Romanulu, septembrie 1883 (Anul 27)
1883-09-17
20 BANI EXEMPLARUL ANUL AL XXVII-LE Voiesce și vei putea ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV..........................40 ban! Deta „ „ » M III .... 2 lei — BA se adresa: IM ROMANIA, la administrațiunea diarului. IN PARIS, la Havas, Lat âte et Cune, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la G. L Daube et C-nie, 130, Fleet Street E. O. LA VIENA, la danl Haasenstein et Vogler, Wallfischgasse 10, LA FRANCFORT, S. — M. G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. și Scrisorile nefrancate se refssă — SAMBATA, 17 SEPTEMBRE 1883. Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE; în Capitala și districte, un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țerile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administraținnea diarnlnl și ofteiele postai. LA PARIS, la Havas-Lafftte et C-nie, 8, Place de la Bourse LA VIENA, la d. B. G. PopovicT, 15, Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustavo Croce, Via San Francesco da Paola (N. 0.) 15, Genova. — Articolele nepublicate se ard — BIGORESCI, NI RAPCIUNE 1883 ! Unul din colegii nostrii redactori a publicat ei, ín acesta partea diariului, nu simplu introducere la desbaterile cari vor reî ncepe în curenții în privința legii electorale. Pani ce publicul va lua deplină cunostință despre proiectul lucrat de Comisiunea Camerei, vom face și noi astă di dră șî uă mică introducere. Lămuririle sunt totdeuna bune, chiar cu cei cari nu voiesc să fie lămuriți. Vom vorbi astăzi în acesta cestiune cu Indépendance roumaiine. Deși acest diaroü se publică în limba francesă, cu tote câ ne-a combătut și ne combate nu numai în cestiunile politice dar și personal, totuși cu densul putem vorbi încă fiind dî nu prea ne combate, ca cele mai multe diarii ale oposițiuui, cu espresiuni la cari nu póte respunde cineva tar’ a se fosorî. Independența a fost și este contra revizuirii legii electorale. Dupe noi, n’are dreptate și reți face, respectăm cnsé ori ce convingeri. In Duminica trecută ea publică un articol supt titlul „revisionistii la Cameră.“ In privința unor părți din acest articol ne vom încerca astăzi a lămuri cestiunea. Independența începe prin a cice : „Este dovedit astăzi ca s’a agitat țara și s’a procedat la alegerea Camerelor Constă tiranic, far’ a se prea sei pentru ce, și plecând de la un punt cu totul negativ : acela ca legea electorală e sistente este viciosă eâeî înlesnesce pré mult înrîurirea guvernementală. “ Reviduirea s’a admis far’ a se pré sei pentru ce, și tot densa, a dis și repetă, câ revizuirea a fost provocată pe supt mână, de guvern care avea interese să se facă un asemene propunere pentru ca se strice liberul, luminatul și învățatul colegiu de proprietari mari. Tot densa mai spune cu scopul, câ „idea celor cari au propus revizuirea a fost d’a distruge temelia compromisului de la 1866.“ Nu ’nnielegem dar ce logică are acum când începe prin a hce ca „nu scie pentru ce s’a agitat țara propuindu-se revizuirea ?“ Independența Țce ca noi acuzatorii legii electorale, am plecat de la un punt negativ . Punt negativ să fie are, pentru densa, decblararea nostră categorică ca legea „înlesnesce prea mult înrîurirea guvernementala !!! “ Independența adaogă îndată : „Mai nainte d’a stabili acesta defectuositate a sistemei electorale ar fi trebuit s’asceptam ca legea să fie încercată și sperimentată prin alegeri libere.