Romanulu, ianuarie 1883 (Anul 27)
1883-01-01
.< ARENA vele în Neue freie iO Ianuaria : .r>tei dunărene, a cărei .ii ’ acum, <Jia. Tir... •> primit propunerea , cele mai esențiale, ca una un mrinței; totuși există planul ca iu. .punea comisiunii țărmurene să se întindă numai de la Porțile de fermene la Galați și să fiă pusă direct supt juridicțiunea comisiunii europene. Astfel dar, după acesta scrie, propunerea Barrère va fi discutată în Conferință, ceea ce este contrariu cu pretențiunile Austro-Ungariei, care se scie ca cerea ca propunerea Barrère să fie admisă de Conferință fără nici uă discuțiune. DIN AFA GERMANIA r Wiener Allgemeine Zeitung p. urmatorea telegramă ce i se trăia din Berlin cu data de 9 Ianuarie : In înTrimirea de ieri a lucrătorilor s’a făcut un așa de mare manifestațiune ală-democratică, precum nu s’a mai âncă de când cu proclamarea junicei ! ««Vor voi sé vorbesc „nu pot negreșa, „„ „ca predicatorul Curții, d. Stöcker, cm a fi persecutat atunci de administrație, sculă directorele poliției și declară câ întrunirea este disolvată. Atunci se făcu un scompt infernal, se amfira strigăte de: „trăiască Kayser 144, or poliția fu fluerată. Pe strade erau așeiiațî mulți agințî polițienesci și gendarmi călări și pe jos, cari d’abia putură împrăștia mulțimea de ómeni cari se adunaseră din nou și încă într’unu schip demonstrativ. englitera tă telegramă din Londra, cu data de 8 Ianuarie și publicată de Neue freie Presse, anunță, urmatorele : Uă scrisore a lordului Charles Beresford, publicată în Timus, a produs uă vie sensațiune, mai ales prin cercurile oficiale. Lordul Beresford este căpitan de marină în activitate, un amic intim al principelui de Wales și se scie ca s’a distins în fața Alecsandriei ca comandant al vasului „Condor 44. D-sea aretă într’un chip amănunțit câ mișcarea condusă de Arabi-pașa a fost negreșit națională și ca s’a bucurat de simpatiele întregei națiuni egiptene, atât înainte cât și după evenimintele de la 11 Iuniu. De asemenea este sigur ca nici consulul general d. Malet, nici consulul general Calvin n’au desaprobat la început sforțările lui Arabi, deși ei nu aderaseră la tote pretersoriile lui. Este neclant. r*a a, lu.^^BMria măcel. Lordul Beresford araHpă^utele cause de nemulțumire ale lui Arabi și ale partitei naționale, în privința contribuțiunelor apăsătore și de nesuferit fupt care gemeau Egiptenii indigeni, pe când Europenii erau scutiți de tote acestea, ba mai ocupau încă și posturile cele mai însemnate. Lordul Beresford condamnă cu cele mai tari argumente procesul contra lui Arabi și se rezumă apoi cu urmatórele întrebări : Prin ce pute Englitera să-și justifice operațiunile sale militare din Egipet, operațiuni contra unei partite care nu cerea decât reforme, cu câror trebuință era recunoscută din tote părțile? Nu cumva are acestă justificare ar fi contând în aceea ce se crede de trebuință că urmare a politicei lordului Beaconsfield ? Déca este așa, atunci de ce guvernul n’a declarat acesta pe față, în loc d’a și găsi un protest în năbușirea rebeliunii, ale carei cause nu le a cercetat într’un chip nepărtinitor ? Déca resbelul n’a fost întreprins pentru continuarea politicei lordului Beaconsfield, apoi atunci se pute afirma cu siguranță, câ Englitera a făcut un resbel tot atât de nejustificabil cât și de nefolositor. xd« „nip .a New. nului, care , care conduvi care ínsemneza a. Déca Englesii se vor , atunci Austria se va