Romanulu, septembrie 1882 (Anul 26)
1882-09-02
ANUL AL XX VI-LE Voiesce și vei putea ANUNCIUEI, linia de 30 litere petit, pagina IV...................... 40 bard Deto „ „ „ pagina III............................1? lei — A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. IA PARIS, la Havas, Laffire et Cune, 8 Place de la Bourse ti A LONDON, la G. L. Daube et C nie, 130. Fleet Street E. O DA VIENA, la domnii Haasenstein și Vogler, Walfischgasse 10. A FRANCPORT, S. — M. G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. —Scrisorile nefrancate se refusă — 20 BANI EXEMPLARUL BOGHSP, â RAPGIUNE 1882 Sunt ?Câteva zile de când am desvoltat aci folosele ce ar putea aduce țarei înființarea unei societăți de navigațiune pe Dunăre, care ar fi menită să facă concurență societății austro-ungare ce pene astăzi monopoliseza traficul comercial pe Dunărea de jos. Am arătat că necesitatea unei asemene întreprinderi se impune României atât din puntul de vedere comercial cât și din cel politic. Am sperat câ confrații noștri, chiar cei din oporțiune, vor lăsa lară parte divisiunile și recriminările, cel puțin în acesta cestiune care numai de partită nu póte fi. Ne-am înșelat și d’astă dată. Timpul ne-a dovedit că ilusiune ne făcusem. Țfiarul conservator crede de datoria sea a ne combate chiar cu acesta ocasiune. Daca n’am dori decât polemică, modul cum fóia conservatoire trateza cestiunea ar trebui sĕ ne bucure, câcî stranie și bizară este argumentațiunea Timpului. Mai anteridiarul conservator găsesce că poporul român n’are aptitudini nautice. Plecând d’aci el crede că înființarea unei societăți de navigațiune pe Dunăre n’ar sluji la nimic, câci prin că asemene întreprindere nu s’ar putea desvolta susțisa aptitudine, care lipsesce cu totul Românilor. Spre probă Timpul relatază că Domnii români au posedat în statele lor oă navigațiune esercitată de Genovezi și Venețiani, care a înflorit pe țârmii noștri, dér c’acésta navigațiune n’a fost proprie a nóstra. Acestă curiosă argumentare nu ne miră din partea d lor conservatori. Ei se silesc a dovedi în fiecare ocasiune, că nu recunosc nici uă aptitudine națiunii române; urma dar ca și d’astă dată, când e vorba d’a ne emancipa pe artera principală a comerciului nostru, s’arate neîncredere în forțele naționale. Dar lă lăsam acesta la nă parte și se punem confraților noștri că simplă întrebare. Unde d-lor ați vedut că prin înfugisrea unei socierTif UrW- lUrî Wamn^¥ o îală noi am ) 0 7 T vorbit de aptitudini nautice sau despre scopul d’a forma că marină ? Ore Austriacii și Ungurii au aptitudini nautice ? Marina austroungară s’a folosit de crearea și prosperarea societății de navigațiune pe Dunăre?— De sigur, nu ! Din contra, desvoltarea repede a acestei societâți a silit pe cei cari o conduc să recruteze personalul din Dalmația și din provinciile italiane și piloții din România. Prin urmare scopul urmărit de noi, în privința înființării unei societâți de navigațiune pe Dunăre, a fost numai din puntul de vedere comercial și național, ci nu de a desvolta aptitudini de care că navigațiune fluvială nu are așa mare nevoie. Un mic exemplu încă va proba cât este de eronat modul de argumentare a foței conservatore. Se scie cât de puțină aptitudine maritimă are națiunea ungară. Cu tote aceste opiniunea publică și guvernul în Ungaria au făcut tot ce le era cu putință pentru a înființa o societate maritimă ungurescă care să concureze cu compania Lloyd austriacă. Și Ungurii au isbutit d’a o forma, dânsa funcționază deja sub numele de Adria. Dar în Ungaria, când este un interes național în joc, nimene nu se găndesce d’a face cea mai mică oposițiune. Cu tóte luptele crâncene ce există între partite, uă cestiune ca ceea a Dunării sau ca ceea