“ Ciudat ne pare ca Independența, care vorbind în limba francesă n’ar trebui să fie amăgită de pasiune, se cere ca legea în ființă să mai fie supusă la încercare, la sperimentare. Recurgem la inteligința redactorilor iei spre a-l ruga să găsască și i se ne spue și nu pe care guvern, în timp de 17 ani, n’a fost acusat d’un mare număr de cetățianî, c’a ’mrîurit forte alegerile? Chiar supt guvernul d-lui Ion Ghica, protestările au fost forte numeróse și violențî acusarile. Décádor doi. Catargi, Dumitru Ghica și Cogălniceanu, Ion Ghica, Manolachi Costachi și Ion Brătianu aî fost acuzați de ingerință, în alegerile ce s’atî făcut supt ministerele lor, ce are avem a mai ascepta, ce speranță mai avem a face ? Și fiindca cei mai însemnați din bărbații noștriî politici ați îndurat aceste acusari, se binevoiască a ne spune cui sé ’ncredințeze națiunea ] guvernul spre a fi sigură cu sinceră ] sperimentare se va face ? ji D. C. A. Rosetti este cel dintâî , care a declaarat, în numele seu, în facia judecătorului celui mare, câ legea electorală este viciosa și are ca temelie imoralitatea. Independența, spune întregei Europei că acest om a făcut acesta acuzare legii electorale nu fiind c’o crede votamatore ci ca un instrument vil al guvernului. Ea mai adauga ca el a făcut acesta fiind ca legea de cur jția din compromisul ce a servit de basă Constituțiunii de la 1866. Respundem aci câ Independența a ‘ uitat a spune ca el n’a acuzat-o , numai fiind câ ea da guvernului pre mare înrîurire în alegeri. Cu el a scris și subscris câ legea este imorală : 1 fiind câ numărul cel mic al alegetorilor lor lasă deschise ușele înrîuririi administrative ; câ prin acesta alegétorii sunt înnecați de funcționari, de arendatarii și de proprietarii cari au interese mari supuse bunei sov relei voințe a administrațiunii. Cine pote dovedi ca nu este astfel , se ne declai are de calomniatori în facia ? națiunii. 1 2 El a zis ca, numărul alegătorilor fiind pré restrâns, după trei familii sunt stăpâne asolute pe fiecare co 1 legii. Stăpânirea asolută înlesnesce, provoca chiar, corupțiunea. Cei cari pot dovedi ca nu este exact câ ’n unele din colegiile cele mici s’aleg deputați mai mult cei cari sunt mai avuți, cari cheltuiesc mai mult, cari au clinți mai mulți, dobândiți prin dare de funcțiuni, prin ocrotiri ale abuzurilor și prin multe asemene imoralități se se petra și se de în el în facia publicului. Și când tóte aceste sunt bine cunoscute de câtre protivnicii nostriî contrați de la Independența, se ne erte se le spunem ca nu ’nțielegem ce speranță ne mai cer se facem cu legea sperimentată în timp de 17 ani, care nu produse decât dureri, imoralități, corupțiune și țipete supt ; toți bărbații cari avură nenorocirea se fie la guvern ? Se scie de toți ca nu guvernul ci un singur om a denunțat națiunii ca legea electorale are la temelia corupțiunea La aceste dechiaruri de toți cunoscute Independența Zice : „Scopul a fost d’a reveni în privința compromisului care servise de basă Constituțiunii de la 1866.“ Dar acel compromis a fost făcut în totă Constituțiunea. Pentru ce dor, cei de la Independența nu vĕd câ noi n’am combătut, din tota Constituțiunea, de cât numai nedrepta împărțire a alegătorilor și colegiele cele strimpte și legate de clopotniță în cari aerul este înnăcâcios, molipsitor, ucidător ? Ca conclusiune, déci confrații noștriî cred câ au dreptate în acusurile ce ne fac, noi le propunem . — Se descrie în limba franceză cum este legea nostru electorală. Se spue acusurile ce-i facem noi. Se spue propunerile făcute de noi. Se spue ca de 17 ani tóte guvernele au fost mai egal acuzate de corupțiune. Se spue ca ensușî onorabilele ”. Al. Lahovari a declaarat națiunii în 1 Cameră : „Legea electorală, partita conservative credea ca o face pentru densa, partita cealaltă pentru ea; dar ea n’a eșit nici albă nici roșie, ci curat guvernamentală Ș’apoi se cera sentința de condamnare contra celui dintre noi pe care pressa străină va oțărî cu, prin scrie sau ne scrie, apără nedreptatea și imoralitatea. Ca să convingem pe enșii confrații noștriî de la Independance cu cu pas dune, și prin urmare cu ’nvederată , nedreptate combat, suntem siliți să mai urmăm âncă acesta mică lămurire, ca introducere la desbaterea unoei legi electorale. Independența Zice : «Pentru a găsi mijloc d’a ajunge sopul—(a strica compromisul de la 1866) —a trebuit să se facă cotituri și se se de agitării revizuirii un mobil de moralitate publică care se pute servi pe d’uă parte de drapelur pe d’altă parte s’asigure elementele moderne și proprietatea respingând, în gura mare, ideile socialiste și agitările agrare. „Astfel, se ridică revizuiri, caracterul unei reforme, făcute în folosul unei singure partite și i se dete, ca firmă, marele principiu al garanției libertății electorale.