Romanulu, ianuarie 1883 (Anul 27)

1883-01-28

82 SERBIA In Pester Lloyd găsim urmatorea telegramă din Londra cu data de 5 Februarue : Ambasadorele sârb din Paris, consilierul de stat Marinovici, care se scie ca este a­­creditat și pe lângă cabinetul din st. Ja­mes, a sosit aici spre a represinta intere­sele Serbiei în conferința Dunăreană. D-sea a avut o ieri uă lungă între vorbire cu lor­dul Granville, căruia ’î a înmânat memoriul ministrului Piroceanak, în care arăta ca Serbia are dreptul de a lua parte la Con­ferință. Lordul Granville primi pe repre­­sintantele șerb cu cea mai mare bună­voin­­ța și îl promise a stărui să se țină sema de cererile sârbescî, iwr MUNTENEGRU Citim urmátórele în Wiener All­gemeine Zeitung de la 5 Februariű : Gras Zinogorka esprimă ín ultimul său număr speranța ca cestiunea fruntariilor albanese se póte considera pe deplin re­­solvată mulțămită atitudinea forte reală a Turciei. Albanesii sunt rișce omeni buni și pacinici, când Turcia vrea. Dar de­uă da­tă­­ Jiarul muntenegren s’a schimbat. Gu­vernul muntenegren a înmânat represintan­­ților puterilor străine on notă-reclamă con­tra îndărătniciei Porții d’a refuza se termi­ne cu regularea fruntariilor. Nota accen­­tueza ca, daca fruntaria despre lacul Scu­tari nu va fi regulată penă într’un răstimp de 15­­ zile, Muntenegrul va­ declara de nulă și ne­avenită recenta convențiune privitore la regularea fruntariilor, va menține status quo și va supune resolvarea afacerii unei comisiuni europene. BULGARIA Fostul președinte al consiliului de Stat din Bulgaria, d. Iconomon, de­clară într’uă scrisore publicată în zi­arele rumefiote, câ starea lucrurilor din Bulgaria se aflâ într’uă stare ce nu mai lasă speranță de îndreptare și nici uă schimbare de miniștri n’o mai póte îndrepta. D-sea mai adao­gă ca actuala Cameră Bulgară este neputinciosä față cu atot­puternicia esercitată de principe și ca nu se po­te găsi un ajutor de­cât în convo­carea unei mari adunari naționale, care se aibă de misiune d’a face uă schimbare legală a Constituțiunii. ARMENIA Citim urmatorele în die Presse de la 5 Februarie: ‘ __ ,, — „,M| !*—«’** »t-» ___. .v*l. jLji'aui u mului se întinde din ce în ce mai mult. Acesta scrie ne-o aduce nisce telegrame publicate de «JiaTM! Kaukas, care spun ca la 28 Ianuarie au fost arestați în Erze­­rum peste 300 Armeni, la cari s’au găsit arme, munițiuni și altele. Printre cei ares­tați se află și redactorele organului armen Mamut, personă respectată de tota lumea și care este acuzat ca s’ar fi aflând în re­lațiuni intime cu revoluționarii din Erze­rum și din străinătate. Din acesta causa a fost proclamată starea de asediu asupra Erzerumului și a întregului vilaiet, ca Va­liul de acolo, Mustafa-pașa, a fost chiemat la Constantinopole, unde din causă de ne­­gligință în serviciu, a fost trimis naintea unui tribunal militar. Armenii, speriați, fu­geau în mase în Caucasia rusesca unde gă­sesc naturalminte cea mai amicală primire. Un memoriu al revoluționarilor ruși că­tre împăratul Alecsandru II In Pester Lloyd de la 6 Februarie găsim următorea telegramă ce i se trimite din Petersburg : De abia împăratul Alecsandru II se re­întorsese de la Gacina la Petersburg, și­­ co­mitetul executiv al revoluționarilor ruși îi trimise un memoriu, prin care-i făcea noui cereri, memoriul fu tipărit apoi în mai multe exemplare și trimis în tote părțile. Acest memoriu, care este forte lung, purta útiul : Gossudarg (Domnule) și semnătura: Intenem rusy kago narode: Nsy pom­iteljnij Komitet. (In numele poporului