Romanulu, noiembrie 1881 (Anul 25)

1881-11-01

ANUL AL DOUA­ fflECI ȘI CINCILE Voiesce și vei putea ANUNCIURI. Lima de 30 litere petit, pagina IV, — 40 banf Deto t y y pagina III, — 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la Administrațiunea Ziarului, LA PARIS, la Havas. Laffite et C­uie, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la G. L. Daube et C­ nie, 130, Fleet Street, London E. C. LA VIENA , la d-nii Haasentein și Vogler Walfischgasse 10. LA FRANCFORT, S—M.G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, 0- landa, Elveția și America, Articolele nepublicate se ardü. 20 BANI ESEMPLARUL BUGURESCI, S SSKT 1881 Deva, în tote țările, agricultura este privita ca unul din cei­­ Pantei factori ai producțiunii, la noi, unde totă producțiunea se resumă ’a agri­culturii, acesta ramură a bogăției trebuie mai mult de­căt ori­unde să fie obiectul solicitudinii tutor. De la progresele agriculturei a­­tîrnă tote cele­l­alte progrese la noi, pentru că mersul iei în bine sau în rău­ întăresce sau slăbesce puterile țării. Numai atunci când agricultura va fi luat uă mare desvoltare, vom pu­tea vedea creându-se la noi indus­tria, adică ne vom putea emancipa pe deplin pe tărâmul economic. De aceea salutăm cu bucuria tote încercările ce se fac pentru a da un avânt mai mare lucrărilor agricole și mai ales aceste comin­e, de cu­rând înființate, care vor da de­sigur rudele cele mai frumose. Am anunciat că comitiul agricol din Ilfov a fost deschis Duminica trecută. Mâne ! Noembre se vor împărți premiere, și M. S. Regele va asista la serbare. Profităm de acestă ocasiune pentru a publica un interesant studiu asu­pra concursului de agricultură la care sunt chrămați productorii ju­dețului Ilfov și ca omagiu îi con­sacram primele pagine ale Zia­rului. Redacțiunea și Administrațiunea strada Domnei 14. DUMINECA, 1 NOEMBRE 1881. Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE: In Capitală și districte: un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestru 15 lei A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea oiarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C­une, 8 place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G Popovici, 15 Fleisch­markt, IN ITALIA, la d. doctor Gustave Croce Vi- San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusd, 20 BANI ESEMPLARUL —----— ■■■ ■■ ■ Concursul d’agricultură și indus­triei al com­iliului agricole din Ilfov In 1878, când visitam esposițiunea de la Trocadero, am audit pe un bărbat de Stat al Germaniei, distins agronom și economist, dicând că „uă esposițiune universale, stu­diază -n tote amănuntele iei, instruiesce, supt raportul economic, mai mult de­cât învățătura de 20 de ani din cărți.* Se fiă pre adevărată acestă aserțiune? Nu stiu ce vor dice alții. Eu unul éase, când mă gân­desc la fericitele resultate ce esposițiile au dat în țările mai bătrâne în civilisațiune de­cât noi, la salutara influență ce esercită a­­supra desvoltării agriculturii, a industriei și artelor, la minunata variațiune a obiectelor ce figurăză ’n ele, nu mă ’ndoiesc de­loc a mărturi că cred în frasa de mai sus, în­tocmai ca ’ntr’uă dogmă bine lămurită. De nu mî-ași sei da sămă despre adânc simțită necesitate­a legei pădurilor, chră­­mată a ne scăpa do uă apropiată penuriă a lemnului, material de consumațiune zilnică pentru bogat și sărac; a legea creditului a­­gricole, mama și sora de caritate atât pen­tru marii cât și pentru micii noștri, pro­prietari și arendași; a legea organisărei în­vățământului agricole, etc., ași fi gata a sus­ține că printre diferitele legi de natură economică, votate de Corpurile legiuitore ’n sesiunea trecută, nu este alta d’uă mai reală și practică utilitate pentru țără, ca legea concursurilor agricole. Dăcă ast­fel stă lucrul