duce Rusia la Erzerum și Italia în RUSIA intr’un articol îndreptat atât contra d-lui Katcoff cât și contra foii Norddeutsche Allgemeine Zeitung, dliarul Golos răspunde la atacurile ce i s’au adresat din ambele parțî. Déca Golos doresce resbelul cu Germania, apoi acesta provine numai din dragoste pentru Rusia, dragoste care’î arăta și gradul de încredere ce trebue să aibă în Germania. Atât pregătirile de resbel ale Germaniei, cât și alianța austro-germană sunt negreșit de natură a pregăti vre u surprindere Rusiei. De aceea dar se recomandă băgarea de somn. Spre acesta nu e nici cum trebuință să fie cineva un mâncător de Germani. Golos promite a susține întotdeauna uă politică pacînicâ. SERBIA Citim urmatorele în die Presse, din Viena, de la 10 Ianuarie : După Statutul de organisațiune din anul 1862, Serbia nu poseda decât oă armată permanente de abia 4000 ómeni, destinată a servi de sprijin și cadre armatei naționale, adică milițiilor. In resbelele din 1876 și 1878, se ved fu cât de vițiasă era acesta organisațiune. Atunci tota armata fu transminată în permanentă și se alătură uăută teritorială cu cadre regulate. Alpermanintă forma 10 batalióne, 4 one și 28 baterii de câmp, pe când a vechia organisațiune nu erau decât x batalione, 2 escadrone și 8 baterii de câmp. Armata teritorială fu împărțita în 4 râuri, cu câte două divisiuni fiecare, astea Serbia putea atunci să pună pe piic de resbeluă armată însemnată. Dér, pă ce în 1879 se vl^stă nouă lege de mutare și se decise ^''"<*acu pusei ,em Mauer Kryka, ^"'^jioniect de^ organisare, Í ocum ilu OciJiiaoi de X 3, armata permaninte a /a spune din 27 batalione, în loc că Daci, și cu un efectiv de 25,000 omeni. P lângă acestea, și cavaleria se sporesce _a un chip simțitor. Armata permanente care va forma și în timp de resbel un corp de armată separat, este destinată a forma, împreună cu cele 4 corpuri din înteia chemare, armata de operațiune, ai câreî luptători vor fi în număr de 112,000 omeni. A doua chiemare a miliției nu va fi întrebuințată decât pentru completarea armatei și pentru garnisonerea notii Gambetta au fos reluate în timpul a prin îngrijirile d-lui proces laboratoriul său din spital i cru a fi examinate de dânsul și fesurele Brouardel. E că principalele resultate ale dloilor : Colonul presinta să deviare în fi S, uă indurațiune difusă, care, la vedere, făcu pe medicine se găndiă tumore cancerosă a intestinului. Valvula ileo-caecală, asemenea li se strânsese în așa mod încât aicitroducea degetul cel mic. Apendicele ileo-ccecal, a câruia nu prea este decât virtuală în stamala, presinta uă cavitate reală, i diametru interior se putea compara cela al unei pene de gâsce. Acestă conține un mic corp rotund de a unui bob &e mazăre, asupra naturei de profesore Cornii nu s’a pronunța acum. Dar putem 4^ce ch’ar d’acun este un glonț de revolver.Ceva mai mult, acest apendicel cal era găurit și din perforare eșiasiune, un lichid sero-purulent. La examenul microscopic, unele durate ale colonului, ale valvulei și pendicelui s’au arătat cu tote cari inflamațiunii și ale indurațiunii , inflamațiune și indurațiune care datez d-rul Brouardel, de pecei cinci-opi douăzeci ani, or după d-rul Cornii de patru sau cinci ani. Dar alte pârți ale colonului, ale valvulei și ale apendicelui (și erau cele mai întinse)presintau, afară de acesta, caracterele unui phlegmon difus desvoltat de curând și comunicat țesăturei celulare vecine. Inflamațiunea