Romanulu, ianuarie 1883 (Anul 27)
1883-01-28
82 SERBIA In Pester Lloyd găsim urmatorea telegramă din Londra cu data de 5 Februarue : Ambasadorele sârb din Paris, consilierul de stat Marinovici, care se scie ca este acreditat și pe lângă cabinetul din st. James, a sosit aici spre a represinta interesele Serbiei în conferința Dunăreană. D-sea a avut o ieri uă lungă între vorbire cu lordul Granville, căruia ’î a înmânat memoriul ministrului Piroceanak, în care arăta ca Serbia are dreptul de a lua parte la Conferință. Lordul Granville primi pe represintantele șerb cu cea mai mare bunăvoința și îl promise a stărui să se țină sema de cererile sârbescî, iwr MUNTENEGRU Citim urmátórele în Wiener Allgemeine Zeitung de la 5 Februariű : Gras Zinogorka esprimă ín ultimul său număr speranța ca cestiunea fruntariilor albanese se póte considera pe deplin resolvată mulțămită atitudinea forte reală a Turciei. Albanesii sunt rișce omeni buni și pacinici, când Turcia vrea. Dar deuă dată Jiarul muntenegren s’a schimbat. Guvernul muntenegren a înmânat represintanților puterilor străine on notă-reclamă contra îndărătniciei Porții d’a refuza se termine cu regularea fruntariilor. Nota accentueza ca, daca fruntaria despre lacul Scutari nu va fi regulată penă într’un răstimp de 15 zile, Muntenegrul va declara de nulă și neavenită recenta convențiune privitore la regularea fruntariilor, va menține status quo și va supune resolvarea afacerii unei comisiuni europene. BULGARIA Fostul președinte al consiliului de Stat din Bulgaria, d. Iconomon, declară într’uă scrisore publicată în ziarele rumefiote, câ starea lucrurilor din Bulgaria se aflâ într’uă stare ce nu mai lasă speranță de îndreptare și nici uă schimbare de miniștri n’o mai póte îndrepta. D-sea mai adaogă ca actuala Cameră Bulgară este neputinciosä față cu atotputernicia esercitată de principe și ca nu se pote găsi un ajutor decât în convocarea unei mari adunari naționale, care se aibă de misiune d’a face uă schimbare legală a Constituțiunii. ARMENIA Citim urmatorele în die Presse de la 5 Februarie: ‘ __ ,, — „,M| !*—«’** »t-» ___. .v*l. jLji'aui u mului se întinde din ce în ce mai mult. Acesta scrie ne-o aduce nisce telegrame publicate de «JiaTM! Kaukas, care spun ca la 28 Ianuarie au fost arestați în Erzerum peste 300 Armeni, la cari s’au găsit arme, munițiuni și altele. Printre cei arestați se află și redactorele organului armen Mamut, personă respectată de tota lumea și care este acuzat ca s’ar fi aflând în relațiuni intime cu revoluționarii din Erzerum și din străinătate. Din acesta causa a fost proclamată starea de asediu asupra Erzerumului și a întregului vilaiet, ca Valiul de acolo, Mustafa-pașa, a fost chiemat la Constantinopole, unde din causă de negligință în serviciu, a fost trimis naintea unui tribunal militar. Armenii, speriați, fugeau în mase în Caucasia rusesca unde găsesc naturalminte cea mai amicală primire. Un memoriu al revoluționarilor ruși către împăratul Alecsandru II In Pester Lloyd de la 6 Februarie găsim următorea telegramă ce i se trimite din Petersburg : De abia împăratul Alecsandru II se reîntorsese de la Gacina la Petersburg, și comitetul executiv al revoluționarilor ruși îi trimise un memoriu, prin care-i făcea noui cereri, memoriul fu tipărit apoi în mai multe exemplare și trimis în tote părțile. Acest memoriu, care este forte lung, purta útiul : Gossudarg (Domnule) și semnătura: Intenem rusy kago narode: Nsy pomiteljnij Komitet. (In numele poporului