cu esposițiunile, să ne ’ntrebăm : cât prețuiesce atunci es­posițiunea unui județ ca al nostru ? In prăda unor simțiminte de estremă bucuriă că văd întroducendu-se ’n mod serios concursurile ’n țără, se pate să nu esprim adevărata măsură, cred ensă că nu exagerez nimic afirmând că : uă esposițiune județănă pre­țuiesce, cel mai puțin, atât cât un studiu consciințios de 5—6 luni făcut asupra ju­dețului. Din cele dise, ar resulta că uă esposiți­une, de felul celei de la Ferăstrău­, este o­­glinda ’n care trebuie să privim forțele productive ale județului Ilfov. Da, tocmai așa o cred, și ast­fel ar fi ș’a nostră dăcă­ din nefericire, anul agricole din est,­timp, supt tóte raporturile mai slab de­cât mij­­lociu, n’ar fi venit să’î schimbe fața. Ca profesore la scala d’agricultură și se­cretar al juriului pentru ’mpărțirea premii­­lor, am avut fericita ocasiune d’a studia concursul, ce de la 25 Octombre stă des­chis publicului, ș’am credut utile a spune asupra lui câte­va cuvinte, d’aceea, basat pe dorința ce scia că au toți pentru des­­voltarea agriculturei la noi în țără, iéu li­bertatea a comunica on. cititori ai „Româ­nului” următorele note asupra principalelor obiecte ce figurăză la concurs. Anterü două cuvinte asupra : Pavilionului și arangjarea lui. Sala de intrare a institu­tului, pe unde se merge la concurs, este frumos decorată cu verdăță. Plante, așezate cu meșteșug printre stânci de roce artifi­ciale, formăză două spaliere d’alungul pe­reților, atât jos cât și pe treptele scărei. La colțuri sunt­ pâlcuri de arbuști indigeni și exotici. Eșind la drepta afară, în curtea sta­bilimentului, se vede pavilionul de scânduri, lung de 30m­, lat de 6­ m, construit în mod rustic și împodobit cu verdiță de brad și stindarde. Pavilionul are două frunți. In­trând în întru pe la cea din drepta, care portă inscripțiunea „Agricultură", se vede drept în față portretul M. S. Pregelui, așe­­dat d’asupra unei grupe d’arbusti. Pe la cea­l­altă, unde este scris „Industria*, vede, cine intră, portretul grațiasei nóstre Regine, situat în acela­și mod. Pe lavițele d’a lun­gul pereților sunt aședate productele agri­cole,­ar pe cele trei de la mijloc sunt în­tinse obiectele de industriă. Machinele, uneltele și instrumentele agricole se găsesc în curte supt șatre de pânză. Acum are­ cari detalie asupra programei. 1) Producte agricole și derivatele lor. 1) Cereale și alte producte faimóse comes­tibile. Acestă categorie este cea mai bogată, cea mai bine represintată , și nu fără cu­vânt. Ilfovul este recunoscut ca un județ, ce produce escelente cereale. Griul ocupă locul ánteia. Lucru firesc! In Ilfov, griul este în patria lui. Grîu­ bebe. In total sunt espuse 220 de mostre. Trebuie să spun că cerealele mă­runte sunt cântărite tóte de comisari. Fie­­care mostră are un etichetă cu numele es­­ponantelui, și greutatea cerealei în litre en­glezesc­ și kgr. de Marsilia. Făr’acesta, nici că s’ar putea face studii de ore­care folos asupra lor, atât de mult se înșălă ochiul ne­­­deprins cu mărimea unor varietăți de griű. Ecă care este repartiția mustrelor după plăși. a) Plasa Dâmbovița are 86. Scala de agri­cultură singură are 24 de varietăți, unele de primă­vără, cele mai multe de tomnă, cultivate în mare (pe moșia scolei), sau în câmpul de esperiințe (în mic, cu și fără gu­­noiu). Cele mai multe sunt varietăți străine, naturaliste prim­­ă cultură de mai mulți ani. Epoca recoltei, care la cerealele șco­lei este însemnată pe fie­care borcan, va­riăză între 25 și 30 lunie pentru anul a­­cesta. Luând de normă greutateajîi libre, după care se regulăză prețurile și vânetarea grâ­­nelor, ecă cari sunt cele mai frumóse din plasă , d. Musceleanu, arendașul moșiei Pan­­telimonu, are 3 varietăți: grin alb ==615­ 4 libre, arnăut=603/4, ș’un grin roșu de 60. G. Stănescu, griu bălan de 613/4, ș’altul de 60. D. Mihăescu și N. Dumba, grin de Ba­­nat=60y.2. 