cronică explică dér acele dureri viul, acele colice în partea drepta, de care suferia domnul Gambetta de mai mulți ani. Prin urmare, părerea d-lor profesori Brouardel și Cornu este ca : In urma sesiunilor constatate p minarea viscerelor, d. Gambetta e condamnat la uă morte apropiată, punând ca ar fi putut să reînce puțiunile lui obicinuite. Rana de la braț a putut fi caussionată. Dar profesorii sus-zișî admi putut să n’aibă nici uă influință deger»liftvîi - 1' Lurm fireta bóla a doua. In acest moment, rana de la braț era cu totul vindecată. In privința causei bulei a doua, éce părerea d-lor Brouardel și Cornui, sau cel puțin a unuia din ei. Partea intestinului bolnav în stare de inflamațiune cronică vechia era, chiar prin acesta, locus minoris resistentice. Vă obosela prea mare, venind îndată după că odină atât de puțin în armonie cu deprinderile bolnavului, a determinat că aprindere a inflamațiunii cronice, precum se întâmplă adesea în alte regiuni ale corpului. De aci a resultat uă colită, uă tiflită, uă pericolită, uă peritiflită, și, în sfîrșit, uă peritonită și un flegmon difus. Orice operațiune ar fi fost primejdiosă și nefolositare. Cât despre diabeta ce s’a constatat la d. Gambetta, era resultatul regimului particular ce l’a urmat în timpul bulei. In resumat, bula care a ucis pe d. Gambetta este uă bulă rară, sau cel puțin rar constatată. Causa determinantă este, după tóte probabilitățile, uă preumblare prea d’ *8“ puterile bolnavului nu o putea ?tidura-Ori-cum ar fi, d. Gambet-'- era condamnat a dispare într’un timț scurt, mult șase luni. FRANCIA ȘI GERMANIA Norddeutsche Allgemeine Zeitung publică un însemnat articol asupra Franciei după mortea lui Gambetta. Prin presa germană s’a exagerat influența lui politică și s’a crezut într’un chip greșit, câ cu Gambetta a murit lî susținătorul principal al ideei de resbunare din contra , un regim Gambetta ar fi fost probabilminte premie. Resburarea era i pentru Gambetta numai un obiect retoric, dar, ajuns la putere, el ar fi luptat mai mult pentru menținerea acestei puteri decât pentru un resbel, mai ales ca la cas de un resbel norocit contra Germaniei, generarele victorios ar fi dat la uă parte pe civilul Gambetta Organul d-lui Grévy, la Paix, espune just «itnodnico, când jice ca Francia nici nu doresce resbelul, nici nu se teme de el ; astfel Francia se află în aceiași situațiune ca Germania și ca orice putere mare, care are consciință de respunderea ce-l incumbă. In schimb le L’écle, organul președintelui Camerei, d. Brisson, trădază ca acest însemnat parlamentarist este omul resburarii și al resbelului. Acesta trebuie să o aibă Germania în vedere la cas când d. Brisson ar dobândi uă influință și mai directă ca până aci asupra puterii esecutive a Franciei. Le Siecle declară câ justele pretențiuni ale Franciei d’a i se da napoi ce i s’a luat, nu s’au coborît în mormânt cu Gambetta; prin acesta d. Brisson face din resbunare ținta, și déca nu esclusivă, a politicei sale. Vom aștepta să vedem acesta, astfel încheiă articolul feiei oficiale germane, și când d. Brisson va ajunge uă dată în posițiune să-și pună în practică scopurile sale, apoi d-sea nu va rprinde pe Germania. ,MARIN 1883 cu ajutorul cătorva prieteni, care plătiră intrega sumă de 60,000 franci. Mai pe urmă, un banchier cumpăra cea mai mare parte a acțiunilor lui Gambetta de la cele doué <fiare> cu prețul de un miion doué sute de mii