Romanulu, noiembrie 1881 (Anul 25)
1881-11-01
ANUL AL DOUA fflECI ȘI CINCILE Voiesce și vei putea ANUNCIURI. Lima de 30 litere petit, pagina IV, — 40 banf Deto t y y pagina III, — 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la Administrațiunea Ziarului, LA PARIS, la Havas. Laffite et Cuie, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la G. L. Daube et C nie, 130, Fleet Street, London E. C. LA VIENA , la d-nii Haasentein și Vogler Walfischgasse 10. LA FRANCFORT, S—M.G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, 0- landa, Elveția și America, Articolele nepublicate se ardü. 20 BANI ESEMPLARUL BUGURESCI, S SSKT 1881 Deva, în tote țările, agricultura este privita ca unul din cei Pantei factori ai producțiunii, la noi, unde totă producțiunea se resumă ’a agriculturii, acesta ramură a bogăției trebuie mai mult decăt oriunde să fie obiectul solicitudinii tutor. De la progresele agriculturei atîrnă tote celelalte progrese la noi, pentru că mersul iei în bine sau în rău întăresce sau slăbesce puterile țării. Numai atunci când agricultura va fi luat uă mare desvoltare, vom putea vedea creându-se la noi industria, adică ne vom putea emancipa pe deplin pe tărâmul economic. De aceea salutăm cu bucuria tote încercările ce se fac pentru a da un avânt mai mare lucrărilor agricole și mai ales aceste comine, de curând înființate, care vor da desigur rudele cele mai frumose. Am anunciat că comitiul agricol din Ilfov a fost deschis Duminica trecută. Mâne ! Noembre se vor împărți premiere, și M. S. Regele va asista la serbare. Profităm de acestă ocasiune pentru a publica un interesant studiu asupra concursului de agricultură la care sunt chrămați productorii județului Ilfov și ca omagiu îi consacram primele pagine ale Ziarului. Redacțiunea și Administrațiunea strada Domnei 14. DUMINECA, 1 NOEMBRE 1881. Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE: In Capitală și districte: un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestru 15 lei A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea oiarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8 place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G Popovici, 15 Fleischmarkt, IN ITALIA, la d. doctor Gustave Croce Vi- San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusd, 20 BANI ESEMPLARUL —----— ■■■ ■■ ■ Concursul d’agricultură și industriei al comiliului agricole din Ilfov In 1878, când visitam esposițiunea de la Trocadero, am audit pe un bărbat de Stat al Germaniei, distins agronom și economist, dicând că „uă esposițiune universale, studiază -n tote amănuntele iei, instruiesce, supt raportul economic, mai mult decât învățătura de 20 de ani din cărți.* Se fiă pre adevărată acestă aserțiune? Nu stiu ce vor dice alții. Eu unul éase, când mă gândesc la fericitele resultate ce esposițiile au dat în țările mai bătrâne în civilisațiune decât noi, la salutara influență ce esercită asupra desvoltării agriculturii, a industriei și artelor, la minunata variațiune a obiectelor ce figurăză ’n ele, nu mă ’ndoiesc deloc a mărturi că cred în frasa de mai sus, întocmai ca ’ntr’uă dogmă bine lămurită. De nu mî-ași sei da sămă despre adânc simțită necesitatea legei pădurilor, chrămată a ne scăpa do uă apropiată penuriă a lemnului, material de consumațiune zilnică pentru bogat și sărac; a legea creditului agricole, mama și sora de caritate atât pentru marii cât și pentru micii noștri, proprietari și arendași; a legea organisărei învățământului agricole, etc., ași fi gata a susține că printre diferitele legi de natură economică, votate de Corpurile legiuitore ’n sesiunea trecută, nu este alta d’uă mai reală și practică utilitate pentru țără, ca legea concursurilor agricole. Dăcă astfel