordul Granville ar fi și trimis-o deja Porțeî; el ar fi declarând prin acestă notă că, fără a voi să aducă vr’uă atingere suveranităței Sultanului, crede cu tote acestea de datoria sea d’a-l sfătui că trebuie să rechieme îndată pe comisarii turci trimiși în Cair. Comisarii turci au sosit în Cair Jour fără și au fost primiți ieri de Kelir. Audiența a ținut trei sferturi de ceas. După uă depeșă din Cair, într’uă convorbire particulară, Ali- Nizami și Ali-Fuad au dat încredințarea că sunt veniți numai pentru a aduna faptele și a le supune Sultanului. Ei pretind că n’au a face cu guvernul egiptean,misiunea lor neprivind de cât [e Sultan tocmai acastă ingerință asupra Kedivului este care nu póte fi suferită de puteri. ________—*«»»------------— SCIRI D’ALEDILEI D. Al. Duma, inspector financiar, este numit în funcțiunea de carer central, în locul d-lui N. Brătianu, car s’a chemat în altă funcțiune. * * * C. Niță Anghelescu s’aumil primar al comunei urbane Câmpina din județul Prahova. * * * I. G. Popovici, directori Prefecturei poliției Iași, este autorizat spera lucrările acelei prefecturi pe tot timpul absenței d-lui prefect Christodulo Orchez, în concediul ce i s’a acordat petru două luni * * * * N. I. Voinov, vechiu furționar, este numit în postul de șef de baron în cancelaria prefecturei județului Dâmbovița, in locul vacant. * * * Consiliul comunei rurale Ciumeșcu, din județul Muscel, se disolvă pentru că consiliul comunei, pune puțină acțiune și interes în conducerea afaîrilor comunei, probate prin faptul neinstărea în funcțiune a noului perceptor ales și confirmat, de la 4 August trecut, prin neftinarea contractului pentru arendarea venirilor comunei, aprobată încă de la 1 au trecut, și, în fine, prin neînceperea îminirilor trimestrului de Iuliă, astfel cămășițele trimestrului de Aprilie trec pest suma de 1.000 lei;ar pentru rămășițele ailor din urmă nu a luat nici uă măsuri DIN STRAINTATE Un număr orecare de ziare vieneze au primit din Milan depeși prin care să anunță că s’a descoperit complot format de socialiști în contrarei regelui Humbert. Se crede ca sicur I s’a arestat in FOITA ROMANULUI. 1 OCTOM. FERNAN CABALLERO. RIM, BEB, ȚINE-TE DI TEI — NUVELA — Tradusă din limba spaniolă de Mihail Demetrescu. Urmare 1) Când intră în acel sanctuar, remarcă că nu era singur, înaintea altarului maicei Domnului, era u femeiă îngenuchiată, care, cu brațele încrucișate și cu obrazul înălțat spre icenă, se ruga cum se rugă acei care sunt apăsați de durere sau sunt înecați de angustiă. Servando se opri. Cu tote că era un om din cei mai ordinari, simțea éase, prin concursul ciudatelor și mișcătorelor împregiurari, că i se ridica spiritul către contemplațiune. — Ce contrast! cugetă el, acesta plânge și se rugă; aceia se veselesc cu orori,și rîd! Deci, care este starea cea mai perfectă ? Nu va fi prestarea durerea, care atrage pe creatură la piciorele creatorului ? Au două lacrimile, nu sunt ele un dar de atracțiune, dăcă fac să ridice spre cer ochii ce ele scaldă ? Scene asemenea aceleia ce iam descris, ar trebui să se prezinte omului întristat, spre a-1 face să cugete. Fiind-că sunt mulți cari ’și petrec viața într’uă continuă activitate, meschină și sterilă, fără ca să se oprăscă câte uă dată, și, separând mintea sea de îngustul cerc al intereselor lumesci, să o înalțe la nișce sfere mai înalte, sfere, în care ne-am învoi cu toții, și în care s’ar realisa frumosul ideal de egalitate și convergință, dăcă cu toții ne am sili de bună credință se le dobândim. Din când în când, câte oă nouă isbucnire de orore stârnia în circ unul din acele strigăte imense, despre care, în celelalte țări nu se are nici cea mai depărtată ideiă , strigăt, care, însoțit de lovituri, palme și