de a a !răta pavilionul unguresc pe marea Mediterană nu întâmpină decât uă unanimitate patriotică și inteliginte, din tote puntele de vedere. La noi se găsesc, din nenorocire, omeni cari combat să operă eminaminte națională, ca aceea a înființării unei companii de navigațiune pe Dunăre, care aruncă tot felul de calomnii și de sofisme pentru a combate unirea României maritime cu cea de dincele de Dunăre. Ridicarea portului Constanța, podul pe Dunăre, calea ferată de la Bucureșci la marea Negră îi lasă indiferințî. După dânșii, tóte acestea nu sunt decât mijlóce d’a căpeta câțiva amici politici. Sărmanii orbiți de pasiune, ei nu văd că, aruncând cu pétra în partita liberală, în asemene cestiuni, în loc d’a le discuta cu sânge rece și cu atențiune, nu fac decât a lovi în interesele cele mai scumpe ale țarei, chiar în viitorul iei. Revenim la faimasa argumentare născocită de Timpul spre a discredita mai dinainte ideia formării unei companii de navigațiune pe Dunăre. Al douilea argument, adus de organul conservator, este că propunerea nostru de a se forma că compania româno-bulgară, sau chiar unită cu una franco-engleză de navigațiune pe Dunăre, n’ar constitui uă întreprindere națională și că n’ar fi decât d’a substitui că dominațiune străină unei alte dominațiuni străine pe Dunăre. Eco cum se exprimă timpul în acésta privință : „E cam bizara forma, în care țara guvernamentală găndesce a se realisa desvoltarea navigațiunii române, câcî uă societate bulgaro-franco-englesă, în parentez și română, e măcar pe trei sferturi tot atât de puțin română ca cea austriacă câcî ce-mî sunt Franco-Bulgaro-Englesii, ce-mi sunt Austriacii ? Ce mi-e unul, ce altul ? Deși cușine am formulat un asemenea idea, când era vorba de a preîntâmpina preponderența marei monarhii vecine pe Dunăre, câ să se recunoscem că, suprsuituind unui termen străin un altul tot atât de străin, pate fi un espedivnte minunat, d’uă însemnată valore momentană, dar remâne un espedivite, uă măsură preventivă care nu va folosi răspândirii gustului de navigațiune între Români. „Ar fi dor practic ca confrații se ne spue ce cred în privirea acesta. Și mai la vale : „Tot astfel foia guvernamentală vorbesce acii de navigațiune națională „bulgaro-francoenglesă.“ Cum își închipuesc confrații istoria acesta ? „Cred că, suprstituindu-se unei companii străine că altă compania străină, aptitudinele nautice ale poporului românesc se vor desvolta mult ?“ In ochii celor de la Timpul, este dér indiferinte daca Dunărea este monopolisată de Austro-Ungaria, sau deca navigațiunea și traficul comerciale aparține tutor națiunilor și ’n special României, Bulgariei și puterilor occidentale. Acesta mărturire, făcută de organul conservator, ne explică atitudinea partitei conservatore în cestiunea Dunării. Dar tocmai noi vederile partitei liberale se osibesc în totul de cele ale protivnicilor iei. Noi nu credem că pentru moment putem lupta singuri, cu asigurare de deplină isbendă, contra unei dominațiuni stabilită de fapt pe Dunărea de jos, primă lucrare neîntreruptă de 40 ani din partea Austro-Ungariei. Se înțelege că am dori să vedem fălfăind pavilionul românesc pe marea majoritate a navelor de brasdă Dunărea de jos. Se scie c’avem credința că nu va trece mult și vom avea ș’uă marină română : pen’ a ajunge ense acolo, dorim astăzi ca interesele occidentale să fie strâns unite cu interesele române, pe malul Marei negre și pe Dunărea de jos, pentru că astfel uniți vom putea înfrânge monopolul de fapt cucerit de Austro-Ungaria și face ca preponderința iei de fapt să nu se transforme, într’uă di într’uă dominațiune de drept. Ș’apoi pe Dunăre nu pote fi cestiune de străini în materie de navigațiune. Fluviul e liber pentru toți. Cestiunea