Romanulu, august 1883 (Anul 27)
1883-08-05
ANUL AL XXVII-LE Yoiesce și vei putea ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV...........................40 hant Deta „ „ „ „ III .... 2 lei „ A se adresa: IN ROMANIA, la admini.itrațiunea tjianilnl. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8 Place (le la Bourse. LA LONDON, la G. L. Daube et 0-nie, 130, Fleet Street E. C. LA VIENA, la (l-nit Haasenstein et Vogler, Walliischgasse 10. LA FRANCFORT, S. — M. G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refasă — ^ 20 BANI EB13MPLARUL 1^EDxACTXXJISnCA. SX A L)MINIS TR ATXXJIsTX^A 14, STBADA DOAMNEI, 14 BUCÜRESCI, ií AUGUST 1883 Este grav faptul — diserăm ieri— ca România, într’un mare număr de ani, plini de dureri, de lupte și de triumfuri, se nu fi dat nascere unei idei mai moi, unul drapel ale carui fețe mai viui și mai neatinse de ploi și de arșiți, s’atragă un lume mai moé în jurul seü (1). Lamennais a zis : „Nimic nu se ’nțțelege decât prin causa sea și ’n causa sea, câci causa conține tot ce este real în efect.“ Trebuind dar, cum am <zis, să căutam causa ori carul fapt, supunem aprețuirii publice cari sunt, după noi, căușele c’afară din cele duue partite nu s’a produs încă în România uă altă partită. Lupta n’a fost și nu putea fi la noi alta decât naționalitatea, ca ideă, ca principiu, și libertatea, care este tot d’uă dată și cel mai putern instrument. Acesta luptă, ceva mai bine desemnată, a reî nceput în timpii noștrii supt domnia lui Alecsandru Ghica. Atunci începu în Muntenia, în Cameră și ’n țară, lupta pentru naționalitate. Capul acestei partite fu Ion Câmpinenu. Dintre boierii în vârstă, aderinți sinceri n’avea, pe cât seim, de cât pe Grigore Cantacuzino și Ion Rossetti. Avea cnsă, în partita ce se forma, mai mulți aderinți dintre cei nemulțumiți pentru cestiuni mai mult sau mai puțin personale, și dintre cei cari erau aspiranți la domnie. Partita acesta s’a manifestat în Adunarea opstesca la 1837, prin respingerea unui articol care se cerea de Russia a se introduce și ’n Regulamentul organic din Muntenia ; acel articol prescriaea „nici uă schimbare nu se putea face în fisul regulament decât după înnadinsă împuternicire a înaltei Porți cu împreună unirea Curții Russiei.“ (2) Ion Cámpinénu se duse apoi la Constantinopole, la London șija Paris și lupta pentru a dobândi Unirea Principatelor și un Principe strein. Ion Câmpinenu fu închis la ’ntorcerea sea în țară și partita națională fu abătută. Ea ensé, născută fiind din aspirațiunile națiunii, rămase vine, și deși nu se putea nici scrie nici vorbi ea renăscea, prin generațiunea cea nucă care urma drapelul partitei Cămpineanu. Acest drapel se jălia din când în când prin poesii, prin fabule, prin reviste, printre cari traduceri de piese de teatru și mai încace, supt domnia principelui Bibescu, prin orecari asociațiuni prin unirea unor români din Paris cu cei din țară, din care se produse, între altele, societatea pentru tipărirea și răspăndirea cărților instructive, societatea pentru a se trimite tineri în străinătate, etc. etc. De pe la 1846 mai cu sumă, începu si să lucrare pentru formarea unei asociațiuni secrete cu scop d’a se lucra, în țară și ’n străinătate, prin scrieri, prin propagande orale și prin tot felul de sacrificii, pentru unirea principatelor și independința Statului român. Revoluțiunea de la 1848, curma acea lucrare, care, după învingere fu reî nceputâ și urmată de cei cari erau eșilați. Faptele, cel puțin cele publice, cari s’au petrecut d’atunci și pân’acum fiind cunoscute ne resumam . (1) A se vedea Românul de la 3 și 4 August. (2) Acest articol era în regulamentul Moldovei dér aci n’a fost priimit încă de la început. Idea domnitare, și prin urmare