franci. Adăugând căteva sute de mii de franci, represintați de celelalte acțiuni ale Republicei francese ce le mai avea Gambetta, averea lui, când a murit, putea fi evaluată a 1,600,000 sau 1,700,000 franci. Cât despre milionele d-luî Dubochet, miionarul directore al gazului, se scie câ familia d-luî Dubochet a dăruit d-luî Gambetta oă sumă de patru milione, pe care ziarele oratore o refusa, otărînd ca venitul urnei va fi întrebuințat pentru trebuințele larttei : alegeri, călătorii, ajutore. „Nu se pate,zice Figaro, aduce un mai mare laudă lui Gambetta, de cât d’a spune â nu este un ban în averea lui de care tu ar fi putut da séma.44 AVERF* LUI gambetta D. Gambetta a lăsat uă avere mare ? Acesta întrebare șî-o face le Figaro, care răspunde cu avrea lăsată de marele orator nu este însemnatt E ce amenuntele üe le de Figaro . După resbelul de la 1870—71, când d. Gambetta a plecat la St. Sebastian, toia averea lui era de vre-uă 10,000 franci, care-l rămâneau din seafa lui de ministru. Când, în 1872, Gambetta voi se fundeze ziarul la Republique frangaise, îi fu forte greu de a aduna capitalul necesar. Vă dată ziarul fundat, Gambetta, care nu avea alte acțiuni decât acelea care-i fuseseră atribuite ca fondatore, primină loja potrivită cu marea lui situațiune politică. I s’a dat un apartament mobilat în casa .^arului i s’a plătit trăsura și doui servitori. Plus ii s’a dat uă loja de 30,000 fr. pe an. Mal tär4iü, Gambetta fundâ la Petite RepubHque, care ajunse la un tiragiü de 110,000 esemplare. D. Gambetta era atunci la apogeul pu terii sale. Era președinte al Camerei. Cu tote acestea, nu putu plăti cheltuielile serbării ce ofere la palatul Bourbon. 3 CIRI D ALE DILEI Astăfil 31 Decem, termometru casei Menu Succi. de Shuer), calea Victoriei, 75, arétarade Réaumur . La 12 ore noptea —12. La 7 ore dim. —10.5 La amiétel — 5. înălțimea barometrică 772 mm Cerul senin. * * * w re ^ D-ra Prezziosi, simpatica artistă de laiperă, dice la Gazette, a perdut a sera, i sfîrșitul represintațiunii operei Cârmei], ă giuvaericală scumpă. Este vorba de o brățară cu diamante, două valuri de 8.000 îi. S’au făcut cercetări pe scenă, unde brățara a cätjut, dar până acum nu s’a găsit nimic. * # * Același dhiar anunță câ d. Monteor a încheiat un contract cu uă societate austroromânâ, organisată de d-nii Rafael Kaufmann și Albert Franck, ingeniari de mine, forte cunoscuți în Austria și în America. Acest contract are de scop un impulsiune mai mare ce ar dori d. Monteor s’o dea industriei petroleului în țară. # * # Principele George Bibescu ruga pe d-nii membri ai vechiului comitet general de calitate, d’a bine-voi să se întrunéscá la donul acasă, Duminică, la 2 (14) Ianuarie 883, la orele 4 după amiazi. * * * A murit la Paris vestitul sculptor franca în vârsta de 68 ani. /16/17 ianuarie 1883 se va trage ro tăria pentru sevărșirea catedralei catolice. Tragerea se va face în sala Atheneului . vp. începe la 2 ore d. am. " * * * La Gazette de Roumanie spune ca monseniorele Paoli, episcopul catolic, va primi titlul de episcop din Bucuresci. * * * Citicul este numele unui ziar umoristic, care apare în Sibiu, vădată pe lună. Redactare ed. I. Popa. Recomandăm acest ziar, care, pe cât seii, e singurul ziar român umoristic cu umor, singurul care mănuesce satira cu orecare dibăciă. Abonamentul nu costă decât 3 lei, b. 50. * * * Din Bacău se comunică Poștă ca, la 28 Decembre un duel cu revolverul a avut loc între