stă lucrul cu esposițiunile, să ne ’ntrebăm : cât prețuiesce atunci esposițiunea unui județ ca al nostru ? In prăda unor simțiminte de estremă bucuriă că văd întroducendu-se ’n mod serios concursurile ’n țără, se pate să nu esprim adevărata măsură, cred ensă că nu exagerez nimic afirmând că : uă esposițiune județănă prețuiesce, cel mai puțin, atât cât un studiu consciințios de 5—6 luni făcut asupra județului. Din cele dise, ar resulta că uă esposițiune, de felul celei de la Ferăstrău, este oglinda ’n care trebuie să privim forțele productive ale județului Ilfov. Da, tocmai așa o cred, și astfel ar fi ș’a nostră dăcă din nefericire, anul agricole din est,timp, supt tóte raporturile mai slab decât mijlociu, n’ar fi venit să’î schimbe fața. Ca profesore la scala d’agricultură și secretar al juriului pentru ’mpărțirea premiilor, am avut fericita ocasiune d’a studia concursul, ce de la 25 Octombre stă deschis publicului, ș’am credut utile a spune asupra lui câteva cuvinte, d’aceea, basat pe dorința ce scia că au toți pentru desvoltarea agriculturei la noi în țără, iéu libertatea a comunica on. cititori ai „Românului” următorele note asupra principalelor obiecte ce figurăză la concurs. Anterü două cuvinte asupra : Pavilionului și arangjarea lui. Sala de intrare a institutului, pe unde se merge la concurs, este frumos decorată cu verdăță. Plante, așezate cu meșteșug printre stânci de roce artificiale, formăză două spaliere d’alungul pereților, atât jos cât și pe treptele scărei. La colțuri sunt pâlcuri de arbuști indigeni și exotici. Eșind la drepta afară, în curtea stabilimentului, se vede pavilionul de scânduri, lung de 30m, lat de 6 m, construit în mod rustic și împodobit cu verdiță de brad și stindarde. Pavilionul are două frunți. Intrând în întru pe la cea din drepta, care portă inscripțiunea „Agricultură", se vede drept în față portretul M. S. Pregelui, aședat d’asupra unei grupe d’arbusti. Pe la cealaltă, unde este scris „Industria*, vede, cine intră, portretul grațiasei nóstre Regine, situat în același mod. Pe lavițele d’a lungul pereților sunt aședate productele agricole,ar pe cele trei de la mijloc sunt întinse obiectele de industriă. Machinele, uneltele și instrumentele agricole se găsesc în curte supt șatre de pânză. Acum are cari detalie asupra programei. 1) Producte agricole și derivatele lor. 1) Cereale și alte producte faimóse comestibile. Acestă categorie este cea mai bogată, cea mai bine represintată , și nu fără cuvânt. Ilfovul este recunoscut ca un județ, ce produce escelente cereale. Griul ocupă locul ánteia. Lucru firesc! In Ilfov, griul este în patria lui. Grîu bebe. In total sunt espuse 220 de mostre. Trebuie să spun că cerealele mărunte sunt cântărite tóte de comisari. Fiecare mostră are un etichetă cu numele esponantelui, și greutatea cerealei în litre englezesc și kgr. de Marsilia. Făr’acesta, nici că s’ar putea face studii de orecare folos asupra lor, atât de mult se înșălă ochiul nedeprins cu mărimea unor varietăți de griű. Ecă care este repartiția mustrelor după plăși. a) Plasa Dâmbovița are 86. Scala de agricultură singură are 24 de varietăți, unele de primăvără, cele mai multe de tomnă, cultivate în mare (pe moșia scolei), sau în câmpul de esperiințe (în mic, cu și fără gunoiu). Cele mai multe sunt varietăți străine, naturaliste primă cultură de mai mulți ani. Epoca recoltei, care la cerealele școlei este însemnată pe fiecare borcan, variăză între 25 și 30 lunie pentru anul acesta. Luând de normă greutateajîi libre, după care se regulăză prețurile și vânetarea grânelor, ecă cari sunt cele mai frumóse din plasă , d. Musceleanu, arendașul moșiei Pantelimonu, are 3 varietăți: grin alb ==615 4 libre, arnăut=603/4, ș’un grin roșu de 60. G. Stănescu, griu bălan de 613/4, ș’altul de 60. D. Mihăescu și N. Dumba, grin de Banat=60y.2. 