1­. Al. B. Știrbei, grin de tom­­nă=60. Chiriac Dan=60 sji, Ilie Chircu­­lescu—60, scala de agricultură, un arnăut ș’uă ghircă, de câte 60 flă­care , 12 mus­tre an 591 /2? 4 an 59, or restul s’apropiă de 58 libre. Cele mai slabe scoboră până la 54 și chiar 51 libre, dintre grînele românescî, bine ’nțeles, căci unele varietăți străine, cum este cel zborov abia are 481/2, și cel de Mainstay numai 49­/2. Din acestă com­­parațiune putem trage învățătura că nu tot ce-i străin este mai bun de­cât lucrurile românesce. b) Plasa Oltenița are 21 mostre. Cele mai grele sunt : Emil Core—60’[s ; Ion La­­pugiu—60]/s; Văduva Dumitru Stan—60 libre. Cel mai ușor din plasă a fost de 491/2 libre. c) Plasa Mostiștea are 48 de mostre, în­tre cari cele mai grele sunt a d-lor St. Mi­­hăilescu=6il/i­, G. Neducă—61’/4 ; Iancu Marghiloman—601 /4; D. și M. Ghermani 601/2; G. Vlădescu—60; D. Pișca=60 și D. Mihail=60 libre. Din rest sunt 10 mos­tre cari variază între 59—593/4; cele mai slabe au 53 și 54. d) In plasa Snagov, din 16 mostre, nu­mai al d-luî G. Lazar­ovici are 60 libre, 1. D. Gristide=59/4, și G. Nicolae 59­/2. Restul de 13 sunt tote mai ușore. e) Plasa Negoies­cu 18 mostre. Cel mai greu este al arendașului moșiei Deresei de 61 libre ; Hristea Craiu=59sli ; D. Gre­ceanu=59l­2; C. Blaramberg, Mir­cea Si­­mion și Ioniță Nan de cât 59 libre. f) Plasa Sabaru are 31 mostre, dintre cari al d-lui Ilie Nicolae are 60‘/4; cu 59­/4 sunt­ ale d-lor G. Verl­esen și M. Xanto, ér cu 59 Miltiade G. și Nae Ion Burdulea. Câte folositóre învățături putem trage din simpla inspecțiune a repartiției pe plășî, póte vede ori­care agricultor luminat! Ast­fel, plasa Dâmbovița, și apoi Mostiștea, sunt în anul acesta cele maî tari în producțiunea griului, fiă că pământul acestor plășî este maî bogat și maî bine condiționat pentru grîne, fiă că cultura se face cu mai multă ’ngrijire, de cât în cele-l-alte. Numai cunoscendu-ne defectele le putem îndrepta. Căc’am arătat numele celor mai buni producători de grîne, am făcut în con­vingerea ce am c’acesta va deștepta rîvna de ’ntrecere între cultivatori la concursu­rile viitore, ce se vor face regulat în fie­­care an. Resultatul nu va putea fi de­cât avantagios, atât cultivatorilor în speciale, cât și mai ales pentru consumatori în ge­neral. Grîu­ în spice. Mostre de asemenea natură sunt în total 34, din cari 3 ale d-lui C. D. Pariano, un gríu arnăut al d-lui P. Stan­­covicî­ ăr restul de 30 espuse de scala d'a­­gricultură. Despre grîul d-lui Pariano, care este cel mai greu din tote, vom vorbi la sfîrșitul acestui capitol, înainte de a trece la altă cereală, este im­portant a mai semnala­tă observațiune, a­­nume : mai tote varietățile cultivate în ju­deț sunt : grîne de tomnă. Lucrul se ex­­plică ușor, grînele de primă­vără nu reu­șesc destul de bine din cauză că pământu­rile din Ilfov sunt prea bogate și clima prea dulce pentru cultura lor. Esperiinț­ele făcute de d. A. Pascal și de seara de agricultură afirmă acest adevăr. D’aci resultă c’aceste grîne se pot cultiva cu maî mult­ succes în județele de munte ale țării, și maî cu deo­sebire în Moldova. Secară bobe și spice. Nici măcar că sin­gură mostră n’avem din județ. Numai scara d’agricultură a espus 9 mostre în bobe, și tot, acelea­șî în spice. Cele mai multe sunt varietăți străine, cultivate în câmpul de es­periințe pentru învățătura elevilor. Epoca recoltei lor variază între 25 Iunie și 9 Iu­­liű, oi a greutății între 51—58 libre. Ecă­să nouă dovadă despre fertilitatea terenurilor din Ilfov. Secara nu se cultivă in acest județ, și cu drept cuvânt ar fi un perdere pentru cultivatori de a ocupa pă­mântul cu ea, pe când grâul aduce bene­ficie mai mari, și