rus : Comitetul esecutiv). In acest memoriu se zice între altele : Noi socialiști și amici ai poporului (narodnicî), cari nu suntem decât represintanții poporului rus îngenuchiat supt jugul despotismului, și cari ne-am luat însărcinarea d’a scăpa poporul rus d’acest jug greu și rușinos, nu vom lăsa neîncercat nici un mijloc, oricât de îngrozitor și de anevoios ar fi el, și nu ne vom odini până când nu se va ține sema de cererile poporului rus și de dreptul și puterea lui de Stat. Cererile poporului, în numele câruia le adresăm Ție, Domnule, și a câror realisare o cerem de la Tine penă la serbarea încoronării Télé sunt : 1) Acordarea și constituirea unei represintațiuni poporare, care să fie liber alesa, după votul universale și cu instrucțiunile alegătorilor lor și să aibă u completă libertate de acțiune în tote afacerile care privesc Statul. 2) O largă autonomie provincială, care se fie garantată prin alegerea tutor funcționarilor, prin independința autorităților comunale, mirului, ca unitate administrativă și economică. 3) împărțirea pământului la popor. 4) Un sistemă de măsuri care se aibă de scop ca tóte fabricele și atelierele să treca în manile lucrătorilor. 5) Completă libertate a consciinței, dă deplină libertate a cuvântului, a presei, a întrunirilor, a asociațiunilor și a agitațiunii electorale. 6) Votul universale fară nici uă clasă sau restricțiune de avere și 7) Transformarea armatei permanente într’uă armată teritorială. Acestea sunt principalele cereri ale poporului rus și, acesta este și programa nóstră, la care noi vom ține in tóte coșurile pene când o vom realisa. Încă sperăm a ajunge aci prin miijloce pacînice, la cas cnsc când acestea vor rămâne neeficace, atunci vom recurge ora și la pumnal și dinamită... Pentru acceptarea mai sus e spuselor cereri și reforme, se acordă termenul până la încoronarea împăratului în Moscva, facă-se acesta încoronare la 1 Mai sau într’altăji a acestui an. Daca împăratul nu va acorda până la acesta dată nici uă reformă imperiului, atunci comitetul esecutiv își va face și el datoria sea. Apoi memoriul încheia cu obicinuita amenințare cu morte. Se fice câ împăratului i s’a adus acest memoriu d’uă dată cu scrisorile sale private. Vrednic de observat este numai câ memoriul a putut fi tipărit într’uă tipografie din Petersburg, bine înțeles secretă, pe cea mai fină hârtie velină și cu cea mai mare îngrijire. 3CIRI D ALE DILEI Astă<jl 27 Ianuar, termometru casei Menu (Succr. de Shuer), calea Victoriei, 75, aréta grade Réaumur . La 12 ore nóptea — 0. La 7 ore dim. -j- 0.5 La amiéül -j- 2. înălțimea barometrică 770 mm Cerul variat, zăpadă. * * # M. S. Regele a primit o scrisóre din partea M. S. împăratului Germaniei și Rege al Prusiei, prin care notifică încetarea din viață a fratelui Seu, A. S. R. Principele Carol al Prusiei. * * * Ministerul de Justiție a încheiat săptămâna acesta un contract cu d. arhitect F. P. Monturenu* pentru elaborarea proiectului definitiv al noului Palat de Justiție. Pe cât se crede, de a fî peste 5 luni are y __ 11* ,• ’ ■ --*•-----j—A Vutlyu 111 întreprinderea esecutârii lucrărilor. Se scie ca d. arhitect Monturenu a fost trimis în vara trecută de guvern pentru a visita principalele Palate de Justiție din Europa, astfel câ d-sea este pe deplin edificat în privința lucrării ce are să facă. D. Monturo nu a mai încheiat asemenea un contract cu consiliul județian din Teleorman pentru elaborarea mai multor proiecte de clădiri publice, între care și proiectul pentru clădirea unui Palat de Justiție.