rus : Comi­tetul esecutiv). In acest memoriu se­­ zice între altele : Noi socialiști și amici ai poporului (na­­rodnicî), cari nu suntem de­cât represin­­tanții poporului rus îngenuch­iat supt jugul despotismului, și cari ne-am luat însărcina­rea d’a scăpa poporul rus d’acest jug greu și rușinos, nu vom lăsa neîncercat nici un mijloc, ori­cât de îngrozitor și de anevoios ar fi el, și nu ne vom odini până când nu se va ține sema de cererile poporului rus și de dreptul și puterea lui de Stat. Cererile poporului, în numele câruia le adresăm Ție, Domnule, și a câror realisare o cerem de la Tine penă la serbarea în­coronării Télé sunt : 1) Acordarea și constituirea unei repre­­sintațiuni poporare, care să fie liber alesa, după votul universale și cu instrucțiunile alegătorilor lor și să aibă u­ completă li­bertate de acțiune în tote afacerile care privesc Statul. 2) O­ largă autonomie provincială, care se fie garantată prin alegerea tutor func­ționarilor, prin independința autorităților comunale, mirului, ca unitate administra­tivă și economică. 3) împărțirea pământului la popor. 4) Un sistemă de măsuri care se aibă de scop ca tóte fabricele și atelierele să treca în manile lucrătorilor. 5) Completă libertate a consciinței, dă deplină libertate a cuvântului, a presei, a întrunirilor, a asociațiunilor și a agitațiunii electorale. 6) Votul universale fară nici uă clasă sau restricțiune de avere și 7) Transformarea armatei permanente în­tr’uă armată teritorială. Acestea sunt principalele cereri ale po­porului rus și, acesta este și programa nós­­tră, la care noi vom ține in tóte coșurile pene când o vom realisa. Încă sperăm a ajunge aci prin miijloce pacînice, la cas cnsc când acestea vor rămâne ne­eficace, atunci vom recurge ora și la pumnal și di­namită... Pentru acceptarea mai sus e spu­­selor cereri și r­eforme, se acordă termenul până la încoronarea împăratului în Moscva, facă-se acesta încoronare la 1 Mai sau în­­tr’altă­­ji a acestui an. Daca împăratul nu va acorda până la acesta dată nici uă re­formă imperiului, atunci comitetul esecutiv își va face și el datoria sea. Apoi memo­riul încheia cu obicinuita amenințare cu morte. Se­­ fice câ împăratului i s’a adus acest memoriu d’uă dată cu scrisorile sale pri­vate. Vrednic de observat este numai câ memoriul a putut fi tipărit într’uă tipo­grafie din Petersburg, bine înțeles secretă, pe cea mai fină hârtie velină și cu cea mai mare îngrijire. 3CIRI D ALE DILEI Astă­<jl 27 Ianuar, termometru casei Menu (Succr. de Shuer), calea Victoriei, 75, aréta grade Réaumur . La 12 ore nóptea — 0. La 7 ore dim. -j- 0.5 La amiéül -j- 2. înălțimea barometrică 770 mm Cerul variat, zăpadă. * * # M. S. Regele a primit o­ scrisóre din partea M. S. împăratului Germaniei și Re­ge al Prusiei, prin care­­ notifică înceta­rea din viață a fratelui Seu, A. S. R. Prin­cipele Carol al Prusiei. * * * Ministerul de Justiție a încheiat săptămâ­na acesta un contract cu d. arhitect F. P. Monturenu* pentru elaborarea proiectului de­finitiv al noului Palat de Justiție. Pe cât se crede, de a­ fî peste 5 luni are y __ 11* ,• ’ ■ --*•-----j—­­A Vutl­yu 111 întreprindere­a esecutârii lucrărilor. Se scie ca d. arhitect Monturenu a fost trimis în vara trecută de guvern pentru a visita principalele Palate de Justiție din Eu­ropa, ast­fel câ d-sea este pe deplin edifi­cat în privința lucrării ce are să facă. D. Monturo nu a mai încheiat asemenea un contr­act cu consiliul județian din Tele­orman pentru elaborarea mai multor pro­iecte de clădiri publice, între care și pro­iectul pentru clădirea unui Palat de Jus­tiție.