reușesce mai bine. In a­­devăr, secara iubesce de preferință terenu­rile silicióse, și uă climă cam răcorosă. Orz bebe figurau la concurs 85 de mos­tre, repăruite pe plăși în modul următor : 24 din Dâmbovița, dintre cari 8 ale scolei de agricultură, unele cu 2, altele cu 6 rîn­­duri, în greutate de 42 — 49 1, recoltate de la 1—10 Iulie. Intre cele­l­alte 16 mus­tre cele mai frumóse sunt a­l. G. Musce­leanu ori golași de 60 1. Acesta este cel mai greu din tote; alte două varietăți, una de primă­vără, alta de tomnă, de câte 59 '/2 lib. Damian Stoian are golași 58'/3; cele­l­alte coboră până la 43 lib. In plasa Oltenița, care are 11 mustre, cel mai greu abia are 46, ăi cel mai slab 39­­/4 lib. Din Mostiștea sunt 21 mustre, variând între 483/4 ca al dd. N. B. Filitis, N. Duca, și 39 lib. cele mai ușore. Orzele Snagovului se țin bine în com­parațiune cu alte plăși; din 7 mustre 4 sunt bune, al d-luî Gh. Goc­ocianu are 52, al d-luî G. Machedon 483/4 libre. Labarul are 13 mustre, cam ușare tote, cel mai frumos, al d-lui G. Marinescu are 49V2. In Negoescu, din 9 mustre, numai una are 49 libre. Orz în spice a espus numai scala de a­­gricultură, 9 mustre. Oves bobe 61 mustre, din cari 23 din plasa Dâmbovița. Scala a espus 11 varie­tăți, anume : 5 albe, 1 galbenă, 1 cafeină, și 4 negre; cel mai greu a atins cifra de 33­1; epoca recoltei a fost de la 7—16 Iu­lie. Din plasă cel mai greu este al d-lui St. R. Bechianu de 38­­/2­1; al d-lui G. Cherculescu, G. Musceleanu, G. Alexandrescu, Mihăescu et Dumba aveau câte 35 libre. In Oltenița din 7 mustre, cel mai fru­mos este de 30; în Mostiștea, care a tri­mis 12 mustre, asemenea n’ad trecut peste 311 / 2. In Snagov, cu 11 mustre, cele mai grele au fost două varietăți negre a d-luî C. Blaramberg de 38/4 și 36­/4. Din Sabar numai 3 mustre, una bună a d-luî Gh. Stegar­escu de 381 /4 - Plasa Negoiescu, din 5 mustre, cea mai grea numără 33 libre a d-lui D. Tănase. Ores în spice, numai scara de agricul­tură 9 mustre. Alac. Acestă cereală este puțin cunos­cută cultivatorilor din județul nostru. Nu­mai scara de agricultură a expus 3 varie­tăți în bobe și 2 în spice. Greutatea ala­­cului este de 28—34 libre, și se fuce hn­tre 8—16 Iulie. Porumb bobe și ștulețî. Porumburile au fost slabe anul acesta ’n totă țara. Au fi­gurat la concursul din Ilfov 78 mustre, 57 în bobe, 21 în ștulețî. Din Dâmbovița au venit 7 în bobe 14 în ștulețî; Oltenița 6 în bobe; Mostiștea 15 în bobe 2 în stulețî; Snagov 14 în bobe; Sabaru 14 și din plasa Negoescu 6 mustre. Varietățile espuse sunt în majoritate porumb românesc. Intre cele străine am văd­ut: portocaliul, dintele de cal, cincuantinul și carantinul, etc. D. P. Van Lauten a adus două fru­mose mustre de porumb de Banat, și una de Caraguă. La porumburi, fiind culese de curând și conținând prin urmare multă apă de vege­­tațiune, nu s’a mai făcut cântărirea. Ea era de prisos. Cele mai frumóse mi s’au părut a fi ale d-lor G. Marghiloman, C. Grüne din Bănăia, G. Musceleanu, Elena Gornescu, C. Deșliu, N. Goroneanu, A. Blațodin, Dobre Popescu și Căpitan Cociu. Mâne voi continua. N. R. Dănilescu reia direcțiunea. Principele moștenitor, co­municând acest ordin președintelui consi­liului, i î-a dat asigurarea că va observa cu fidelitate Constituțiunea și legile, după prin­­cipiele tatălui său. SERVICIUL TELEGRAFIC A­L AGENȚIEI HAVAS Berlin, 11 Noembre.