este d’a face ca toți să aibă interes a apăra acesta libertate. In acest caz interesul nostru se contopesce cu acela al occidentelui european. Acest adevar este atât de evidente încât mergem pân’ a elice că chiar daca am avea puterea d’a forma singuri uă companie de navigațiune care să concureze cu cea austro-ungară, chiar atunci am preferi s- o înființăm atrăgând în formarea iei și capitaluri străine venind din occidentul Europei. In materie de economie politică alianțele se nasc din comunitatea de interese cum și conflictele isbucnesc din ciocnirea acestor interese. Când dér ciocnirea se face într’oă parte slabă și una mult mai tare, nu este are firesc și înțelept din partea celui mai slab de a căuta să se întărescă, contopind interesele lui cu acele ale altora cari îl vor susține atunci când vor vedea pericolul ? Ecoscopul cel mare pe care trebuie să ’l urmărim prin înființarea unei societâți de navigațiune pe Dunărea, cr nu răspândirea gustului de navigațiune sau a aptitudinii nautice de care -și rîde timpul ca cum ar voi a ridica națiunii chiar credința în viitor. In asemene cestiuni însemnate ce privesc țara întregă și viitorul iei, e bine să lăsâm la uă parte aceste lupte de cuvinte cari nu servă la nimic și se punem desbaterea pe un tărâm mai înalt și mai demn de însemnătatea subiectului și de oinórea și tăria partitelor. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AVENTPIEI HAVAS Constantinopole, 12 Septembre.— țfiarul arab Djewaid după ce publică proclamațiunea care declară pe Arabi de rebel, dice că, de la începutul crisei egipteane, Djewaib întotdeauna a preconizat că un asemenea proclamațiune devenise necesară prin rescula lui Arabi contra autoritaței Khedivului. Diarul felicită pe guvernul turcesc de resoluțiunea sa și duce că trupele turcesc trimise în Egipet vor trebui se trate de pe Arabi, cum au tratat altă dată pe rebelii din Hedjas. Acest miner din Djevaib a fost tras în 30,000 exemplare. Constantinopole, 12 Septembre.Se crede ca probabil că Porta va primi redactarea articolului 2 al convenției militare astfel cum a fost propus de Englitera, prin mijlocirea unei declarațiuni separate conținând că debarcarea trupelor turceșce va avea loc la Alecsandria după înțelegerea între comandanții turc și engles. Viena, 12 Septembre.—Imperatul Francisc Iosef, urmând călătoria sea în provinciele meridionale, a sosit spre seră la Gurz, la 57 kilometri de Triest. M. S. a fost primit în mijlocul ovoțiunilor entusiaste ale poporațiunei. OMENII SLUGARNICI Omenii slugarnici sunt supuși și lingușitori până la cea mai deplină jbsorîre cu cei puternici ai jilei. Tot ei sunt cei mai obrasnici cei mai nerușinați, cei mai mișei și rai pâne la cruzime, cu aceiașî puternici când ei sunt căduți. Am vedut pe acești omeni impunând, calomniid și amărând cu furie pe cei oropsiți de guvern; tot pe acei omeni i-am vedut a doua zi, când cei înjurați veneau la guvern, făcându-le cele mai înfocate declarări de stimă și de admirațiune. Am vedut pe deputații principelui Cuza jurându-î a dl credință ș’adorațiune, ș’a doua (j.1, căteva ore dupé căderea Domnului, votând guvernului din acea di „c’a bine-meritat de la patria.“ Unul din acei deputați, rupse îndată el însuși și prin propria sea inspirațiune, marca lui Cuza, după tironul din Cameră. • E ce acum uă frumosă fotografia a acestor omeni, ce o dam după un diar din Paris, extrasă din Monitor, după scăparea lui Napoleon I din insula Elba. Se va observa gradațiunea mersului lui Napoleon spre Paris după titlurile ce-i da diarul în cestiune. — „Mâncătorul de omeni a eșit din vizuina sa. — Ogrul 1 din Corsica a debarcat la golful Juan. — Tigrul a sosit la Cap. — Monstrul a mas la Grenoble.