* * * La Gazét­e de Roumanie spune ca d. sculptor Georgescu se va putea stabili sau la Florența sau la Roma pentru a-și ese­­cuta comanda, și câ, pentru suma de 24 mii franci ce i s’a alocat, va trebui să facă acestä statuă din marmură de Carara, cr cele două bas-reliefuri de bronz. Soclul sta­­tuei cum și transportul iei din Italia la Bu­­curescu privesce pe comitet. * * * Societatea Furnica, pentru încurajiarea industriei casnice în România, dorind a do­uă mai mare desvoltare Întreprinderilor sale, a luat­otărîrea d’a da Mercur­ la 9 Febru­­ar’in curinte un bal cu tombolă ș’uă tra­gere la noroc cu fie­care număr câștigător. * * * Monitorul oficial de actî promulgă legea prin care comuna urbană Brăila este au­­torizată a contracta la casa de depuneri și consemnațiuni sau de la ori­ce altă casă de credit un împrumut de 2.500,000 lei, cari vor servi la construire de pavagiu. Acest împrumut se va contracta cu pro­cente maximu­m de 5 la sută și amortisa­­bil în 18 ani, prin anuități semestriale. Procentele și amortismentul împrumutu­lui se va achita din venitul comunei, de peste 350.000 lei anual al budgetului dru­murilor, care se compune din plata în bani a bilelor de prestațiune, plus veniturile a­­fectate prin încheierea consiliului comunal din anul 1878, No. 173, cu destinația a a­­limenta budgetul drumurilor. Ridicarea banilor, în complul împrumu­tului, nu se va putea face de­cât pe temelii de lucrări efectuate. * # * România liberă, vor’bind Țilde acestea într’un articol de fond despre cestiunea du­­nărână,­­jice într’altele cu d. Tissot, amba­sadorele Franciei la Londra, este autorul lucrării Voya,e­au pays des Tzigane. Ro­mânia liberă se înșelă; ea confundă pe e­­minentele diplomat, cu d. Victor Tissot, au­torul lucrării în cestiune, precum și a celor intitulate : Voyage au pays des milliards etc. * * * ROMANULU 28 IANUARIU 1883 Primim astă­zi un nou Țar, Dacia viitóre,­­ care apare la Paris și este scris în limba română. * „Suntem fiii veche, Dacie, dice redacțiu­­nea, voim, Dacia viitóre.“ „In vocul tre­cut, adauge ea, Tudor­­ jicea: „Vom lovi în stăpâni de tot fe­ul și de tote nemurile, spre a sfărăma jugul ce apasă pe Români din ori­ ce ținut ar fi ei. Grecii au fost înlo­cuiți prin speculatori. Cei­l­alți șerpi care sug sângele nostru au rămas aceiași. Voim ca cel ce produce să posedă cel ce posedă să producă. A 4- A „Dacia este împărțită, de diplomați, in două: „Uă parte este română. „Uă parte este străină. „Seim ca suntem 10 milione de omeni cari vorbim aceiași limbă. „ Pentru dânșii vorbim, pentru drepturile lor vom lupta.“ Dacia viitóre apare de două ori pe lună, costă 5 lei pe an și și are în educțiunea în Paris, Rue des Ecoles. 41. * * * Dacia viitóre ne aduce uă sou­’e îmbu­cur­atare. D-na Marie Laurent, a întreprins oă că­­lătoriă artistică. Ea va represintă Ergneele lui Eschyle, tradusă de Lecomte de Lisle, Lucreția Borgia, a lui Victor Hugo și d­e g<>­diele romane ale lui Corneille și Racine în sudul Franciei, Geneva, Italia, Alecsan­­dria, Bucuresci și Iași. Vestim acesta publicului și artiștilor noș­­tri, îndemnând publicul Bucurescean și Ie­șian să nu scape ocasiunea de a aplauda pe una din cele mai bune artiste dramatice contimporane, și sfătuim pe mulți din tinerii noștri artiști, cari cred ca numai au ce în­văța să se convingă, față cu maiestra și variata dicțiune a d-nei Marie Laurent, ca nu sunt așa de înaintați pe cât se cred. ■îfr *S Societatea filarmonică Lyra, va da Sâm­bătă în 29 Ianuarie curinte­ză serată mu­sicală și artistică în sala Orpheu. * * * De la 13 până la 26 Ianuarie, s’au năs­cut în Bârlad 19 copii, din cari 4 israelițî și au murit 34 persone, din cari 3 israelițî. UA DEMISIUNE Am anunțat ieri ca d. Dum. Polysu Mic­­șunescu ’șî a dat demisiunea de la Cameră. Eco scrisorea­ ce on­ deputat al colegiului II din Râmnicu-Sărat a adresat’o președin­telui Camerei : Domnule președinte. Fiind ÍiIan 111 A1V l î" 1 ........ 