—In sentința sea de ieri contra d-lui Kaufmann, tribunalul a re­cunoscut de asemene că, din causa împregiu­­rărilor, Societatea căielor ferate române nu pute se mai restabilescă starea de lucruri anterioră convențiunii de răscumpărare, nici se facă a se șterge din registrul de comer­­e.Cn înscrierile făcute și că d. Kaufmann, daca a suferit pagube din causa esecutării disei convențiuni, n’are de­cât­ să formuleze oă cerere de daune interese contra guver­nului român. Paris, 11 Noembre. —10 ore sera. — Se crede că noul minister se va forma mâne fără. Este probabile că d. Gambetta va fi președinte al consiliului fără portofoliu, că d. Freycinet va fi ministru al afacerilor străine și d. Leon Say ministru de finance. Cât despre cele­l­alte nume publicate de citare, ele sunt date ’ntr’un chip prematur. Generalul Farre a cerut Camerei deschi­derea unui credit de 28 milione pentru es­­pedițiunile din Tunis și din sudul Oranului. Roma, 11 Noembre. — In cursul celor d’ântâiă zece luni ale exercițiului pe 1881, venitul impositelor indirecte a ’ntrecut cu 42 milione p’acela al periodei corespondinte din 1880. Karlsruhe, 11 Noembre.­Diarul oficiale anunță că marele duce de Baden care, după sfaturile medicilor săi, trebuie să se abțină de la ori­ce lucrare, a ’nsărcinat pe prin­cipele moștenitor să gereze afacerile guver­nului până când sănătatea ’î va permite să INFORMAȚIUNI Am anunțat că actualul ministru al ins­­trucțiunei publice va depune pe biuroul ca­merei, la deschiderea sesiunei viitare, un proiect de lege pentru alipirea unei facul­tăți de teologie pe lângă facultatea din Bu­­curesci. Aflăm ast­ă­­zi că cursurile acestei facul­tăți de teologie vor începe mai înainte de votarea legei de mai sus, de­ore­ce pro­fesorii chemați a ocupa catedrele acestei facultăți, au propus P. S. Mitropolit cursu­rile lor gratuite chiar un an de zile. D. căpitan Lupu, care­­ și-a împlinit sta­giul la trupă, a fost trecut în corpul sta­­tului-major general. In urma denunțărilor făcute de presă în ceea ce priveșce sculele private, ni se asi­­gură că ministerul instrucțiunei publice a însărcinat pe d-nii revisorî cu inspecta­rea acestor scule. In districtul R.­Vâlcea 13 perceptori s’au destituit și dat judecăței pentru delapidări de bani publici și fals în acte publice. E că numele câtor­va: I. Rădulescu, perceptor la comuna Dră­­ganu­; G. Stavrescu, perceptor la comuna Tiscalia; I. Marinescu, la comuna Lăpu­­șata ; R. Georgescu, la comuna Stănesci, etc. Suntem informați că s’au trecut în po­­siție de neactivitate, pentru concediu mai mare de 7 luni, d-nii locotenent Eduard Jean din regimentul 21 de dorobanți și d. Trenck Alfred din arma cavaleriei. Ministerul instrucțiunei publice a luat măsuri pentru organizarea unui personal complet la tote scólele centrale de fete din țără, "după cum specifică programa nouă. In ședința ordinară a Academiei de Vi­neri, d. Maiorescu va­­ vorbi despre Neolo­gism, or­d. P. S. Aurelian : Dă ochire a­­supra stărei economice a țetei nostre în se­colul al XVIII. CESTIUNEA DUNĂREI — Urmare 1­ — IV Cuvântul de ordin pentru Europa ’n acestă cestiune nu putea fi de­cât : Nu trebuie comisiune mistă! Dunărea este un fluviu european; comisiunea europeană trebuie să regulamenteze și să supravegheze naviga­rea iei. In adevăr, protocolele congresului de la Berlin dovedesc că n’a fost nici uă­detă vorbă d’a se crea uă comisiune mistă pen­tru aplicarea regulamentelor. Se va vedea ’n părțile pe cari le cităm mai la vale ge­­nesa, ca să c­item ast­fel, a articolului 55. Ele explică deslușit sensul lui și nu lasă nici uă ’ndoială asupra adevăratei săle in­terpretări. In ele se va vedea mai ántâiu că tratatul din Berlin stabilesce că Comi­siunea europeană a Dunărei va elabora și supraveghia regulamentele de polițiă flu­vială a Dunărei. Nu se vorbesce ’n nici uă parte d’uă comisiune mistă a Dunărei­, baronul de Hay­­merle accentueză chiar că : schimbări la un tratat solemn nu pot fi­otărîte de uă co­misiune specială dar trebuie se dă consecrată de congres. Prin urmare, el condamnă de mai na­­inte ante-proiectul propus, susținut și a­­mendat de către delegatul Austro-Ungariei 1) A se vedea „Românul*[de la 29 30 și 31 Oc­tombre.

Next