—Tiranul a trecut Sionul. — Usurpatorele s’a vedut la șc*ceci de leghe de capitală. — Bonaparte nainteza răpede spre capitală, dar nici uă dată nu va intra în Paris — Imperatorele a sosit la Fontainebleau. — Maiestatea sa imperială a intrat în palatul Tuileriilor, în mijlocul credincioșilor sâi supuși. JOUI, 2 SEPTEMBRE 1882 Lumineazâ-te și vei fi. ABONAMENTE: In Capitală și districte: un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea ziarului și oficiile poștale LA PARIS, la Havas-Laffite et Cune, 8, place de la Bourse LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustavo Croce, Via San Francesco da Paola (N. D.) 15, Genova. — Articolele nepublicate se ard — DIN AFARA GERMANIA Czas, organul grupului conservator violones, a publicat alaltăieri darea de semn a unei convorbiri ce ar fi avut-o d. de Bismarck ca un membru eminent al partidei conservatore poloneze în privința atitudine ce ar lua Polonia în eventualittatea unui resbel între Rusia și Germania, resbel a cânii posibilitate a admite d. de Bismarck. Gentilomul polonez ar fi observat că înțelegerea politică a Germaniei și a Austriei nu putea să ajungă la un resultat stabil decât cu condițiunea de a se crea un puternic stat polon care ar fi consolidat în viitor prin alianțe dinastice, uă împăcare între Rusia și Polonia fiind cu totul de necredut. Rusia n’ar putea d’altmintrelea sé fie L Polonieî aceleași condițiuni ca Austria și Polonia n’ar avea interes să merga legată de Rusia decât în cazul când Prusia ar voi să’și anecseze că mai mare parte a pământului polonez. D. de Bismarck ar fi arătat în tóta acesta disensiune cea mai mare reservă. S’ar fi mărginit a întreba pe interlocutorul său despre posițiunea diferitelor partide politice în Polonia, despre simțimântul care prevadă în popor, dar cancelarul n’a eșit din aceste generalități. AUSTRO-UNGARIA Ia darea de semn pe care deputatul slovan din Reichsrath a făcut-o mai zilele trecute câtre alegetorii sei, găsim și urmatórele pasaje : Constat că în Reichsrath am fost mai norocit, fiindcă Slovanii au căpătat de la el mai mult ca de la guvernul din Triest. Mulți vor dice pate că fac uă anomalie deosebind Reichsrathul de guvernul din Triest, și cu tote acestea deosebirea există. Guvernul din Viena voes ce cel puțin să introducă egalitatea cu încetul și de aceea a aprobat în Carintia să se íncepa a se preda învățământul din gimnasiu în limba slovană. Daca am avea în Triest un guvern favorabil, s’ar face tot astfel și în țara de pe caste, dar nu este așa, și la noi voesc a impune și mai mult limba germană prin scólele poporale. Acesta este forte trist, dar să ne consolăm cu esperiința, că nimic nu dureza pentru vecinicie pe acésta lume și ca se va schimba într’un di și guvernul din Triest. Daca nu suntem mulțămiți cu ministerul instrucțiunii, apoi putem fi pe deplin satisfăcuți cu ministerul justiției, caci acum au fost instalați la noi numai judecători de aceia cari cunosc bine amendoue limbele, și, daca nu se resolvă în limba slovană, totuși sunt primite tote petițiunile concepute în acesta limbă și pe mare parte din ele se pun resoluțiuni în limba slovană. D. deputat Tunkli mai adaugă încă că sprijine guvernul cu actuala majoritate din Reichsrab, fiind convins că acest guvern va esecuta promisa egalitate a tutor națiunilor In privința politicei, Austria este amenințată de două pericole: zice deputatul slovan, și adică unul e partita națională germană, cel-lalt Irredenta. Cel d’ăntâi il face nevătămător chiar pe principele de Bismarck, cel d’al (1 Ogre. Fiară din basme, închipuită că se hrănesce cu carne de om, douilea onse, nimicesce pe Slovani, décà nu li se va acorda egalitatea națională. Slovanii au recunoscut că cel mai bun mijloc contra Irredentei este unirea tutor