lupta a fost necurmat numai pentru constituirea și întărirea naționalității și pentru libertate. In acesta luptă cei cari au purtat drapelul partitei naționale liberale, au lucrat cu stăruință și cu tărie far’a cruța nici un sacrificiu. In facia lor ei au avut necurmat în întru partita care*se numia conservatóre. Cei din acesta partită — pe care națiunea o numi partita reacționară—au luptat necurmat și cu ’nvierși mare în contra partitei naționale și liberale. Națiunea Intrega intrată în acesta luptă este ’nvederat ca ea nu mai putea să dea nascere unei altei partite. Dovédá despre acest adevér mal avem și faptul câ ’n acéstá periódá se încercară câțiva a creată a treia partită; se ’ncerca a se face una cu numele de „centru“, se făcu una a „dictaturei“; se ’ncerca alta supt numele de Fracțiune liberă și independinte, și asta supt denumirea de „juna drepta.“ Tóte aceste ’ncercâri fură, și logic era să fie, deși arte. In adevĕr ne pare lesne de ’nțțeles ca națiunea nu putea să-și lase lupta pentru esistența iei ca națiune liberă și independinte, pentru a da ascultare celor cari se framentau pentru interese mici și mai mult sau mai puțin personale. E că dér causa care făcu ca națiunea română sĕ nu producă, de la 1859, ș’am putea <sce Ue 1848 și pân’ acut, uă altă partită mai nuoă și mai naintată. Dér, se va cjice, de ce are după sfîrșitul resbelului și pân’ acum nu s’au produs omeni moî c’uă ideă ș’uă programă nuoă ? Acesta întrebare, deși forte complicată, trebuind casé să fie luată în considerare, vom espune opiniunea nóstra, chiar de n’ar fi de cât pentru a sili pe toți sĕ studie cestiunea, începem cu prima causă și care este una din cele mai de căpetenie. Asicuratu-s’a óre esistința nóstrá ca națiune? Cu cea mai ferbinte dorință d’a se dovedi ca fórte ne ’așt ălâm vom ’fice, nu, ea nu este încă asicurată. De la 1857 și pân’ acum s’a zis adesea în aceste colóne: — „Trebue ca toți românii să se convingă câ ginta și posițiunea nós trá geografică ne cer imperios sé fim séü sé per im. “ Mult s’a făcut d’atunci și pân’ acum pentru ca să fim, și d’aceia în loc d’a peri ne-am rădicat și ne-am întărit. Cu tóte aceste deși multe pericole înfruntarăm multe mai sunt încă în jurul nostru. Peninsula balcanică este peste putință se remite în starea în care a făptuit-o renumitul congres de la Berlin. Ea este într’uă necurmată ferbere , cât timp va mai ține acesta ferbcere ? Ce se va face pentru ca se nu începá colcăirea ? Ce resuflători se fac sau se vor face pentru ca colcăirea să nu spargă vasul ? Se va fi ce pate ca pe noi nu ne privește d’a dreptul nici fericerea nici colcăirea naționalităților slave. Nu este nici uă ură între noi, și se scie ca nu le dorim decât propășire, liniște și fericire. Cine ne spune cise ca regularea se va face în mod liniștit ? Cine ne asigură ca nefiind deschise resuflători de asigurare nu va isbucni vasul întreg ? Negreșit asemene câ noi n’avem decât să stam în casa nóstrá pe deplin liniștiți. Dar cine póte asigura ca isbucnind acest vas mare nu va scudui tot Oriintele și ca sfărîmăturile nu vor cade și asupra caselor nóstre ? Oricum vom întorce cestiunea este învederat ca până ce nu se va regula pe deplin cestiunea Oriintelui și a peninsulei balcanice, pericolul final resbel în ruime este mare ; și astfel fiind este asemene învederat ca oricât de liniștiți și de neutri vom sta totuși existența nóstru ca națiune nu va fi asigurată până ce nu se va sfîrși pe deplin cestiunea Oriintelui. Acesta fiind starea lucrurilor fiecare român este dator d’a se ocupa fii și nópte de esistința Statului român , națiunea dar nu pute da nastere unei altei partite decât numai celei care va da idei mai bune și va * i presinta mai mari chiezeșil