* * * La Gazéte de Roumanie spune ca d. sculptor Georgescu se va putea stabili sau la Florența sau la Roma pentru a-și esecuta comanda, și câ, pentru suma de 24 mii franci ce i s’a alocat, va trebui să facă acestä statuă din marmură de Carara, cr cele două bas-reliefuri de bronz. Soclul statuei cum și transportul iei din Italia la Bucurescu privesce pe comitet. * * * Societatea Furnica, pentru încurajiarea industriei casnice în România, dorind a două mai mare desvoltare Întreprinderilor sale, a luatotărîrea d’a da Mercur la 9 Februar’in curinte un bal cu tombolă ș’uă tragere la noroc cu fiecare număr câștigător. * * * Monitorul oficial de actî promulgă legea prin care comuna urbană Brăila este autorizată a contracta la casa de depuneri și consemnațiuni sau de la orice altă casă de credit un împrumut de 2.500,000 lei, cari vor servi la construire de pavagiu. Acest împrumut se va contracta cu procente maximum de 5 la sută și amortisabil în 18 ani, prin anuități semestriale. Procentele și amortismentul împrumutului se va achita din venitul comunei, de peste 350.000 lei anual al budgetului drumurilor, care se compune din plata în bani a bilelor de prestațiune, plus veniturile afectate prin încheierea consiliului comunal din anul 1878, No. 173, cu destinația a alimenta budgetul drumurilor. Ridicarea banilor, în complul împrumutului, nu se va putea face decât pe temelii de lucrări efectuate. * # * România liberă, vor’bind Țilde acestea într’un articol de fond despre cestiunea dunărână,jice într’altele cu d. Tissot, ambasadorele Franciei la Londra, este autorul lucrării Voya,eau pays des Tzigane. România liberă se înșelă; ea confundă pe eminentele diplomat, cu d. Victor Tissot, autorul lucrării în cestiune, precum și a celor intitulate : Voyage au pays des milliards etc. * * * ROMANULU 28 IANUARIU 1883 Primim astăzi un nou Țar, Dacia viitóre, care apare la Paris și este scris în limba română. * „Suntem fiii veche, Dacie, dice redacțiunea, voim, Dacia viitóre.“ „In vocul trecut, adauge ea, Tudor jicea: „Vom lovi în stăpâni de tot feul și de tote nemurile, spre a sfărăma jugul ce apasă pe Români din ori ce ținut ar fi ei. Grecii au fost înlocuiți prin speculatori. Ceilalți șerpi care sug sângele nostru au rămas aceiași. Voim ca cel ce produce să posedă cel ce posedă să producă. A 4- A „Dacia este împărțită, de diplomați, in două: „Uă parte este română. „Uă parte este străină. „Seim ca suntem 10 milione de omeni cari vorbim aceiași limbă. „ Pentru dânșii vorbim, pentru drepturile lor vom lupta.“ Dacia viitóre apare de două ori pe lună, costă 5 lei pe an și și are în educțiunea în Paris, Rue des Ecoles. 41. * * * Dacia viitóre ne aduce uă sou’e îmbucuratare. D-na Marie Laurent, a întreprins oă călătoriă artistică. Ea va represintă Ergneele lui Eschyle, tradusă de Lecomte de Lisle, Lucreția Borgia, a lui Victor Hugo și de g<>diele romane ale lui Corneille și Racine în sudul Franciei, Geneva, Italia, Alecsandria, Bucuresci și Iași. Vestim acesta publicului și artiștilor noștri, îndemnând publicul Bucurescean și Ieșian să nu scape ocasiunea de a aplauda pe una din cele mai bune artiste dramatice contimporane, și sfătuim pe mulți din tinerii noștri artiști, cari cred ca numai au ce învăța să se convingă, față cu maiestra și variata dicțiune a d-nei Marie Laurent, ca nu sunt așa de înaintați pe cât se cred. ■îfr *S Societatea filarmonică Lyra, va da Sâmbătă în 29 Ianuarie curinteză serată musicală și artistică în sala Orpheu. * * * De la 13 până la 26 Ianuarie, s’au născut în Bârlad 19 copii, din cari 4 israelițî și au murit 34 persone, din cari 3 israelițî. UA DEMISIUNE Am anunțat ieri ca d. Dum. Polysu Micșunescu ’șî a dat demisiunea de la Cameră. Eco scrisorea ce on deputat al colegiului II din Râmnicu-Sărat a adresat’o președintelui Camerei : Domnule președinte. Fiind ÍiIan 111 A1V l î" 1 ........ 