Slovanilor într’u singură țară — slovania— sau, déca vom voi s’o numim astfel, Iliria. Déca ministerul, astfel termină d. Toukl, ar fi cedat altă dată la pretențiunile deputaților slovani, în loc d’a-i năpăstui, apoi Irredenta nu-șî ar rădica adi capul cu atâta mândrie și îndrâsnată. ITALIA Nazione desminte serrile privitóre la intențiunea ce ar fi arătat d. Sella d’a renunța la viața politică. Din contra, după fata italiană, d. Sella ar intra din nou în camiera parlamentară; s’ar presinta la viitorele alegeri și ar fi sicur d’a fi reales. Nazione dice asemenea că d. Sella este contrar propagandei a cârei inițiativă a luat-o d. Bonglii pentru a apropia drepta de stânga ministerială. SERBIA Cu ocasiunea călătoriei regelui Milan la Viena, Kölnische Zeitung primește de la un membru însemnat al partitei progresiste din Belgrad un relațiune în care se fioseza prețul ce se cere de la Austria pentru ambia serbescá. Corespondintele sârb scrie urmatorele : Prin cercurile guvernamentale de aici se face un mare mister din cestiunea, déca regele a făcut în Viena vr’vă pomenela despre Bosnia și Brzegovina. Pot afirma case cu cea mai mare asigurare numai, că actualele relațiuni amicale în adevar sincere dintre Serbia și Austria, vor deveni imposibile în momentul când Austro-Ungaria, după exemplul Englitezei în Egipet, va precede la completarea ancesârii Bosniei și a Erzegovinei, fie cu séü iară consimțământul Porții. Incorporarea Bosniei și a Erzegovinei de câtre monarhia habsburgică va fi considerată ca un act pe față de politică de cucerire nu numai în Belgrad, Cetinje și Atena, ci și ’n Sofia, ba póte și ’n Bucuresci, dor de sigur în Petersburg, și daca poporul șerb nu va da alarma la acest semn, totușî este positiv că printr’acesta se deschide câmpul la nouă agitațiuni, dorințe și planuri din afară și se lasă loc de joc la deosebite influințe... Cestiunea d’a se lăsa provinciele ocupate pe sema tribului sârb, n’a fost atinsă numai de corespondintele d-vostră din Viena, ea a fost adeseori agitată în Parlamentele din Viena și Pesta. Cei din Belgrad nu sunt încă lămuriți daca acesta cestiune va fi adusă la ordinea filei de forța evenimentelor sau de bună-voe, daca acesta se va întâmpla în cursul acestei veri sau ceva mai tardiu, dar numai ceva mai tarziu. Positiv este numai, că prin resolvarea favorabilă a acestei cestiuni, s’ar crea la sudul monarhiei austroungare și la nordul imperiului turc uă localitate modernă muncitore, care ar fi atât de mult ocupată cu ea și cu procesul de desvoltare interioră a iei, care ar putea fi, și va fi de sigur, nu numai drept recunoscință față cu amicii și vecinii iei, ci și după impulsiunea împregiurarilor, uă garanția sigură de desvoltare a culturei și de pace pe acest terâm de vecinice turburari, încurcături și reseale. Despre acesta póte să se îndoiesca numai acela care nu cunosce vecinicele legi ale istoriei. Și daca aceste vederi ale cercurilor politice din Belgrad sunt în unele privinți necomplete sau neexacte, totuși este bine să fie cunoscute în fond, pentru ca nu cumva riscareva noua încurcături și turburari în peninsula balcanică se ne gasesea nepregătiți. SPANIA Corespondintele special al jianului la Gironde a avut uă întrevedere la Biarrit cu mareșalul Serrano. Eco, după acest corespondinte, cuvintele testuale ale ducelui de la Torre : N’am nici uă ambițiune personală; nici vârsta, nici puterile mele nu’mi permit d’a intra în luptă; dar voiesc binele țârii și nu lucrez decât după sfaturile consciinței mele. Recunosc în regele un mare inteligință și un spirit în adevăr liberal. Cred că toți adevărații monarhiști spanioli trebuie să mă ajute a-l susține pe tron și în calea libertății. Trebuie de a fî înainte în Spania uă politică