pentru apărarea și ’ntărirea țarei . Am fis idei mai bune er nu cuvinte deși arte . Am fus chiezeșil pentru apărarea și ’ntărirea țerei, er nu vorbe sfârâitare. Prin chiezeșil se ’nțțelege opiniuni clare și presintate de ómeni cari, în viața lor de pân’aci, n’au schimbat drapelurile cum își schimbă cineva cămeșile. Noi credem c’acesta nuoă partită este deja născută și se pregătește d’a se manifesta. Avend cnse drept scop d’a vorbi acum, numai despre ceia ce-a fost și este, supuserăm cercetării publice părerile nóstre. Datoria nóstrá de fiaristî fiind d’a provoca cugetarea și ciocnirea ideilor vom urma mâne studiul în privința partitelor nóstre cele vechi și vom mai spune, și din alte ponturi de vedere, pentru ce, dupe noi, nu născu pân’acum uă altă partită care se fi ’nceput deja a atrage asupră-î atențiunea publică. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Constantinopole, 15 August. — Incidentele cuirasatei francese „Infernal“ în portul Smirnei s’a isprăvit. Acesta cuirasată, venind din Portul Said, debarcase echipagiul său la Smyrna în urma unei rele înțelegeri provocată prin impunerea unei carantine de cincisprezece (fie provenințelor din Smyrna , dar Consiliul sanitar din Constantinopole, după uă examinare, a considerat Smyrna ca nefiind supusă la carantină și a prescris numai oă observațiune de 24 de ore în Dardanele pentru provenințele din Smyrna. E probabil cu tote astea câ „Infernal“ trebuea a face să carantină la Smyrna. Belgrad, 15 August. — Regele Milan va face uă revistă militară la 18 ale acestei luni, apoi se va duce pe calea Vienei la Gleichenberg, unde va sta până la jumătatea lui Septembre; de acolo va pleca la Hamburg. Viena, 15 August. — Noptea din urmă poliția a găsit lipite pe zidurile mai multor cvartale ale capitalei scrieri escuatare adresate lucrătorilor și omenilor din popor și semnate: „Comitetul esecutiv“. Frohsdorf, 15 August.—Starea comitelui de Chambord urmeza a fi forte grea. Alecsandria, 15 August.—Ieri au fost 9 morți de holera la Cair și 40 la Alecsandria. Berlin, 15 August.—Corespondența provincială, vorbind despre întrevederea celor ciuci împărați la Ischl, stabilește importanța eminentă a întrevedere nu numai pentru cele duci imperii dar și pentru pacea generală. Raporturile amicale care unesc cele ducé imperii și pe cei duci monarhi s’au adeverit să dată mai mult ca fiind factorul cel mai însemnat al pacii. întrevederea de la Ischl e uă duuă garanție. Cettigue, 15 August.—Principele Nikita a plecat a<ji la Constantinopole. înainte de plecare, el a adresat poporului său cu acesta ocasiune uă proclamare în care stabilește ca e cel d’antéi dintre principii Muntenegrului care a făcut să visită la Constantinopole, dar vă face spre a întări relațiunile amicale ce există cu Pórta și a asigura astfel Muntenegrului, în desvoltarea sa pacifică, fructul unei vecinătăți simpatice și amicală pe totá întinderea fruntarielor sale. Principele însărcinăză pe Principesa Milena cu regina Principatului pe timpul lipsei sale. I VINERI, 5 AUGUST 1888. Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE: In Capitală ți districte, un an 48 lei; și se lunt 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea oiarului și oficiele poștele LA PARIS, la Havas-Laffite et Cine, 8, Place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott Cav. Gustavo Croce, Via San Francesco da Paola (N. D.) 15, Genova. — Articolele nepublicate se ard — DIN AFARA AUSTRO-UNGARIA Presa germană a urmărit cu un mare atențiune cele petrecute în Landtagul boemian cu ocasiunea desbaterilor asupra proiectului pentru reformarea legii electorale. Astfel Kölnische Zeitung, vorbind despre încercarea d-lui Rieger de a ajunge la uă împăcăciune cu