111, din Bucuresci, și afacerile mele private punându-me în imposibilitate d’a mă ocupa d’uă dată de mai multe însărcinări publice, mă văd silit a depune mandatul de deputat ce ’mî-a fost încredințat de alegătorii colegiului II din Râmnicu-Sărat. Vă rog dar respectuos, d-le președinte, să bine-voiți a supune acesta a mea demisiune onorabilei Camere. Cu acesta demisiune este irevocabile, resultă chiar din natura împregiurarilor care ’mi-au dictat’o. Primiți, d-le președinte, espresiunea respectului și devotamentului meu. Dum. Polysu Micșunescu. Scrisori fară pretențiuni ale unui cetățean. Din ultimele Zile ale Carnavalului Domnule redactare. Puține dile au mai rămas până la sfîrșitul Carnavalului. Vorbesc despre lumea apusena, căci după calendarul Gregorian Mercurea cenușelor cade estimp la 7 Februarie (26 Ianuarie) , pe când Răsăritenii se mai pot bucura încă cinci săptămâni mai mult de stăpânirea prințului Carnaval. Lungimea Carnavalului se reguleza după Pasci, care în acest an se serbeza după calendarul Gregorian la 11 Marte, ci după calendarul iulian la Aprile. Daca nouă, apusenilor , ni s’a scurtat estimp atât de mult timpul nebuniilor, trebuie să ne grăbim a profita de puținele zile de veselie, de glume și petreceri câte ne-au mai rămas, mai cu sema fetele mari, fiind ca se scie din statistică câ cele mai multe căsătorii se fac în timpul Carnavalului. După Carnaval vine postul cel mare, precum și după veselia curtenirii și nuntei, urmază viața seriosa și adesea posomorită a căsătoriei. Un cântec vechi, frances , de care numai bătrânii își vor mai aduce aminte,jice : „Oui, en effet, je me marie, Je veui vivre en Caton ; S’il est un temps pour la folie, II en est un pour la raison.“ In țările catolice s’a adăogat două file, Luni și Marți, la carnaval și postul începe Mercurea, căreia s-a dat denumirea de Mercurea cenușelor, fiind câ în acea zi credincioșii se duc dimineța la biserică, unde preotul le pune pe frunte puțină cenușă și le aduce aminte ca din origină sunt de lut și se vor preface în cenușă. Apoi la masă mănâncă peste sărat, mai cu semă scrumbii, spre a goni din creerii lor abuzul băuturilor spirtase remas din noptea trecută și a tămădui durerile de cap. In Francia se fac în cele de pe urmă trei file ale carnavalului preumblări pe strade cu un bou îngrășat însoțit de un cortegiu costumat; în Germania se fac asemene procesiuni satirice, închipuind înmormântarea principelui Carnaval. La Viena și’n alte orașe se publica în vechime și până la înteiul patrar al secolului, când lumea era mai dispusă la glume decât astăzi, în ziua de Mercurea cenușelor, uă listă umoristică a acelor fete care în timpul carnavalului nu găsiseră a se căsători și care pentru acesta faptă culpabilă erau osândite a spăla turnul bisericei catedrale, or flăcăii necăsătoriți trebuiau să care apă și să le dea ajutor. Se’nțelege ca numele fetelor și flăcăilor erau imaginare, ca și calitățile și versta ce li se atribuia. Serbarea Carnavalului este din cea mai depărtată anticitate. Origina