“ Cum ? Este că crimă a lua în mână drapelul moralității politice ? In ceia ce ne privește — căci C. A. Rosetti este cel d’ăntâi care în acesta privință a rădicat acest drapel — mulțumim confraților de la Independința, ca pe faclă, și cu sinceritate negreșit dechiară cu el ca amăgire a luat în mână drapelul moralității. întrebam énse, ce î face a crede câ cei cari susțin legea care, de toți — și de onorabilele d. Al. Lahovari — a fost dechlaratâ de imorală, de guvernementală supt tote guvernele, sunt imorali și morali toți cari o combat ? Încă ceva. A vorbi de socialisti și de agraristî, pate să fie străini cari să ’nțielegá ceva, der a da aceste denumiri partidelor politice din Romănia, afirmăm câ ensuși autorul acestui articol a rîs de cutezarea până la care a ’mpins glumața sea acusațiune. Spre dovadă îl rugăm să spue anume cari sunt la noi socialiști și distrugători ai proprietății și pe ce acte își întemeiază opiniunea mea. N mai rugam încă să explice ce crimă ar face guvernul care s’ar sili, din tóte puterile sale, „s’asigure elementele moderate și proprietatea respingând, în gura mare, ideiele socialiste și agitările agrarie?“ „D. Rosetti, urmeză U Indépendance, reveni din Paris, dar nu luă nici uă parte pe faclă (ostensibilă) la lupta electorală.“ Purtarea unui om, și mai cu sema aceia a unui om care este și directorele unui clariü, nu póte remănea ascunsă de totá țara în timpul alegerilor. De ce dér zice câmpținerea lui în timpul alegerilor a fost și ea să mască, un neadevăr? Care dovédá are ca el s’a mestecat cât de puțin, și încă cu mască, în alegeri ? . Independența își închiără acesta nobilă frasă Zicând îndată : „Un scurt îșî făcură Camere destul de supuse pentru a nu revizui Constituțiunea decât în Ziua în care guvernul va voi și cum va voi.“ Articolul 129 Zice: „Adunările cele moi proced în acord cu Domnul la modificarea ponturilor supuse revizuirii. “ Prin urmare guvernul are dreptul și datoria de a spune în Camere ceia ce crede ca nu pote priimi. El este în drept se cera Regelui să nu sancționeze să lege ce-o va crede rea și se facă apel la națiune. Acusarea dar este nedrepta și nelogică. Independența mai zice, ca acusare : „Din 26 de membrii 22 sunt moderați și 4 cari se dau de radicali, deci d. Rosetti se presupune că ar fi încercat să învingere. “ Constatăm éra,și acusari, și din cele mai grave, și tot pe presupuneri, j Lăsăm case pe C. A. Rosetti în jaful tutor acusarilor și venim la a doua ? •îndată acusare. „Este chiar probabile ca vom asiste la straniul spectacol al revizuirii unei Constituțiuni făcute de câtre liberali în sens reacționar.“ Așadar Independența recunosce acia legea electorală ce avem este reacționară. Décá așa este, combătând revizuirea, ea decilară câ reacțiune urmărește. Décá ea nu este reacționară de ce acasă pe liberalii carii vor voi se mănție din acea lege „liberală“ cât vor putea mai mult? Cacă oriceva elice nu va putea dovedi ca puținele schimbări ce-a făcut Comisiunea moderată nu sunt liberale pe cât ele pot fi, mănținândusă basa din vecinea lege, ce se zice de cel cari vor s’o mănție ca este „morale și anti-guvernementale.“ Independența, mergând pe aceiași cale de presupuneri și de contrazicere și ne mai având spaciu vom respunde acum numai la conclusiunile sale. Ea zice câ legea ce se va face va fi „anodină, serbădă, ibridă.