Germanii prin demersuri în afară din Parlament, pe care aceste din urmă le-au respins, scrie urmatorele : In curând Cehii vor face Germanilor imputarea ca n’ați voit uă împăciuire. Tocmai spre a le procura acest pretest a avut scop încercarea d-lui Rieger. Acest pretest se nimicesce énsé deea reproducem uă singură trasă din minunata scrisore pe care d. Rieger a adresat-o Germanilor. După efectuarea reformei electorale, majoritatea din Landtagul boemian va fi negreșit cehă, întrucât va domni în Austria actualul regim. Și trebuie óre ca îngenunchiarea Germanilor de câtre acesta majoritate cehă să fie sancționată chiar de deputații germani Prin admiterea legii? In schimb, Norddeutsche Allgemeine Zeitung crede ca soluțiunea asolutistă a greutății trebuie orecum admisă. Statul Kardice între altele : .Germanii și Cehii sunt acum mai departe ca oricând d’a ajunge la uă înțelegere. Un singur lucru reiese lămurit, pentru orice privitor nepărtinitor, din desbinarile pasionate ce se văd în Landtagul boemian : asoluta incapacitate a parlamentaismului d’a resolve problemele de Stat pentru împăcarea neînțelegerilor de naționalitate. ENGLITERA EcĂ cuvintele prin care lordul Granville a respuns în Camera lorzilor la interpelarea marchizului de Salisbury în privința Madagascarului : Depeși voluminose au sosit din Madagascar și sunt discutate de guvernul Maiestății Sale. Guvernul francez accepta și el pe totă fiica se primesc a depeșî. M’am înțeles cu d. Waddington, ca, îndată ce ele vor sosi, să se facă fară întărsilare uă schimbare de șchințe primite de ambele guverne. Cred ca ambele guverne sunt inspirate de aceleași simțiminte de respect și amidă pentru celalt, și de aceea trebuie să ne asceptam a ajunge la uă soluțiune satisfăcátóre a cestiunii. Totuși că asemene soluțiune nu numai ca n’ar fi înlesnită, dor âncă ar fi îngreuiată deca m’ași încerca a esprimată opiniune prematură asupra documentelor sosite, înțeleg forte bine dorința nobilului marcius d’a cunosce amănuntele în privința unei cestiuni atât de delicate, dar cred câ d-sea nu va mai stărui în urma împregiurărilor ce l-am espus aci. Politische Correspondenz, publică urmatorea relațiune ce i se trimite din Londra cu data de 13 August: Prin cercurile politice de aici se privesce ca un ce forte positiv, cu retragerea trupelor englese din Egipet se va face peste căteva luni, ba pate chiar în Noembre. Guvernul englez, care, îndată ce se va sfîrși cu reorganisarea Egipetului, se va grăbi a evacua țara, primesce soriile cele mai favorabile pentru progresul ce face opera de reorganizare. RUSIA Consiliul imperial rus aotărît să se instituie oă comisiune care se reorganiseze din temelii poliția din Petersburg și Moscva, care este forte conruptă. SPANIA Citim în te lemos de la 13 August, începe a se vedea limpede în ceea ce privesce împregiurarile cari au însoțit esplosia insurecționale în Spania și cari au făcut-o să nu isbutesca. Manifestul publicat de colonelul Vega și de emigrații din Badajoz în fiarele din Lisabona face să se cunosca proiectele a câror realizarea o urmăreau insurgenții; ei voiau să proclame Republica spaniolă, cu Constituția din 1869, și a introduce în peninsulă reforme democratice definite de programa d-lor Ruiz Zorilla și Salmeron. Schințe particulare ne autori să a crede ca, după cum presupuseserăm, că mișcare generală era pregătită în regat, cu împregiurare neașteptată a provocat inițiativa prematură a garnisonei din Badajoz, și câ acesta a fost surprinsă văsiindu-se cu totul părăsită. Colonelul Vega și tovarășii lui de altă parte de chiară, ca au trecut în Portugalia pentru a evita uă vărsare de sânge devenită nefolositare. .... Consiliul de miniștrii a luatotărîrea d’a restabili garanțiile