șuerăturî, formeză acea asurditare amestecătură, ciudată și neregulată, care este în același timp lugubră și triumfală , înspăimântatere și delirantă, nebunescă și logică, destrăbălată și compactă, compătimitore și fără milă, uimitore și escitătore! Servando observă că întotdeauna când magia acastă tempestă de glasuri omenesc!, — ajungând în impetuozitatea sea pene la acel sanctuar, înaintea căruia este oă incintă respectată de scomotul și mișcarea lumei, — observă, clic, că acea femeiă îngenuchiată tremura, și un gemet oprimat isbucnea din pieptul ei. Densul făcu câțiva pași, tăcut și încetișor, resemat de perete, pene când putu să-î distingă obrazul, care era îndreptat spre icena Virginei Maria. Era un tânăra cu profilul grec, cu ochii arabi, tip ce se găsesce adesea printre femeile poporului andaluz: flori prețiose și delicate care se vestejesc la cel d’ântâia contact al vieței fără să mai fie nevoie de concursul anilor! In ochii ei cei mari și căprui strălucinu lacrimi care fug iau pe obrajii săi repede, așa cum fug lacrimile când sunt multe. Vă<Jend-o așa de frumosă, în tânărul ce o observa trebuia se se îndoască interesul ce-o inspirase. Frumusețea este un mare favore a naturii, care încarcă pe iubiții săi, unora pentru binelor , altora pentru răul lor. Atunci se au și în tare scomotul ce produceau razele unei osce, care, în lentul ei mers, atingea piele pavagiului. Abia ajunse acest scompiene la urechile îngenuchiate, fete, când pasta se ridică cu nelinisce, și traversând pas repede tingle bisericei, se dirigiăre ușa de intrare. Servando, surprins de ai plecare bruscă, urmă pe teneră, și se si pe treptele colegialului mai în acelașimp ca și dânsa. In acest minut calusiera în mijüocul pieței. Visitiul purta cal de căpăstru; în calușcă era aședat un țidor, 1) capul lui era cădut pe umăr; line sale spânzurau inerte; vesta sea țesută, argint și nădragii săi de piele de bi vieran înroșiți de sânge; că păliciune milă acoperea obrazul lui. Glamarea se audia în fața de los toros, mai vivace, mai anima mai detunatőre ca nici uă dată. — Ce fel! atât de prețuesce viața unui om ! răspunse milmente Servando acelor vesele și exalta aclamațiuni, în vreme ce alături de el sunt strigătul cel mai sfișietor ce pute și bucnăscă pieptul omenesc cu vocea : pite !!! și tânăra fată se precipita spre ață, pe care abia putu vizitiul să o opri la timp pentru ca să nu fie călcată , nefericită, orbă și nebună de durere! — Dumnedeu să ne plagă ! Este fiica sea!duse vizitiul mișete acel adânc respect și înaltă considerne ce simte și demonstră poporul la frul și sfântul amor al părinților. — Este mort ? în Servando care urmase pe tânără. 1) Dreselor de caiegi 1) Ve4I .Românul 1 din 29, 30 Sptembre, vechiu ofițer garibaldian cu numele de Rensi, și că s’a găsit mai multe bombe în casa sa. Dar socialiștii die că nu au avut relațiuni cu Rensi. —x— Uă depeșă trimisă din Fort-Amiel către Standard menționază scomptul unei grave rescule ce ar fi avut loc bilele acestea în Zululand a cărui situațiune, după cum se scie, este destul de tulburată de câtva timp. —x— După un depeșă din Sofia, noul Consiliu de Stat va avea să discute un regulament prin care să se stabilescă inamovibilitatea judecătorilor, apoi un proiect de lege asupra presei. —x— In Spania un altă inundațiune desolază orăși populațiunea Murcieî. Rîul Segura s’a mărit cu 6 metre, și ploile urmarjă. In urma inundărei, drumul de fer al Murcieî s’a întrerupt. —x —ziarele francese anunță căsătoria d-sorei Alice Gravy, fiica președintelui Republicei francese, cu d. Daniel Wilson, deputat de la Indre și Loire și supt-secretar de Stat la ministerul de finance. Căsătoria va avea loc la 22 Octombre st. n. VAr fi 1 JbC T .A. T E Congresul