1. Al. B. Știrbei, grin de tomnă=60. Chiriac Dan=60 sji, Ilie Chirculescu—60, scala de agricultură, un arnăut ș’uă ghircă, de câte 60 flăcare , 12 mustre an 591 /2? 4 an 59, or restul s’apropiă de 58 libre. Cele mai slabe scoboră până la 54 și chiar 51 libre, dintre grînele românescî, bine ’nțeles, căci unele varietăți străine, cum este cel zborov abia are 481/2, și cel de Mainstay numai 49/2. Din acestă comparațiune putem trage învățătura că nu tot ce-i străin este mai bun decât lucrurile românesce. b) Plasa Oltenița are 21 mostre. Cele mai grele sunt : Emil Core—60’[s ; Ion Lapugiu—60]/s; Văduva Dumitru Stan—60 libre. Cel mai ușor din plasă a fost de 491/2 libre. c) Plasa Mostiștea are 48 de mostre, între cari cele mai grele sunt a d-lor St. Mihăilescu=6il/i, G. Neducă—61’/4 ; Iancu Marghiloman—601 /4; D. și M. Ghermani 601/2; G. Vlădescu—60; D. Pișca=60 și D. Mihail=60 libre. Din rest sunt 10 mostre cari variază între 59—593/4; cele mai slabe au 53 și 54. d) In plasa Snagov, din 16 mostre, numai al d-luî G. Lazarovici are 60 libre, 1. D. Gristide=59/4, și G. Nicolae 59/2. Restul de 13 sunt tote mai ușore. e) Plasa Negoiescu 18 mostre. Cel mai greu este al arendașului moșiei Deresei de 61 libre ; Hristea Craiu=59sli ; D. Greceanu=59l2; C. Blaramberg, Mircea Simion și Ioniță Nan de cât 59 libre. f) Plasa Sabaru are 31 mostre, dintre cari al d-lui Ilie Nicolae are 60‘/4; cu 59/4 sunt ale d-lor G. Verlesen și M. Xanto, ér cu 59 Miltiade G. și Nae Ion Burdulea. Câte folositóre învățături putem trage din simpla inspecțiune a repartiției pe plășî, póte vede oricare agricultor luminat! Astfel, plasa Dâmbovița, și apoi Mostiștea, sunt în anul acesta cele maî tari în producțiunea griului, fiă că pământul acestor plășî este maî bogat și maî bine condiționat pentru grîne, fiă că cultura se face cu mai multă ’ngrijire, de cât în cele-l-alte. Numai cunoscendu-ne defectele le putem îndrepta. Căc’am arătat numele celor mai buni producători de grîne, am făcut în convingerea ce am c’acesta va deștepta rîvna de ’ntrecere între cultivatori la concursurile viitore, ce se vor face regulat în fiecare an. Resultatul nu va putea fi decât avantagios, atât cultivatorilor în speciale, cât și mai ales pentru consumatori în general. Grîu în spice. Mostre de asemenea natură sunt în total 34, din cari 3 ale d-lui C. D. Pariano, un gríu arnăut al d-lui P. Stancovicî ăr restul de 30 espuse de scala d'agricultură. Despre grîul d-lui Pariano, care este cel mai greu din tote, vom vorbi la sfîrșitul acestui capitol, înainte de a trece la altă cereală, este important a mai semnalată observațiune, anume : mai tote varietățile cultivate în județ sunt : grîne de tomnă. Lucrul se explică ușor, grînele de primăvără nu reușesc destul de bine din cauză că pământurile din Ilfov sunt prea bogate și clima prea dulce pentru cultura lor. Esperiințele făcute de d. A. Pascal și de seara de agricultură afirmă acest adevăr. D’aci resultă c’aceste grîne se pot cultiva cu maî mult succes în județele de munte ale țării, și maî cu deosebire în Moldova. Secară bobe și spice. Nici măcar că singură mostră n’avem din județ. Numai scara d’agricultură a espus 9 mostre în bobe, și tot, aceleașî în spice. Cele mai multe sunt varietăți străine, cultivate în câmpul de esperiințe pentru învățătura elevilor. Epoca recoltei lor variază între 25 Iunie și 9 Iuliű, oi a greutății între 51—58 libre. Ecăsă nouă dovadă despre fertilitatea terenurilor din Ilfov. Secara nu se cultivă in acest județ, și cu drept cuvânt ar fi un perdere pentru cultivatori de a ocupa pământul cu ea, pe când grâul aduce beneficie mai mari, și