constituționale îndată ce liniștea va fi asigurată. Acesta condiție amână rădicarea stârii de asediu pentru un timp neotărît, câcî neisbenda celor de antet tentative s’a vărzut ca nu împiedică esplosiile parțiale. Scirile primite în privința afacerii de la Leo de Urgel urmeza a se contraface: unele anunță supunerea detașamentului insurgenților, altele ca a întrat în Francia, în fine că alta depeșă mărturesce ca d’uă parte și de altă urmeza împușcăturile în munții de la Puucerda, Lerida și Val-d’Andorre. Nimic nu caracteriseza mai bine nesiguranța în care ne pun informațiile oficiase decât contrastul celor duce depeșî publicate d’uă dată ar fi diminuță de „Agenția Havas“, din care una, datată din Saint-Adefonse, „confirmă pacificarea completă a Spaniei“, pe când cealaltă, datată din Bourge-Madame, «fiice ca „colona care mergea în ajutor la Leo de Urgel s’a reîntors în urma unui contraordin primit din Barcelona, unde este tema do uă resculare.“ SERBIA Uă telegramă din Belgrad, cu data de 13 August și publicată de die Presse, anunță urmatorele : In urma invitațiunii celei mai măgulitore venită aici din partea împăratului Wilhelm, regele Milan se va duce în Septembre să asiste la marele manevre ce se vor face lângă Hamburg. BULGARIA filiarului Blgarski Glas îi pare rea de reîntorcerea generalului Sobolev în Bulgaria, câci el e convins ca ministrul va guverna și de aci încolo după aceeași sistemă. Citatul fiar (fiice ca neliniștea și nemulțămirea nu pot fi înlăturate prin plângerile pe cari principele le face în străinătate, spre a ajunge la acest scop, nu este decât un mijiloc, adică restabilirea Constituțiunii de la Tîrnova. Dacà principelui i se pare ca modificarea iei este asolut trebuinciasa, atunci n’are decât sé efectueze acesta modificare prin mifilócele legale pe cari i le oferă Constituțiunea. In oricare alt cas, Bulgaria va remâne jucăria influință din afară și nu va fi nici uă dată liniștită. AFGHANISTANUL In Parlamentul engles s’a dat dilele acestea vă lămurire asupra ajutorului bănesc ce Emirul din Afghanistan primesce de la guvernul englez. Lordul Kimberley «fuse ca suma anuală ce se da Emirului Abdurahman Khan de câtre guvernul indian este personală și oficiată la cifra de 120.000 livre Sterlinge, care i s’a acordat spre a-1 pune în posițiune să preîntâmpine actualele greutăți de cari se isbesce în administrațiunea țerei sale. Acesta sumă va fi întrebuințată pentru a-și plăti trupele, precum și pentru luarea de alte măsuri trebuinciose la apărarea teritoriului său. Nu s’a încheiat cu Emirul nici vr’un tratat, nici vr’un angagiament în privința relațiunilor comerciale. Astfel fiind, situațiunea Franciei este forte anevoiosa și se pare ca ea, déca China nu se va mlădia sau deca nu va reuși să tragă avantagie din schimbarea de tron în Hue, să se pomenesca încurcată, fară voie!, într’un resbel cu China. D. Challemel-Lacour va trebui să întrebuințeze totă energia și dibăcia sea spre a scote Francia din înfundătura în care a vîrît-o prin respingerea tratatului Bourre. Déca nu va reuși, atunci se pare forte bine ca ministrul de externe, față cu neplăcerea ce domnesce în genere în Francia pentru orice resbel, să fie nevoit a se retrage. Chiar acum câteva fiile se împrăștiase prin Paris scomptul cu d. Challemel-Lacour se va retrage și cu președintele consiliului, d. Jules Ferry, va lua portofoliul afacerilor străine. întorsătura nefavorabilă ce cestiunea Tonkinului a luat acum, ar putea să facă forte lesne din acest scomot un fapt. FRANCIA ȘI CHINA Citim urmatorele în Neue freie Presse de la 14 August . In aceste din urmă finle a perdut mult din tărâm speranța ca se va putea resolve pe uă cale amicală neînțelegerea dintre Francia și China