lui o putem găsi la Egipteni, unde avea un caracter religios. Preoții mascați și costumați represintau misterele lui Osiris și Isis supt numirea de Cherubs. După ce preoții Egipetului perduseră înrîurirea lor, serbările ajunseră profane și se perdură desevârșit în timpul ultimilor Faraoni, spre a reînvia pe urmă la Greci cu un nouă strălucire supt nume de Bachanakii. Misteriele lui Osiris și Isis se prefăcură în misteriele seiței Ceres și zeului Bachus sau Dionysos. De la Greci serbarea trecu la Romani, unde degenera astfel ca fu poprită și supusă la mari penalități. Poporul însă voia să aibe serbări (panem et circenses) și așa, în locul Baccamialelor se înființară Saturnaliele. Creștinismul nu putu stărpi acest obiceiu, deși părinții bisericei condemnau travestirile ca semne ale păgănismului; așa, precum și la alte serbări populare, le deferă un caracter creștinesc și pe la mijlocul secolului al șaptelea se schimbă numele Bachanalielor sau Saturnalielor în acela de Carnaval. In secolul XIV Carnavalul își pierdu caracterul bisericesc și ajunserăși profan; clerul îl tolera fără a lua parte. Din secolul XVI dateza renumele Carnavalului de la Roma și Veneția. Obiceiul de a preumbla în cjilele din urmă ale Carnavalului un bou frumos împodobit este invederat de origină egiptană și provine din adorațiunea taurului sacru Apis, care juca rolul principal la Cherubs. Obiceiul mascării era necunoscut la Saturnaliele Romanilor; mâscile sunt de origină grecesca. Serbările vesele de primavéra ale lui Dionysos sau Bachus le regăsim mai fără nici uă modificare în cortegiul Carnavalului de astăzi. Aceste serbări ale Atenienilor aveau loc în timp de primavéra și jioa și noptea erau consacrate veseliei, glumelor și batjocurilor neînfrămate. Trupe de mască se preumblau prin strade și se adunau în grupe, represintând triumful lui Bachus. Costumați în piei de animale, cu capetele împodobite cu iederă și cu frunze de viță, treceau prin strade după tactul musicel a flautelor, tobelor și buciumelor. Unul represinta pe Silen beat și pleșuv călare pe un măgar, altul pe un Satir cu piciore de țap. Zeul Bachus, representat d’un june, era încongiurat de bachante, de nimfe și d’un numeros cortegiu, care se numea Phallus. Philodor ne povesteșce cu măncari, mai cu semn un fel de prăjitură specială, și vin se gaseau pretutindenea espuse pentru serviciul mâscilor. Și aacest obiceiu a prăjiturilor s’a mai păstrat pene în cjilele nostre. La Rhin și în Austria se face și se mănâncă exslusiv numai în timpul carnavalului un fel de prăjitură specială numită la Colonia „Murzen“ și în Austria „Krapfen.“ Scopul principal al acestor serbâri, ca și a carnavalului nostru, era gluma, satira, batjocura și păcălirea. Precum dișel, Romanii adoptară aceste serbări de la Eleni și le consacrară numai zeiței Cybele, în a cărei onare se făcea un alai pompos, la început de un caracter religios, care pe urmă degenera și lua numele de Hilaria. Istoricul Herodian ne povesteste cu cine voia ’și putea ascunde fața suptă mască, cu orî-ce joc, orî ce glumă era tolerată și ca nu era nici oă autoritate cât de mare ca să nu fie luată în batjocură. Deși durata carnavalului nostru se întinde de la anul nou până la începutul postului mare, totuși veselia cea mai mare este concentrată în cele trei zile după urmă : Duminecă, Luni și Marți. Și la Atenieni serbarea Anthesteriilor avea aceeași durată de trei zile. Tóte se repetă în lume : Romanii, Grecii, Egiptenii au avut carnavalul