111, din Bucuresci, și afacerile mele private pu­­nându-me în imposibilitate d’a mă ocupa d’uă dată de mai multe însărcinări publi­ce, mă văd silit a depune mandatul de de­putat ce ’mî-a fost încredințat de alegăto­rii colegiului II din Râmnicu-Sărat. Vă rog dar respectuos, d-le președinte, să bine-voiți a supune acesta a mea demi­­siune onorabilei Camere. Cu acesta demisiune este irevocabile, re­­sultă chiar din natura împregiurarilor care ’mi-au dictat’o. Primiți, d-le președinte, espresiunea res­pectului și devotamentului meu. Dum. Polysu Micșunescu. Scrisori fară pretențiuni ale unui cetățean. Din ultimele­­ Zile ale Carnavalului Domnule redactare. Puține dile au mai rămas până la sfîrșitul Carnavalului. Vorbesc despre lumea apusena, căci după calendarul Gregorian Mercurea cenușelor cade estimp la 7 Februarie (26 Ianu­arie) , pe când Răsăritenii se mai pot bucura încă cinci săptămâni mai mult de stăpânirea prințului Carna­val. Lungimea Carnavalului se regu­­leza după Pasci, care în acest an se serbeza după calendarul Gregorian la 11 Marte, ci după calendarul iulian la­­­ Aprile. Daca nouă, apusenilor , ni s’a scurtat estimp atât de mult tim­pul nebuniilor, trebuie să ne grăbim a profita de puținele zile de veselie, de glume și petreceri câte ne-au mai rămas, mai cu sema fetele mari, fiind ca se scie din statistică câ cele mai multe căsătorii se fac în timpul Car­navalului. După Carnaval vine pos­tul cel mare, precum și după veselia curtenirii și nuntei, urmază viața se­­riosa și adesea posomorită a căsăto­riei. Un cântec vechi, frances , de care numai bătrânii își vor mai a­­duce aminte,­­jice : „Oui, en effet, je me marie, Je veui vivre en Caton ; S’il est un temps pour la folie, II en est un pour la raison.“ In țările catolice s’a adăogat două­­ file, Luni și Marți, la carnaval și postul începe Mercurea, căreia s-a dat denumirea de Mercurea cenușelor, fi­ind câ în acea­­ zi credincioșii se duc dimineța la biserică, unde preotul le pune pe frunte puțină cenușă și le aduce aminte ca din origină sunt de lut și se vor preface în cenușă. Apoi la masă mănâncă peste sărat, mai cu semă scrumbii, spre a goni din creerii lor abuzul băuturilor spirtase remas din noptea trecută și a tămă­dui durerile de cap. In Francia se fac în cele de pe urmă trei­­ file ale carnavalului preumblări pe strade cu un bou îngrășat însoțit de un corte­giu costumat; în Germania se fac asemene procesiuni satirice, închipu­ind înmormântarea principelui Car­naval. La Viena și’n alte orașe se publica în vechime și până la înte­­iul patrar al secolului, când lumea era mai dispusă la glume de­cât as­­tăzi­, în ziua de Mercurea cenușelor, uă­­ listă umoristică a acelor fete care în timpul carnavalului nu găsiseră a se căsători și care pentru acesta fap­tă culpabilă erau osândite a spăla turnul bisericei catedrale, or flăcăii necăsătoriți trebuiau să care apă și să le dea ajutor. Se’nțelege ca nu­mele fetelor și flăcăilor erau imagi­nare, ca și calitățile și versta ce li se atribuia. Serbarea Carnavalului este din cea mai depărtată anticitate. Origina