scutită de esclusivism; de aceea voiesc Intorcerea Constituțiunii de la 1869, care este Credul nostru politic. Sunt sigur că venirea unui regim în adevăr liberal și uitarea trecutului ar fi pentru națiunea spaniolă cel mai mare bine. Același corespondinte zice că a aflat din isvor sigur că d. Sagasta pregătesce oă crisă ministerială parțială pentru a da satisfacere disidenților, eliminând din cabinet elementele centraliste. Sciind ce influință d. Navarro Rodrigo eserciteză asupra majoritâții, d. Sagasta ’l-ar reserva pentru deschiderea parlamentului, președinția camerei deputaților. In cazul acesta. Posada Herrera s-ar duce la Senat. După corespondintele Ziarului Impartial din Biarritz, d. Canovas del Castillo și conservatorii în genere nu sunt dispuși a sprijini formarea partitei stângei dinastice, dar nu o vor combate și se vor mărgini a face să se observe că grea va fi realizarea proiectului și că nu va da resultate practice. Ziațele spaniole anunță că d. Castelar pregătește în acest moment discursul său de primire la Academia de istorie din Madrid. Subiectul acestui discurs va fi : despre influență descoperirea Americei asupra Europei. Se anunță viitorea inaugurare la Reuss a unui monument ridicat generalului Prim. ELVEȚIA Medicii igieniști întruniți în congres la Geneva au proclamat, cu statistica în mână, că acest oraș este cel mai sănătos al Europei. La Geneva, buletinele mortuare dau uă proporțiune de 17 decese pentru 1000 locuitori. La Edimburg, proporțiunea ajunge la 18; ea este de 21 pentru Paris, 35 pentru Berlin, 47 pentru Petersburg și 62 pentru Grenada. COREA Dificultățile ce există între Japonia și Corea s-au aplanat. Corea a consimțit a plăti guvernului japonez 600,000 liv. st., ca despăgubire și a două despăgubire de 50,000 liv. st. familielor Japonesilor uciși în rescula din luna Iulie trecut. SITUAȚIUNEA EUROPEI Citim în Neue freie Presse de la li Septembre: Un apropiere mai strânsă a puterilor conservatore este tocmai acum forte trebuinciosă, câci pacea din Oriunte este din nou amenințată ca să fie turburată. In Atena semneză înarmările cu uă grabă, ca cum ar fi în adever vorba despre un resbel contra Turciei, și în Bulgaria se efectueza chiar acum transformarea miliției de acolo într-un corp rus, care va fi privit ca avant-garda armatei Țarului în peninsula balcanică. In fine și relațiunile dintre Austria și Muntenegru ar fi — după cum zace un organ oficios — două idei mai puțin cordiale, decât cum erau la începutul isbucnirii insurecțiunii. Positiv este, că între Albanesi și Muntegreni a isbucnit un nou conflict și că acești din urmă șî-au întărit cordonul lor despre Albania. De altă parte citim urmatorele în Deutsche Zeitung tot de la 11 Septembre: In Creta se agită din nou. Cretenii au înființat din nou faimosa instituțiune a „Adunărilor de fraternisare“; acestea sunt întruniri nocturne pe câmp, cari au fost considerate întotdeauna canainte mergetóre si cure a fortunei ce se apropie. Cercurile interesate cred nemerit momentul actual pentru a da lovitura, câcî Grecia ar putea eventual să formuleze din afacerea de la fruntarii un Casus belli și se dobândesca astfel uă deplină libertate spre a ajuta insurecțiunea. Pentru a spori și mai mult amărăciunea poporațiunii, care este și față de acesta destul de mare, s’au pus nainte multe cestiuni religiose, care au provocat uă adâncă ferbere mai cu deosebire în Heraklion.Că Greca de cincisprezece ani aotărît, fiindcă iubesce pe un musulman, se trece la islamism, un pas la care se opun părinții în unire cu patriarhatul. Cu tote acestea Turcii, cari consideră pe fată ca maioră după Koran, refusă s- o dea napoi familiei. Positiv este că în aceste din urmă timpuri s’au făcut cumpărături enorme