lor, numai numele s’a schimbat, și cine scredeca Faraonul Ramses, supt masca lui Anubis sau lui Apis n’a jucat un cancan sau un lancier cu vr’uă strămoșă a fermecaturei Baba Hîrca. Nu afirm lucrul ca positiv, dar, oricum, ar fi cu putință , ar trebui cercetate ieroglifele diferitelor monumente ce se mai găsesc din acea antichitate depărtată. Voi consulta despre acesta pe amicul meu Champollion îndată ce mă voi întâlni cu densul. Și guvernul de aici a găsit cu cale a ne face în zilele trecute să surprindere de carnaval : a poprit pe debitanții de tutun a mai vinde cu numărul două diare populare ale oposițiunii, Neues Wiener Tageblatt și Constitutionelle Vorstadt-Zeitung. Se zice ca acesta măsură s’a luat pentru critica ce au făcut aceste ziare noului proiect de imposite, ce se află acum în desbaterea Parlamentului, ziarele au luat îndată mijiloce de apărare, întocmind alte locuri de văndare, librăriele, colportorii și birouri speciale, astfel câ măsura guvernamentală lovesce pe nevinovații debitanțî de tutun, cârora se rădică un venit însemnat. Acesta mî-aduce aminte de un obicei a timpilor trecuți, când la curțile princiare camarazii de joc ai junilor principi erau pedepsiți când acești din urmă greșină, câci nu se cuvine a bate pe principii culpabili. Debitanții de tutun joca astăeji rolul băieților de bătaiă pentru greșala diarelor neplăcute. Oă altă noutate a carnavalului este propunerea, făcută în consiliul comunal d’aci, ca primarul și ajutorii lui (Vicebürgermeister) se parte la tóte ceremoniile și alte pensiuni solemne câte un lanț de aur, ca un semn distinctiv de onore, precum s’a obicinuit în vechime. Nu mă îndoesc ca propunerea va fi adoptată în unanimitate, câci părinții orașului merită forte bine a li se pune lanțul de gât. Dar ajunge pentru astăpî, ne apropiem de post, de timpul căinței și sper ca cititorii, cu obicinuita lor indulgință, îmi vor ierta dimpreună cu celelalte greșeli și acesta epistolă. Fii bun și d-tea și crede în Silicei ilttiichi» o&înel Nicic, cu care îmi voiu pune cenușa pe cap ca un păcătos Contimporan, data de a scote din circulațiune 27,000,000 în bilete hipotecare, câci n’au făcut decât să le schimbe în bilete d’ale Râncei, în lucrările căreia nu vede decât întuneric și prăpastie. Cere cea mai largă publicitate a actelor guvernului, mai cu semn în ceea ce privesce partea financiară, pentru ca aceia cari sunt însărcinați cu facerea bugetului și aprobarea lui se ftă în cunoștință de causă, caci altfel ei nu pot vedea adevărata stare a lucrurilor. Banca Națională nu vine în ajutorul sătenilor, pentru cari guvernul n’a făcut nimic ca se-l scape de robia banului. Venind la Domenii,fire ca n’a ve<jut nici uă lucrare care se probeze ca guvernul se ocupă a sei care este întinderea lor, produsul actual și care pute fi, precum și măsurile luate de el ca veniturile lor să prospereze. Guvernul nu vrea să scie de Domenii decât atunci când este să le ipoteceze, în administrarea lor există cea mai mare destrăbălare. Tot asemenea și de pădurile statului guvernul nu scie nimic. Nici uă dare de somn nu există în privința acestor averi imobiliare ale statului. Combate monopolul impus asupra sărei, care lovesce în mijlocele de esistență și de productivitate ale poporațiunei. Impositul asupra sărei trebuie scăzut cât de mult. Nici uă țară nu este mai bogată ca țara nostra în ape, cu tote acestea nimeni nu s’a găndit la acest element indispensabil producțiunii pământului. Multe ape se