lui o putem găsi la Egipteni, unde avea un caracter religios. Preoții mascați și costumați represintau misterele lui Osiris și Isis supt numirea de Che­rubs. După ce preoții Egipetului perduseră înrîurirea lor, serbările a­­junseră profane și se perdură dese­­vârșit în timpul ultimilor Faraoni, spre a reînvia pe urmă la Greci cu un nouă strălucire supt nume de Bachanakii. Misteriele lui Osiris și Isis se prefăcură în misteriele s­eiței Ceres și z­eului Bach­us sau Dionysos. De la Greci serbarea trecu la Ro­mani, unde degenera ast­fel ca fu poprită și supusă la mari penali­tăți. Poporul însă voia să aibe ser­bări (panem et circenses) și așa, în locul Baccamialelor se înființară Sa­­turnaliele. Creștinismul nu putu stărpi acest obiceiu­, de­și părinții bisericei con­­demnau travestirile ca semne ale păgănismului; așa, precum și la alte serbări populare, le deferă un­ carac­ter creștinesc și pe la mijlocul se­colului al șaptelea se schimbă numele Bach­analielor sau Saturnalielor în a­­cela de Carnaval. In secolul XIV Carnavalul își pierdu caracterul bi­sericesc și ajunse­­răși profan; cle­rul îl tolera fără a lua parte. Din secolul XVI dateza renumele Carnava­lului de la Roma și Veneția. Obiceiul de a preumbla în cjilele din urmă ale Carnavalului un bou frumos îm­podobit este invederat de origină e­­giptană și provine din adorațiunea taurului sacru Apis, care juca rolul principal la Cherubs. Obiceiul mascării era necunoscut la Saturnaliele Romanilor; mâscile sunt de origină grecesca. Serbările vesele de prima­véra ale lui Dionysos sau Bach­us le regăsim mai fără nici uă modificare în cortegiul Carnava­lului de astă­zi. Aceste serbări ale Atenienilor aveau loc în timp de primavéra și­­ jioa și noptea erau con­sacrate veseliei, glumelor și batjocu­rilor neînfrămate. Trupe de mască se preumblau prin strade și se adunau în grupe, represintând triumful lui Bach­us. Costumați în piei de anima­le, cu capetele împodobite cu iederă și cu frunze de viță, treceau prin stra­de după tactul musicel a flautelor, tobelor și buciumelor. Unul represin­ta pe Silen beat și pleșuv călare pe un măgar, altul pe un Satir cu pi­­ciore de țap. Z­eul Bach­us, repre­sentat d’un june, era încongiurat de bachante, de nimfe și d’un nume­ros cortegiu, care se numea Phallus. Ph­ilodor ne povesteșce cu măncari, mai cu semn un fel de prăjitură spe­cială, și vin se gaseau pretutindenea espuse pentru serviciul mâscilor. Și a­­acest obiceiu a prăjiturilor s’a mai păstrat pene în cjilele nostre. La Rhin și în Austria se face și se mănâncă exslusiv numai în timpul carnavalu­lui un fel de prăjitură specială nu­mită la Colonia „Murzen“ și în Aus­tria „Krapfen.“ Scopul principal al acestor serbâri, ca și a carnavalului nostru, era glu­ma, satira, batjocura și păcălirea. Precum dișel, Romanii adoptară a­­ceste serbări de la Eleni și le con­­sacrară numai­­ zeiței Cybele, în a cărei onare se făcea un alai pom­pos, la început de un caracter reli­gios, care pe urmă degenera și lua numele de Hilaria. Istoricul Hero­­dian ne povesteste cu cine voia ’și putea ascunde fața supt­­ă mască, cu orî-ce joc, orî­ ce glumă era to­lerată și ca nu era nici oă autorita­te cât de mare ca să nu fie luată în batjocură. De­și durata carnavalului nostru se întinde de la anul nou până la începutul postului mare, totu­și ve­selia cea mai mare este concentrată în cele trei zile după urmă : Dumi­necă, Luni și Marți. Și la Atenieni serbarea Anthesteriilor avea aceea­și durată de trei zile. Tóte se repetă în lume : Romanii, Grecii, Egiptenii