în privința Tonkinului. Chiar prin Paris se consideră misiunea d-lui Tricou ca fară resultat și chiar acesta ar fi cerut săptămâna trecută, din cauză de sănătate, să fie rechiemat în Francia. Totuși nereușita d-lui Tricou în Sangai și Pekin n’ar esclude de tot uă înțelegere. Guvernul republicei ar putea să trimită un alt plenipotențiar în China care se reia firul rupt al negocierilor și să caute uă înțelegere pe un altă basă. Ceea ce îngreuiază însă mai mult stabilirea unui arangjament, este împregiurarea, după cum se anunță din Paris, câ trupele chineze se află deja pe teritoriul Tonkinului. Dă cedare din partea Franciei, în aceste împregiurări, ar fi nu numai oă retragere diplomatică, ci și militară, care ar avea de efect de a nimici prestigiul francez, mai ales față cu poparele orientale. JBBB RUSIA ȘI AUSTRIA pm-ul Ctas, care apare în Cracovia, află că guvernul rus a ordonat administrațiunii liniei de fer care merge de a lungul țârmului Vistulei, ca, în fiecare zi , se aibă gata de plecare în tot minutul fiece vagone militare, ceea ce a produs un mare sensațiune prin Varșovia. Tot același fiiar mai spune ca prin armata rusă circulă scomptul forte mult răspândit despre no resbel forte apropiat între Rusia și Austria. Corespondintele din Varșovia al fiarului Czas mai asigură ca administrațiunea armatei ruse a comandat în Germania oă mulțime de machiaj pentru strnngerea fânului. TURCIA SI MUNTENEGRU Se scrie urmatorele din Constantinopole cu data de 9 August, câtre Politische Correspondenz . Venirea principelui Nicolae al Muntenegrului în Constantinopole pate fi privită ca un succes repurtat de politica lui Said pașa. Marele vizir a susținut întotdeauna față cu Sultanul părerea, câ este în interesul Turciei d’a fi în cele mai bune relațiuni cu statele cele mici din peninsula balcanică. De aceea silințele marelui vizir țintesc de mult la aceea de a stabili nisce relațiuni amicale între imperiu și statele balcanice. Este oă presupunere greșită aceea ca acesta călătorie a principelui Muntenegrului s’a făcut după inspirațiunile ruse. îndemnul pentru acesta a venit din partea Turciei. Prin cercurile Porței se accentueza ca scriea despre visita principelui Muntenegrului nu pate surprinde decât numai pe omenii nepricepuți în ale politicei. In schimb, aceia cari au urmat cu unarecare băgare de semn apropiarea ce se făcea de câtva timp între Perta și Muntenegru, văci în acest eveniment, numai un consecință naturală a desvoltârii de pene acum a relațiunilor. Turcia a îndatorat într’un grad destul de mare pe guvernul muntenegrean prin faptul câ ea, tocmai când mai multe puteri mari europeane susțineau ca regularea fruntariilor albano muntenegrene nu este uă afacere arginte, a pornit din propria sea inițiativă spre a efectua cedarea teritoriilor concedate Muntenegrului. Energia cu care Parta a combătut și a nimicit resistența triburilor albanese contra cedârii, n’a putut face altfel decât se ’ntârescă și mai mult încrederea Muntenegrului în sinceritatea intențiunilor Porței. Visita principelui Nikita n’are alt scop decât acela d’a face și mai vădite bunele relațiuni ce există de cătăva vreme între imperiu și principat ș’a întări și mai mult aceste relațiuni. In fața acestei origini și a scopului visitei princiare la Curtea Sultanului, cade orice combinațiune întemeiată pe presupuneri greșite, ca evenimentul ce este la ordinea fiilor va servi spre întărirea înfluinței ruse la Bosfor. Austro-Ungaria și naționalitățile balcanice. Supt acest titlu, Le Nord publică urmatorea corespondință ce i se trimite din Viena cu data de 7 August : Puțin lucru trebue pentru a reînvia temerile pe cari le inspiră politicianilor austro-ungari situația peninsulei Balcanilor. Ori