d. E. S. avocat și d. locoteninte S... Causa a fost să insultă la teatru. Resultatul duelului a fost fericit, câci în urma a două descărcături și două parte și de alta, nici unul din combatanți n’a fost rănit. DARURILE COPILULUI GĂSIT Ascultă-mă bine, Gheorghiță. Nu vreau să -ți fac uă lecțiune de morală și nu te vom ține mult. Dar trebuie să ’ți spun căteva adevăruri, din când în când. Ești mai mai băiat mare. Sciî fel de fel de lucruri, pe care noi nu le sciam la verstatea — șapte ani și ceva. — S’au inventat metode noui pentru a da copiilor solința, care mai nainte se căpeta cu multă muncă. Ași vrea să te înveț altceva. Privesce cu băgare de sâmă pe copilașul care se jucă coloreü peptenat și pe jumătate gol, pe patul sau alb. Este un copil sărac. El pare a fi vesel, dar în adevăr trist. Rîde pentru câ ’i s’a pus, a fi diminuță, pe patul său uă păpușe barbosa, care ese dintr’uă cutie și un poliș inel de lemn vopsit, și sărăcuțul nu e obicinuit se véda jucării. N’am venut d’asupra perdelele,,, r.-t"lui, acésta tăbliță albă, înconjurată cu negru, ca scrisorile de doliu pe care omul de la poștă le aduce prea des ? Daca ai citi ce este scris pe acesta tăbliță! nisce cuvinte noui, care ar face să te gândesc . Buletin statiotic. Spitalul copiilor găsiți. Și m’am întreba pentru ce este un număr d’asupra acestui pat ușor de fer cu verdele albe ? Un număr? Este pentru câ bietul copil și are nume. T"" ■ numărul 48. Un altul este numeru 49. N au nume, precum n’au mamă, sau mai bine au uă mamă care ’i hrănesce, le da pâne și câte vă dată jucării, dar care nu ’i mângăie nici vă dată, cum vă mângâie pe viî, cei fericiți! Și acésta mamă este Asistnța publică. Acesta n’o sciaî Gheorghiță, și voiam să te învâț : solința milei și a iubirei, dragostea pentru copiii săraci. Da, e bine sé vorbim spiritului copiilor, este pute mai bine sĕ vorbim inimea lor. Da, drăguțule, scii înălțimea Muntelui Alb și colinelor Cordilierelor; ași vrea sĕ scii ca sunt, — nu așa sus, — uite aici în casa unde ședi, unde te joci, supt acoperișul nostru, lucruri necunoscute și durerose, ființe de carne și de ose, ca tine, care sufer. Iți risipesc, pânea câte uă dată și atunci strugurii care au fost ciupiți de albine. Copilul sene, pe care îl vezi, ședend pe patul lui și zîmbind polișineluluî ce ’î s’a dat, n’a avut totd’auna pâne și póte câ ,nu scie ca sunt struguri auriți de sare. Ai totd’auna jucării cât ai vrut, casa e plină; nici nu te joci cu ele, pentru ca ai prea multe, copil resfățat ce esei. El, copilul ,sírae, (numărul 48), n’a avut póte nici uă dată altă jucărie decât aceste păpuși de lemn văpsit. Esei prea mic ca sé intri într’una din acele case mari al câror nume întristător nu’ți amintesce nimic, n’ai pus nicî uă dată piciorul într’un spital; ași fi voit ense sâ’țî arét bucuria și mirarea acestor bieți copil când râd, eșind din fundul miseriei lor, uă păpușă de doi bani! Se póte !... Primesc și ei daruri de Anul nou 1... Ore n’o se vie cineva sé li le ia înapoi după ce se vor fi jucat puțin cu ele?... Ție nu’ți ia nimeni nimic, decât atunci când nu ești cuminte. Estî stăpân peste jucăriele télé care sunt adevărate capete d’operă. Aouă lanternă magică, uă cetate, un tramvaiu, uă cutia cu culori, un cal înhămat care se pune în grajd, și soldați de plumb și uă menageriă care este uă minune. Dânsul n’are nimic decât acest uă jucărie grosolană și primitivă , polișinel, și este mulțămit, e nebun