Electricienilor Intrerupem, pentru moment, revista nostră asupra Esposițiunei d'Electricitate, pentru ca să dicem câteva cuvinte despre congresul internnațional al Electricienilor. Gestiunile privitore la electricitate au câștigat, în puțin timp, un astfel de însemnătate încât a ajuns necesară uă înțelegere internațională asupra mai multor punte. Trebuința acestei înțelegeri a fost atât de mult simțită încât tote țările au ținut să răspundă invitațiunei făcută din partea Franciei și cei mai iluștri represintanți ai șciinței moderne s’a fi găsit întruniți la Paris Zilele trecute. Este destul să cităm numele lui William Thomson, Helmholtz, Kirchhoff Glausiuus, Du Bois,Reymond pentru a ne face idee la ce înălțime s’au putut ridica discuțiunile, ale căror principale resultate ne vom încerca să le indicăm noi. Lucrările congresului erau împărțite în trei secțiuni, cari trebuiau să studieze respectiv: unitățile electrice, telegrafia internațională și aplicațunile diferite ale electricității. Deși pentru public, cele două din urmă secțiuni pot din cauza titlului lor, separă cele mai însemnate, totuși cea d’ântâi oferă cel mai mare interes, singura în care trebuia să se trateze cestiuni d’un caracter adevărat internațional. Nu era vorba, într’adevăr, în acestă secțiune, decât de cestiuni asemănate cu totul acelor cestiuni pe care le-a sulerat, sistemul metric. Altădată diferite măsuri formau atâtea unități, cari, nu numai că nu presintau, unele cu altele, nici un raport, dar cari, păstrând aceleași numiri, ’și schimbau valorile după țări, ba chiar după provincii și după orașe. Acestă complicare, puțin însemnată într’uă epocă în care comerciul nu era mai de loc desvoltat, a ajuns să fie din ce în ce mai supărătore cu cât industria progresa mai mult și cu cât relațiunile internaționale se înmulțină, astfel sistemul metric, singurul sistem în care tóte părțile fură astfel coordinate într’un mod simplu și rațional, oferi atâtea filese încât, cu rutina ce există, el se adoptă de tóte poparele din Europa, afară numai de Englitera. Tot astfel și în electricitate inconvenientele nu erau mai puțin mici, acum câțiva ani; unitățile electrice variau nu numai de la oă țară la alta, dar chiar dintr’un laboratoriu la altul , fiecare învățat ’și avea p’ale sele proprii, pentru care le lipsea, forte adesea, că definițiune precisă, așa că era nu numai greu, dar chiar adesea cu neputință să se compare resultatele obținute de două persone deosebite. Să luăm un exemplu : se teie că, dacă intercalăm un fir metalic în circuitul unei pile, curentul șî micșorădiă intensitatea ; să ifice că firul opune că órecare resistență la trecerea curentului, resistență care depinde de dimensiunile firului și de substanța din care este format. Pentru a prețui acestă resistență, se servea, spre exemplu, în telegrafele franceze, prin comparațiunea cu firul de fir galvanisat, care se întrebuințadă pentru liniile telegrafice, și se lua drept unitate un kilometru din acest fir ; când se zicea că resistență unui fir precare era 10, acestă însemna prin urmare că el producea în curentul, de care este străbătut, aceeași slăbire ca și 10 kilometre de fir de fir telegrafice. Alți învățați găsiseră că e mai lesne de a lua drept unitate resistență unui unui metru de fir de cupru d’un orecare diametru ; alții ținând seamă că resistență corpurilor solide se schimbă mult după starea lor fisică, preferaseră să ia ca termen de comparațiune că colonă mercurială d’un metru de lungime, conținută, într’un tub de sticlă. Intre aceste unități nu era nici uă similitudine, tot astfel era și pentru tote cantitățile ce se consideră în electricitate, așa că era absolut cu neputință d’a se înțelege. Isbită de aceste inconveniente, societatea