scurg în Dunăre fără a ne aduce nici un folos. Venind la esploatarea cailor ferate de către Statolice ca cheltuelile de esploatare sunt mari pe când veniturile mici. Solința și esperiința condamnat esploatarea cailor ferate de câtre Stat, care trebuie dată companielor particulare. D. Ionescu sfce ca bugetul este in deficit, iacă se socotela și oricine se va convinge despre acesta, după părerea sa calea pe care a apucat guvernul este cea mai rea. Combate impositul asupra tutunului și jice ca administrația acestui venit este încredințată unor omeni cari numai speciali nu sunt precum și tote impositele indirecte, cari cad mai mult asupra săracilor. Termină cu discuția generală asupra veniturilor din buget rugând pe Cameră să introducă dreptatea și venind la partea cheltuelilor, în care, orice d-sea, trebue să domnescá economia, spune aprópe urmatorele : Săteanul nu are siguranța ce statul s-o datoresce în schimbul dărilor ce el îl da, munca lui nu este liberă. Asigurați libertatea muncei sátonului, ocrotul și proprietatea, faceți ca banul să fie ieftin și pentru densul, precum este pentru neguțători și proprietari. Cu toți, mai cu sema represintanții colegiului 4, trebuie sa cerem ca să se dea și sátonului servicii în proporție cu sacrificiile lui; el este bun când este vorba de oste și dâri, să fiă bun și pentru drepturi. Emancipați pe țăran de robia pământului, precum marele Domn Cuza l’a emancipat de acesta robie. Emancipații asemenea de robia ignoranței lui și pe lângă acesta dați-i pământ; cu aceste cuvinte termină d. I. Ionescu discursul său. Ședința se suspendă pentru 5 minute. La redeschidere, se acordă cuvântul d-lui G. Leca, ministru de finance. D. ministru de finance răspunde d-lui I. Ionescu și zice ca guvernul tinde la desființarea facsei de comunicație, probă cu ea a fost redusă de la 18 la 6 lei. Sunt unii economiști cari combat tote impositele, dar atunci să se desființeze societatea. Nu trebuie expuse numai teorii, ci ele trebuiesc puse în practică. In privința impositului fonciar, teoria d-lui Ionescu ca ea se fie progresivă și proporțională nu s’a pus nicăierî în aplicațiune. Sunt teorii financiare cari pot aduce rele forte mari în State mari, necum într’un Stat mic, ele aduc chiar distrugerea unui Stat, și d’aceea toți trebuie să se feresesc ca ele să fie puse în aplicație. D sea constată ca tote dârile directe au fost scăzute și cu guvernul este gata a veni ca să ușureze pe aceia cari se vor constata ca sunt prea apăsați. In privința administrațiunii cailor ferate, d. ministru jice ca am voit să facem și noi esperiință; în Belgia, Francia și Germania de asemenea ele sunt esploatate de Stat. Tacla asupra sării s’a scădut de asemenea încă din anul trecut; sarea n’a devenit mai ieftină, dar este dusă chiar la piciorele consumatorilor. Cât pentru săteni, guvernul a făcut tot ce a putut, s’au înființat mai multe credite în țară, cari au dat sătenilor împrumut 3,000,000 lei; sculele rurale s’au înmulțit din an în an și s’au căutat numai învățători luminați. D. ministru Iice ca critica este lesne de făcut, dar trebuie să se aducă ceva în loc. D. Ionescu a criticat fară să aducă nici un fapt. D. M. Cogălniceanu după ce face elogiurî cuvântului învățat, adesea elocinte al bătrânului în democrațiă d. I. Ionescu (jice ca nu împărtășesce tote ideile d sele și se unesce cu d. ministru de finance câ de la teoria până la practică este departe. Recunosce și d-sea ca sistemul impositelor nu este