de bucurie, dar nu pate striga de mulțămire, câci sărmanii trebuie să aibă fericirea tăcută; înse își va aduce aminte de acestă zi ca de cea mai frumoasă din viața lui. El bine, ori de câte ori vei pune mâna pe bogatele téle jucării, adu-ți aminte, Gheorghiță, de jucăriele grosolane ale copilului sărac. Ori de câte ori vei fi obosit de ceea cr " plăcea ieri, desgustat de ce iubiaî, ad aminte de zîmbetul acestui copil în f unei jucării de doui bani. Fa un lucru, si mai bine. Ia căteva din jucăriele telé trămite-le copilului găsit. Déca ai si cât sufer acești mici nenrociți, cu tot îngrijirile de care sunt îi congiurați, și cât nu sé mai sufere... Uiți séra, la ceasul când ca se adormit, ceri să se povestască basme frumóse, acești copi adorm, povestindu-șî unul altuia istorii adeverite, istoria miseriei lor. Fa totdeauna partea săracului, Gheorghiță E frumos să fii învețat, se zice ca e bine să fii bogat, e mai bina sé fii bun. An sfîrșit. Du-te de te juca cu jucăria ce vei voi, dar nu o strica prea mult și n’o tărâma de tot, în ceea ce desprețuesc, în ceea ce strici, tot mai este uă bucurie pentru copilul sărac. Jules Claretie, la petreceri și veselii. După trei sute șasezeci și cinci de zile de de chinuri, de procese, d. alte asemene lucruri carezentate pentru a necăji pemeni, fie care se aștepta ca anul care vine se nu-î aducă de cât fericire și noroc. Póte anul acesta ’mi voi plăti datoriile ! (fice unul, póte anul acesta voi scăpa de nevastă, orice altul; póte anul acesta mă voi alege deputat, esclamă un al treilea; și așa flecare cu cate nn pote calcă pe pragul noului an, privind cu încredere și speranță în viitor ! Oricum stă, grea și lungă mi-a mai părut diua de trei deci și unu Decembre ! Se scie ca după un obiceiu imemorial, în sera anului íion și a doua zi de dimineță se fac daruri pe la prieteni și se dau bacșișuri pe la slugi. Eu, drept să vă spun și vorba între noi să remână, cu tota solemnitatea acestei bile frumóse, nu prea dispuneam... ce era de făcut? Femeei mele present, present lui Ghiță prietenul meu de la poliție, care mi-a făcut de atâte ori bine în grele și grave împregiurâri, apoi bacșișurile... mi se suie pârul în vârful capului când mă gândesc. Nu e vorbă, sciü forte bine câ anul nou aduce fericire și noroc bun, dar ce era de făcut, câci după cum am avut deja onorul s’o spun, nu dispuneam de loc, pentru a mă servi de uă espresiune mai delicată. Ce era de făcut? Pe când credeam ca nu mai e nici un chip de scăpare și cum stăteam așa pierdut pe gânduri, de uă dată ’mi veni uă inspirațiune cerescu. • E lucru otărît, am scăpat! îmi diseî eu. Tocmai atunci Lina, soția mea, îmi propuse să eșim la plimbare. — Nu merg la plimbare! cjiseiű eu răstit. — Haide, dragă, îmi dise ea din nou luându-mă cu binișorul. E atâta lume pe stradă! — Ai să mă lași vă dată în pace! răcnii eu prefăcând uă mănie groznică. ’ — Ce ai astăzî, dragă, ai înețt? - Inebunit ! respunseî perdânii cumpătul. Să scii câ totul este ! între noi! diseî ea luându-mi -ia și paltonul și eșind ca vântul ?Ăptea am dormit la prietenul Ghiță. Scri câ m'au maî căutat și sócra și tot nemul lor, dar lat peste mine ! Ce noroc! tocâneam să mă întorc acasă, voiți? Nu dispuneam! CRONICA 1 S83 Ece al uă mie opt sute și optzeci — bre, da lung mai e !