Britanică, pentru scopul desvoltărei sciiițelor, însărcina un comitet, compus din cei mai însemnați electricieni ai Englilozei, să alegă un sistem de unități care se potă răspunde la tote trebuințele sciiiței și să întrunescă aprobările tuturor. Bineînțeles, noi nu putem da aci chiar un studiu .Cel întrebat făcu un gest care însemna că dacă nu era mort, în scurt timp va fi. — Unde i duci ? întrebă ârăși Servando. — La spital, răspunse căruțașul. — Nu,sise Servando, du-i la uă ospătărie. Și urcând în trăsură pe nefericita fată care strângea într’u îmbrățișare convulsivă genuchii părintelui său, o aseda alături de acesta, care zăcea fără simțire, și merse alături de funesta căruță, traversând deșertele strade până când ajunseră la uă ospătărie. Acolo Servando ordonă să se prepare un pat pentru cel rănit: trimise mai mulți emisari în căutarea unui abil medic, și, ajutat de servitori, urcă și culca în pat pe nefericitul muribund. Cu tóte că chirurgii nu dădură nici uă speranță, înse tóte mijlacele de vindecare și de ușurare fură practicate prin dispunerea și supt îngrijirea lui Servando , în vedere că rănitul stăruia într’uă completă letargie, și fiica sea era eșită din minte de durere: înainte de a urma mai departe, vom istorisi cele ce se întâmplase în piața de los toros nefericitului picador 1). Al treilea taur era imobil în mijlocul pieței, cu mânia sea concentrată. Vedea trecând pe dinaintea lui stăruitorii care desfășuraă mantalele lor cu culori visuale, ca nișce paseri cu deosebite pene, dar taurul nu făcea altceva decât se se uite la acești meschini și fricoși provocatori cu uă privire desprețuitore ; în urmă, să pironască negra și înflăcărată sea pupilă spre cavaleri,vârtoși campioni, cari, cu lăncile lor în porală, se presintau ca nișce adversari mai demni de puternica sea virtute, și să accepte, ca un iscusit tactic și veteran prevenit, atacul, în care inimicul nu putea să scape. Picadorii, cari cunosceau iminentul pericol, așteptaă, la rîndul lor, ca stăruitorii se atragă pe fiară în apropierea unui loc de refugiu, la cal de uă catastrofă neînlăturabilă. Calul pe care era călare părintele Regiei — așa se numea fiica picadorului — să clătina supt greutatea ruptătorei sale sarcine, cu tote că miserabila creatură era din acelea ce în dările de semn a acestor serbări culte (?) se denumesc musculițe, păiajeni, scheleți și alte epitete glumețe și desprețuitore, fără ca vreo dată aceste epitete să fie însoțite de sermane, care să demonstre că în inimile lor există compătimire, după cum într’uă fi de tempestă, puțină rază de lumină între mori probădă că este sare pe cer. Nota autorului. 1) Tot ce avem se istorisim este de cea mai exactă veritate. Locul și faptul în care se petrecu acesta nu intră în acest cas; énse scene analoge s’au vedut în cea mai mare parte a piețelor laurilor ce în tóte părțile s’au construit, în aceste timpuri ilustrate și regeneratore, în proporțiune cu derimarea bisericilor! Și s’au construit nu numai în Spania, în care au servit atâta timp de oprobru afecțiunea sea pentru ,los toros.* Esistă în Nîmes un circ roman care servi barbarelor lupte de fiare ce avea acel popor forte, grosier, resboinic și vechiű. Servi de atunci pentru a vedea sfîșiind de plăcere fiarele carnivore pe cel d’anteii sfinți și sublimi convertiți. Luci marea faclă a creștinismului, și acel păgân circ renase anatematizit și cufundat în sângerosa sea pulbere Ore, se pate crede că secululfȚ XIX, — acest seco puritan, filantrop, umanitar și neghiob,—ise fiă acela care după 28 secole se reabiliteze acest teatru de orori și de luptele sângerose ce închise civilisațiunea creștină ? RSÜ fac francezii dând nutriment și stimul instinctelor sângerose ale poporului lor.