drept. D. Cogălniceanu (jice câ cu ocasiunea discuțiunii bugetelor se face și situațiunea politică a țarei. Temându-se câ i se va mai pune înainte 2 Mai, d-sea recunosce câ 2 Mai a fost oă lovitură de Stat, uăcălcare a regimului parlamentar și prin urmare uciderea tribunei. D-sea zice câ nu i se póte imputa 2 Mai de către aceia cari au supt scris tratatul de la Concordia și apoi proiectul de lege pentru responsabilitatea ministerială în care este dis ea nu este vinovat ministrul acela care a călcat legea pentru a scăpa țara și mai cu sema în urma celor ejise de de raportare al comisiunii de revizuire a Constituțiunii cum ca Constituțiunea de la 66 a fost uă reacțiune în contra regimului de la 2 Mai. Vorbesce de unire și jice ce trebue să facă un omagiu partitei conservatore; de la unire, conservatorii nu se mai numesc conservatori munteni și conservatori moldoveni, ei formeză partita conservatore română; cu partita liberală nu este tot astfel : partita liberală a rămas despărțită în liberali moldoveni și liberali munteni, ei au aceleași principii, cu deosebire ca liberalii moldoveni, sau mai bine foștii moldoveni SENATUL Ședința de la 26 Ianuarie 1883. Ședința se deschide la orele 3 1/2 sub președinția d-lui Dim. Ghika, cu 39 d n senatori presinți. Sumarul ședinței președinte se aprobă. Dabija, ministrul lucrărilor publice depune proiectul de lege prin care construcțiunea liniei Titu Tergoviște se trece de la ministeriul lucrărilor publice la ministeriul de resbel. D. dr. Fotino dă citire înaportului și proiectului de lege prin care ministerul de financie este autorizat d’a putea încasa diferite sume la care are drept în virtutea depositelor ce se găsesc la casa de depuneri, a da 10 la sută ca remisă personelor pe care le va însărcina cu încasările. Legea se primeste cu 26 voturi pentru și 2 contra. D. Șeicaru dă citire raportului și proiectului de lege privitor la creațiunea unui serviciu de intreposite la Brăila, Galați și Constanța, cu începerea de la 1 Aprile 1883, lege care se primeșce cu 27 bile albe și 1 negru. Se recunosce apoi calitățile de cetățeni români d-lor Ion Elefteriu sonid, român din Macedonia, Dumitru Iuga, român din Transilvania, Emil Orlinsky, farmacist din Vaslui, Andrei Frank, Teodor Buicliu, Varian Buicliu, Lorenz Ingverscu, Ridl Iohan, Grigore Popoian și Aron Densușianu. Ședința se ridică la orele 4 jum. d. a. ADUNAREA DEPUTAȚILOR SESIUNEA ORDINARA Ședința de la 26 Ianuarie 1883. Președinția d-lui președinte D. Lecca. Ședința se deschide la 2 ore după amiazi. Presinți 101 domul deputați. Sumarul ședinței precedinte se aprobă. Se citesce scrisorea de demisiune a d-lui D. Polișu-Micșunescu. Camiera respinge demisiunea. D. R. Ștefănescu citesce să propunere privitore la despăgubirile ce trebuesc acordate orașelor Calafat și Giurgiu , pentru pagubele suferite în timpul resbelului 1877-78. D. G. Mârzescu cere sé se tiparesea desbaterile care s’au urmat la 1866 în Constituantă. Se reîncepe discuțiunea generală asupra bugetului 1883 84. D. I. Ionescu, continuând, critică instituțiunea Bancei naționale astfel precum este organisată la noi și întrabă ce represintă biletele ce ea a pus în circulație. Biletele Bâncei Angliei, Nice d. Ionescu, represintă o o sumă echivalentă de aur, pe când la noi nu este tot astfel. Guvernul nu trebuie să facă negoț, nici să se amestece în dar averile Bâncei săü se facă speculă de credit, el nu are altă misiune decât de a supraveghia. Guvernul nu s’a ținut de faga duela