— și treilea an nou care începe cu cjiua d’astăzi. Decfi în loc d’a socoti de la Hristos, vom numera anii de la facerea lumii, vom găsi ca d’atunci s’au scurs, pentru mai marele bine al omenirii, nu mai puțin de..... Stați se-mi aduc aminte . Evanghelia jice ce au trecut șapte mii și nu sciu câte sute, pe când geologia susține c’au trecut taman trei milione, opt sute patru-cieci de mii — lire, da lung mai e! — și cinci sute de ani noul. Ce e mai nostim, e ca un geolog — l-am uitat numele, dar mi se pare ca e un Englez — susținea câ pământul (sau lumea cum îi crdcem noi) numără mai bine de un miliard de ani. Alt geolog — și pe ăsta am uitat cum îl chiamă, grozav se mai uită numele! — a susținut.... dar ce îmi bat eu capul cu asemene lucruri, pare ca are să-mi fie mai cald dacă voi socoti de când a început să se rostogolesc pământul în văduh, ca și cum n’a și fi având altce a de făcut? Brrr! da frig îi afară•• uă zăpadă ș’uă ghiață de nu-ți s’arunci un câne afară; așa e de ger încât mî-ar fi milă și de un Creditor; să nu mai facă lumea ca nu sunt om bun ! Caii de abia pot mege pe stradă, atât de grozav alunecă; ori și cum, tot e mai bine să mergi într’uă trăsură închisă, învălit în brân, cu căciula pe urechi, decât săragi uă trăsură după dumneta. — Ce bine e să nu fii cal pe asemene tinp ! Dar cine se mai găndesce la bieții cai în acest moment! E anul nou, și tota lumea nu se găndesce de cât CRONICA AGRICOLA Cultura tutunului în Italia. Măsurî ce ar trebui sa se ia și la noi.Cea mai folositore sistemă de semănat. Câte bobe produce un bob de grin. — Zarhărul de vin. In Italia, ca și la noi, tutunul este un monopol al statului, dar guvernul italian— pentru a încuragia cultivarea acestei plante, oferă prime de 5000, de 3000 și de 2000 lei, ca privilegiu, celor ce cultivă pentru esport pe oă întindere mai mare de 120 ectare și prime de 500 lei cultivatorilor cari au dobândit permisiunea d’a cultiva tutun, într’un mod experimentale, pe o întindere de cel puțin un ectar. — In agricultură, e un principiu necontestat, acela d'a produce macsimul de semănătura cu cea mai mare economia. Sciința caută mijlocul d’a ajunge la acest resultat și speriințe numerase se fac. Se găsesc față în față două idei, aceia ca semenatura să fie în linie sau în grupe, la distanțe egale, astfel încât să se puta circula liber între trunchiuri și ca rădăcinele să se pota dezvolta fară a se atinge și a se gena unele pe altele. Unele persone au experimentat acesta sistemă în Toscana și resultatul a fost forte favorabile pentru griü. Semenatura făcută în unități—un economiă de semență de patru din cinci pârțî— câci patru a semăna prin aruncarea semenulun ectar, trebue aprópe două ectatre de sâmență, pe când — făcând semănătura în unități—nu trebue mai mult de patru zeci litri de ectar. Se înțelege cnsă câ acesta sistemă se pote aplica cu succes numai pentru întinderi nu prea însemnate de pământ. Atențiunea unor proprietari a fost deșteptată de statistica în termen de mijloc, a producerii griului în unele țâri din Europa. Englitera, spre exemplu, dintr’un ectar retrage 32 cctolitre de bebe: Sacsonia, 26; Germania, 23 ; Olanda, 22; Belgia, 20 ; Francia, 16; Austria, 14; Italia, 11. Prin noua sistemă de semănat, uă singură semință produce 70 semințe sau bebe de grin. Astfel, pentru a face uă comparațiune, produsul net al unui ectal, după sistema vechiă, e de 213 lei, pe când — după noua sistemă de semănat — un ectal produce 772 lei 50, dar în frecare condițiune se póte ajunge la 1000 lei pe ectal prin ajutorul unei machine de semănat. KJKJ-m-g ijj