reușesce mai bine. In adevăr, secara iubesce de preferință terenurile silicióse, și uă climă cam răcorosă. Orz bebe figurau la concurs 85 de mostre, repăruite pe plăși în modul următor : 24 din Dâmbovița, dintre cari 8 ale scolei de agricultură, unele cu 2, altele cu 6 rînduri, în greutate de 42 — 49 1, recoltate de la 1—10 Iulie. Intre celelalte 16 mustre cele mai frumóse sunt al. G. Musceleanu ori golași de 60 1. Acesta este cel mai greu din tote; alte două varietăți, una de primăvără, alta de tomnă, de câte 59 '/2 lib. Damian Stoian are golași 58'/3; celelalte coboră până la 43 lib. In plasa Oltenița, care are 11 mustre, cel mai greu abia are 46, ăi cel mai slab 39/4 lib. Din Mostiștea sunt 21 mustre, variând între 483/4 ca al dd. N. B. Filitis, N. Duca, și 39 lib. cele mai ușore. Orzele Snagovului se țin bine în comparațiune cu alte plăși; din 7 mustre 4 sunt bune, al d-luî Gh. Gococianu are 52, al d-luî G. Machedon 483/4 libre. Labarul are 13 mustre, cam ușare tote, cel mai frumos, al d-lui G. Marinescu are 49V2. In Negoescu, din 9 mustre, numai una are 49 libre. Orz în spice a espus numai scala de agricultură, 9 mustre. Oves bobe 61 mustre, din cari 23 din plasa Dâmbovița. Scala a espus 11 varietăți, anume : 5 albe, 1 galbenă, 1 cafeină, și 4 negre; cel mai greu a atins cifra de 331; epoca recoltei a fost de la 7—16 Iulie. Din plasă cel mai greu este al d-lui St. R. Bechianu de 38/21; al d-lui G. Cherculescu, G. Musceleanu, G. Alexandrescu, Mihăescu et Dumba aveau câte 35 libre. In Oltenița din 7 mustre, cel mai frumos este de 30; în Mostiștea, care a trimis 12 mustre, asemenea n’ad trecut peste 311 / 2. In Snagov, cu 11 mustre, cele mai grele au fost două varietăți negre a d-luî C. Blaramberg de 38/4 și 36/4. Din Sabar numai 3 mustre, una bună a d-luî Gh. Stegarescu de 381 /4 - Plasa Negoiescu, din 5 mustre, cea mai grea numără 33 libre a d-lui D. Tănase. Ores în spice, numai scara de agricultură 9 mustre. Alac. Acestă cereală este puțin cunoscută cultivatorilor din județul nostru. Numai scara de agricultură a expus 3 varietăți în bobe și 2 în spice. Greutatea alacului este de 28—34 libre, și se fuce hntre 8—16 Iulie. Porumb bobe și ștulețî. Porumburile au fost slabe anul acesta ’n totă țara. Au figurat la concursul din Ilfov 78 mustre, 57 în bobe, 21 în ștulețî. Din Dâmbovița au venit 7 în bobe 14 în ștulețî; Oltenița 6 în bobe; Mostiștea 15 în bobe 2 în stulețî; Snagov 14 în bobe; Sabaru 14 și din plasa Negoescu 6 mustre. Varietățile espuse sunt în majoritate porumb românesc. Intre cele străine am vădut: portocaliul, dintele de cal, cincuantinul și carantinul, etc. D. P. Van Lauten a adus două frumose mustre de porumb de Banat, și una de Caraguă. La porumburi, fiind culese de curând și conținând prin urmare multă apă de vegetațiune, nu s’a mai făcut cântărirea. Ea era de prisos. Cele mai frumóse mi s’au părut a fi ale d-lor G. Marghiloman, C. Grüne din Bănăia, G. Musceleanu, Elena Gornescu, C. Deșliu, N. Goroneanu, A. Blațodin, Dobre Popescu și Căpitan Cociu. Mâne voi continua. N. R. Dănilescu reia direcțiunea. Principele moștenitor, comunicând acest ordin președintelui consiliului, i î-a dat asigurarea că va observa cu fidelitate Constituțiunea și legile, după principiele tatălui său. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Berlin, 11 Noembre.