au avut carnavalul lor, numai numele s’a schimbat, și cine scre­deca Faraonul Ramses, supt masca lui Anubis sau lui Apis n’a jucat un cancan sau un lancier cu vr’uă strămoșă a fermecaturei Baba Hîrca. Nu afirm lucrul ca positiv, dar, ori­cum, ar fi cu putință , ar tre­bui cercetate ieroglifele diferitelor mo­numente ce se mai găsesc din acea antichitate depărtată. Voi consulta despre acesta pe amicul meu Ch­am­­pollion îndată ce mă voi întâlni cu densul. Și guvernul de aici a găsit cu cale a ne face în­­ zilele trecute să sur­prindere de carnaval : a poprit pe debitanții de tutun a mai vinde cu numărul două diare populare ale opo­­sițiunii, Neues Wiener Tageblatt și Constitutionell­e Vorstadt-Zeitung. Se zice ca acesta măsură s’a luat pen­tru critica ce au făcut aceste­­ ziare noului proiect de imposite, ce se află acum în desbaterea Parlamentului, zi­arele au luat îndată mijiloce de apărare, întocmind alte locuri de văndare, librăriele, colportorii și bi­­­rouri speciale, ast­fel câ măsura gu­vernamentală lovesce pe nevinovații debitanțî de tutun, cârora se rădică un venit însemnat. Acesta mî-aduce a­minte de un obicei a timpilor tre­cuți, când la curțile princiare cama­razii de joc ai junilor principi erau pedepsiți când acești din urmă gre­­șină, câci nu se cuvine a bate pe principii culpabili. Debitanții de tu­tun joca astă­eji rolul băieților de bătaiă pentru greșala diarelor ne­plăcute. Oă altă noutate a carnavalului este propunerea, făcută în consiliul comunal d’aci, ca primarul și aju­torii lui (Vicebürgermeister) se parte la tóte ceremoniile și alte pensiuni solemne câte un lanț de aur, ca un semn distinctiv de onore, precum s’a obicinuit în vechime. Nu mă îndo­­esc ca propunerea va fi adoptată în unanimitate, câci părinții orașului merită forte bine a li se pune lanțul de gât. Dar ajunge pentru astă­pî, ne a­­propiem de post, de timpul căinței și sper ca cititorii, cu obicinuita lor indulgință, îmi vor ierta dimpreună cu cele­l­alte greșeli și acesta epis­tolă. Fii bun și d-tea și crede în Silicei ilttiichi» o&în­el N­icic, cu care îmi voiu pune cenușa pe cap ca un păcătos Contimporan, data de a scote din circulațiune 27,000,000 în bilete hipotecare, câci n’au făcut de­cât să le schimbe în bilete d’ale Râncei, în lucrările căreia nu vede de­cât întuneric și prăpastie. Cere cea mai largă publici­tate a actelor guvernului, mai cu semn în ceea ce privesce partea financiară, pentru ca aceia cari sunt însărcinați cu facerea bugetului și aprobarea lui se ftă în cunoș­­tință de causă, caci alt­fel ei nu pot vedea adevărata stare a lucrurilor. Banca Națională nu vine în ajutorul să­tenilor, pentru cari guvernul n’a făcut ni­mic ca se-l scape de robia banului. Venind la Domenii,­­fire ca n’a ve<jut nici uă lucrare care se probeze ca guver­nul se ocupă a sei care este întinderea lor, produsul actual și care pute fi, precum și măsurile luate de el ca veniturile lor să prospereze. Guvernul nu vrea să scie de Domenii de­cât atunci când este să le i­­poteceze, în administrarea lor există cea mai mare destrăbălare. Tot asemenea și de pădurile statului guvernul nu scie nimic. Nici uă dare de somn nu există în privința acestor averi imobiliare ale statului. Combate monopolul impus asupra sărei, care lovesce în m­­ijlocele de esistență și de productivitate ale poporațiunei. Impositul a­­supra sărei trebuie scăz­ut cât de mult. Nici uă țară nu este mai bogată ca țara nostra în ape, cu tote acestea nimeni nu s’a găndit la acest element indispensabil producțiunii pământului. Multe ape se scurg în Dunăre fără a ne aduce nici un folos. Venind la esploatarea cailor ferate de că­tre Stat­olice ca cheltuelile de esploatare sunt mari pe când veniturile mici. Solința și esperiința condamnat esploatarea cailor ferate de câtre Stat, care trebuie dată companielor particulare. D. Ionescu sf­ce ca bugetul este in defi­cit, iacă­ se socotela și ori­cine se va con­vinge despre acesta, după părerea s­a ca­lea pe care a apucat guvernul este cea mai rea. Combate impositul asupra tutunului și­­ jice ca administrația acestui venit este în­credințată unor omeni cari numai speciali nu sunt precum și tote impositele indirecte, cari cad mai mult asupra săracilor. Termină cu discuția generală asupra ve­niturilor din buget rugând pe Cameră să introducă dreptatea și venind la partea cheltuelilor, în care, orice d-sea, trebue să domnescá economia, spune aprópe urmato­rele : Săteanul nu are siguranța ce statul­­ s-o datoresce în schimbul dărilor ce el îl da, munca lui nu este liberă. Asigurați libertatea muncei sátonului, o­­crotu­l și proprietatea, faceți ca banul să fie ieftin și pentru densul, precum este pen­tru neguțători și proprietari. Cu toți­, mai cu sema represintanții colegiului 4, trebuie sa cerem ca să se dea și sátonului servicii în proporție cu sacrificiile lui; el este bun când este vorba de oste și dâri, să fiă bun și pentru drepturi. Emancipați pe țăran de robia pământului, precum marele Domn Cuza l’a emancipat de acesta robie. Eman­cipații asemenea de robia ignoranței lui și pe lângă acesta dați-i pământ; cu aceste cuvinte termină d. I. Ionescu discursul său. Ședința se suspendă pentru 5 minute. La redeschidere, se acordă cuvântul d-lui G. Leca, ministru de finance. D. ministru de finance răspunde d-lui I. Ionescu și­­ zice ca guvernul tinde la des­ființarea facsei de comunicație, probă cu ea a fost redusă de la 18 la 6 lei. Sunt unii economiști cari combat tote impositele, dar atunci să se desființeze so­cietatea. Nu trebuie expuse numai teorii, ci ele trebuiesc puse în practică. In privința impositului fonciar, teoria d-lui Ionescu ca ea se fie progresivă și proporțională nu s’a pus nică­ierî în aplicațiune. Sunt teorii fi­nanciare cari pot aduce rele forte mari în State mari, necum într’un Stat mic, ele a­­duc chiar distrugerea unui Stat, și d’aceea toți trebuie să se feresesc ca ele să fie puse în aplicație. D sea constată ca tote dârile directe au fost scăz­ute și cu guvernul este gata a veni ca să ușureze pe aceia cari se vor constata ca sunt prea apăsați. In pri­vința administrațiunii cailor ferate, d. mi­nistru­­ jice ca am voit să facem și noi es­­periință; în Belgia, Francia și Germania de asemenea ele sunt esploatate de Stat. Tacla asupra sării s’a scăd­ut de aseme­nea încă din anul trecut; sarea n’a devenit mai ieftină, dar este dusă chiar la piciorele consumatorilor. Cât pentru săteni, guvernul a făcut tot ce a putut, s’au înființat mai multe credite în țară, cari au dat sătenilor împrumut 3,000,000 lei; sculele rurale s’au înmulțit din an în an și s’au căutat numai învățători luminați. D. ministru­­ Iice ca critica este lesne de făcut, dar trebuie să se aducă ceva în loc. D. Ionescu a criticat fară să aducă nici un fapt. D. M. Cogălniceanu după ce face elo­­giurî cuvântului învățat, adesea elocinte al bătrânului în democrațiă d. I. Ionescu (jice ca nu împărtășesce tote ideile d sele și se unesce cu d. ministru de finance câ de la teoria până la practică este departe. Recunosce și d-sea ca sistemul impositelor nu este