—In sentința sea de ieri contra d-lui Kaufmann, tribunalul a recunoscut de asemene că, din causa împregiurărilor, Societatea căielor ferate române nu pute se mai restabilescă starea de lucruri anterioră convențiunii de răscumpărare, nici se facă a se șterge din registrul de comere.Cn înscrierile făcute și că d. Kaufmann, daca a suferit pagube din causa esecutării disei convențiuni, n’are decât să formuleze oă cerere de daune interese contra guvernului român. Paris, 11 Noembre. —10 ore sera. — Se crede că noul minister se va forma mâne fără. Este probabile că d. Gambetta va fi președinte al consiliului fără portofoliu, că d. Freycinet va fi ministru al afacerilor străine și d. Leon Say ministru de finance. Cât despre celelalte nume publicate de citare, ele sunt date ’ntr’un chip prematur. Generalul Farre a cerut Camerei deschiderea unui credit de 28 milione pentru espedițiunile din Tunis și din sudul Oranului. Roma, 11 Noembre. — In cursul celor d’ântâiă zece luni ale exercițiului pe 1881, venitul impositelor indirecte a ’ntrecut cu 42 milione p’acela al periodei corespondinte din 1880. Karlsruhe, 11 Noembre.Diarul oficiale anunță că marele duce de Baden care, după sfaturile medicilor săi, trebuie să se abțină de la orice lucrare, a ’nsărcinat pe principele moștenitor să gereze afacerile guvernului până când sănătatea ’î va permite să INFORMAȚIUNI Am anunțat că actualul ministru al instrucțiunei publice va depune pe biuroul camerei, la deschiderea sesiunei viitare, un proiect de lege pentru alipirea unei facultăți de teologie pe lângă facultatea din Bucuresci. Aflăm astăzi că cursurile acestei facultăți de teologie vor începe mai înainte de votarea legei de mai sus, deorece profesorii chemați a ocupa catedrele acestei facultăți, au propus P. S. Mitropolit cursurile lor gratuite chiar un an de zile. D. căpitan Lupu, care și-a împlinit stagiul la trupă, a fost trecut în corpul statului-major general. In urma denunțărilor făcute de presă în ceea ce priveșce sculele private, ni se asigură că ministerul instrucțiunei publice a însărcinat pe d-nii revisorî cu inspectarea acestor scule. In districtul R.Vâlcea 13 perceptori s’au destituit și dat judecăței pentru delapidări de bani publici și fals în acte publice. E că numele câtorva: I. Rădulescu, perceptor la comuna Drăganu; G. Stavrescu, perceptor la comuna Tiscalia; I. Marinescu, la comuna Lăpușata ; R. Georgescu, la comuna Stănesci, etc. Suntem informați că s’au trecut în posiție de neactivitate, pentru concediu mai mare de 7 luni, d-nii locotenent Eduard Jean din regimentul 21 de dorobanți și d. Trenck Alfred din arma cavaleriei. Ministerul instrucțiunei publice a luat măsuri pentru organizarea unui personal complet la tote scólele centrale de fete din țără, "după cum specifică programa nouă. In ședința ordinară a Academiei de Vineri, d. Maiorescu va vorbi despre Neologism, ord. P. S. Aurelian : Dă ochire asupra stărei economice a țetei nostre în secolul al XVIII. CESTIUNEA DUNĂREI — Urmare 1 — IV Cuvântul de ordin pentru Europa ’n acestă cestiune nu putea fi decât : Nu trebuie comisiune mistă! Dunărea este un fluviu european; comisiunea europeană trebuie să regulamenteze și să supravegheze navigarea iei. In adevăr, protocolele congresului de la Berlin dovedesc că n’a fost nici uădetă vorbă d’a se crea uă comisiune mistă pentru aplicarea regulamentelor. Se va vedea ’n părțile pe cari le cităm mai la vale genesa, ca să citem astfel, a articolului 55. Ele explică deslușit sensul lui și nu lasă nici uă ’ndoială asupra adevăratei săle interpretări. In ele se va vedea mai ántâiu că tratatul din Berlin stabilesce că Comisiunea europeană a Dunărei va elabora și supraveghia regulamentele de polițiă fluvială a Dunărei. Nu se vorbesce ’n nici uă parte d’uă comisiune mistă a Dunărei, baronul de Haymerle accentueză chiar că : schimbări la un tratat solemn nu pot fiotărîte de uă comisiune specială dar trebuie se dă consecrată de congres. Prin urmare, el condamnă de mai nainte ante-proiectul propus, susținut și amendat de către delegatul Austro-Ungariei 1) A se vedea „Românul*[de la 29 30 și 31 Octombre.