drept. D. Cogălniceanu (jice câ cu ocasiunea discuțiunii bugetelor se face și situațiunea politică a țarei. Temându-se câ i se va mai pune înainte 2 Mai, d-sea recunosce câ 2 Mai a fost oă lovitură de Stat, uă­călcare a regimului parlamentar și prin urmare uciderea tri­bunei. D-sea­­ zice câ nu i se póte imputa 2 Mai de către aceia cari au supt­ scris tra­tatul de la Concordia și apoi proiectul de lege pentru responsabilitatea ministerială în care este dis ea nu este vinovat ministrul acela care a călcat legea pentru a scăpa țara și mai cu sema în urma celor ejise de de raportare al comisiunii de revizuire a Constituțiunii cum ca Constituțiunea de la 66 a fost uă reacțiune în contra regimului de la 2 Mai. Vorbesce de unire și­­ jice ce trebue să facă un omagiu partitei conservatore; de la unire, conservatorii nu se mai numesc conservatori munteni și conservatori mol­doveni, ei for­mez­ă partita conservatore ro­mână; cu partita liberală nu este tot ast­fel : partita liberală a rămas despărțită în liberali moldoveni și liberali munteni, ei au aceleași principii, cu deosebire ca liberalii moldoveni, sau mai bine foștii moldoveni S­ENATUL Ședința de la 26 Ianuarie 1883. Ședința se deschide la orele 3 1/2 sub președinția d-lui Dim. Ghika, cu 39 d­ n senatori pr­esinți. Sumarul ședinței președinte se aprobă. D­­abija, ministrul lucrărilor publice depune proiectul de lege prin care con­strucțiunea liniei Titu Tergoviște se trece de la ministeriul lucrărilor publice la minis­teriul de resbel. D. dr. Fotino dă citire înaportului și proiec­tului de lege pr­i­n care ministerul de financie este autorizat d’a putea­ încasa diferite sume la care are drept în virtutea depositelor ce se găsesc la casa de depuneri, a da 10 la sută ca remisă personelor pe care le va însărcina cu încasările. Legea se primeste cu 26 voturi pentru și 2 contra. D. Șeicaru dă citire raportului și proiec­tului de lege privitor la creațiunea unui ser­­viciu de intreposite la Brăila, Galați și Con­stanța, cu începerea de la 1 Aprile 1883, lege care se primeșce cu 27 bile albe și 1 negru. Se recunosce apoi calitățile de cetățeni români d-lor Ion Elefteriu sonid, român din Macedonia, Dumitru Iuga, român din Transilvania, Emil Orlinsky, farmacist din Vaslui, Andrei Frank, Teodor Buicliu, Va­­rian Buicliu, Lorenz Ingverscu, Ridl Iohan, Grigore Popoian și Aron Densușianu. Ședința se ridică la orele 4 jum. d. a. ADUNAREA DEPUTAȚILOR SESIUNEA ORDINARA Ședința de la 26 Ianuarie 1883. Președinția d-lui președinte D. Lecca. Ședința se deschide la 2 ore după a­­miazi. Presinți 101 domul deputați. Sumarul ședinței precedinte se aprobă. Se citesce scrisorea de demisiune a d-lui D. Polișu-Micșunescu. Camiera respinge de­misiunea. D. R. Ștefănescu citesce să propunere privitore la despăgubirile ce trebuesc a­­cordate orașelor Calafat și Giurgiu , pen­tru pagubele suferite în timpul resbelului 1877-78. D. G. Mârzescu cere sé se tiparesea des­­baterile care s’au urmat la 1866 în Con­stituantă. Se reîncepe discuțiunea generală asupra bugetului 1883 84. D. I. Ionescu, continuând, critică institu­­țiunea Bancei naționale ast­fel precum este organisată la noi și întrabă ce represintă biletele ce ea a pus în circulație. Biletele Bâncei Angliei, Nice d. Ionescu, represintă o o sumă echivalentă de aur, pe când la noi nu este tot ast­fel. Guvernul nu trebuie să facă negoț, nici să se amestece în dar ave­­rile Bâncei săü se facă speculă de credit, el nu are altă misiune de­cât de a supra­­veghia. Guvernul nu s’a ținut de faga duela

Next