“ Independența uită ca aleșii actuali sunt fiii legii electorale „guvernementale“ cum zice d. Lahovary, guvernementale, reacționare și imorale cum beem noi. Învederat dar este ca marea majoritate a Parlmentului va face să lege, ceva mai bună, negreșit, în unele părți, dar totuși conformă cu spiritul colegiilor din cari au eșit actualii senatori și deputați, și care spirit se întărește prin încuragiarea celor carii vor a se menține legea de la 1866. Independința sfîrșasce Zic ® 11^ ca se vor face ore cari mici schimbări, dar numai din acele cari se nu silescá Camerele d’a se disolve. Eră și gratuită presupunere a zeului și lipsită de logică. Independința scie bine ca modificându-se un singur articol din Constituțiune, din cele cari ating legea electorală, peste putință este ca Camerele se nu se disolve. Décá ânse colegiile vor remănea precum au fost înscrise în Constituțiune, prin fericitul compromis de la 1866. Independința și tota pressa care susține ca libere, inteliginte și morale sunt colegiile I și al II-lea, datore sunt s’aplaude pe membrii actuali ai Parlamentului cari vor menține aceste sfinte moște cari au de bază privilegiul acordat unui forte mic număr de proprietari. învederat este dor câ nu pot se zică protiv niciî nostrii câ bune sunt aceste colegii și reî cei cari le vor respecta. învederat câ nu mai pot acuza guvernul câ numai pentru a distruge aceste colegii a priimit reforma electorală ș’a-1 acuza din nou ca s’a unit cu cei cari vor se le mănție, ba încă c’a poruncit deputaților și senatorilor d’a se mănține. Astfel der salutare, cu iubire și cu respect, se cuvine din partea oposițiunii celor cari vor mănține, cât vor putea mai mult, nedreptățile prescrise în Constituțiune în privința legii electorale; astfel Camerele nu se vor disolve obligatoriu ele însele, și astfel combatere numai din partea Românului se va putea face cu drept celor cari vor respecta muscele reamțiului. A . SERVICIUL TELEGRAFIC AL, AGENȚIEI HAVAS Viela, 27 Septembre.— D. I. Brătianu, primul ministru al României, a avut azî dimindță uă ultimă întrevedere cu cornițele Kalnoky, la 3 ore și jumătate a plecat la Bremesei, Belgrad, 27 Septembre.—Skupcina s’a deschis astăzî. Primarele de la Pojarevaț, d. Nikolayevicî,a fost numit președinte provisoriu. Au votat pentru densul toți deputații radicali cari sunt în iumer de 84. In urmă s’au ales șase radicali și trei liberali ca membrii ai comisiunei însărcinate cu verificarea titlurilor deputaților. Belgrad, 27 Septembre.Prima ședință a Skupenieî a fost forte furtunosă. Cei 84 radicali voind a proclama fără alegere pe d. Nikolayevici președinte provisoriu, progresiștii au protestat cu vioiciune. D-nii Garașanin, ministru al lucrărilor publice și Milatovici, ministru al finanțelor, au isbutit, în cele din urmă, a liniști spiritele; numai după acesta Skupeiia procede la alegerea președintelui său provisoriu, al cărei resultat, telegrafiat deja, fu primit de radicali prin scomptese aplaude. Pesta, 27 Septembre. Sesiunea Reichstagului unguresc a fost deschisă a 7i deputații croați n’au asistat la ședință. Petersburg, 27 Septembre. — Se citesce în Journal de Petersbourg : »Rusia consideră ca periculosă situația creată în Bulgaria; ea doresce Bulgariei să desvoltare pacifică și crede câ principele Alecsandru a înțeles deja greutățile nouei situații. Rusia doresce ca principele și guvernul său se fie destul de tari, moderați și uniți pentru a înlătura aceste greutăți și va fi mulțămită dacă Bulgaria va înlătura unei crise.“ Berlin, 27 Septembre. — Ghazi Muktar pașa e asceptat în curând la Berlin. Francfort, 27 Septembre. — împăratul Wilhelm a sosit; Maiestatea Sea a fost primit cu entusiasm. Londra, 27 Septembre. -— Banca Engli terel a redus- seomptul séü la 3°jo. DIN AFARA FRANCIA Journal of Ohicl .publică un trcm.1 al președintelui republicei numind în postul de supt-secretar de stat la ministerul de marină și colonii pe d. Félix Faure, represintând a 3-a circonscripțiune din Havre în Camera deputaților. D. Félix Faure va întră chiar mâne în funcțiune. Ziarul Standard primeșce să depeșă din Viena zicend cu negocierile pentru închinarea unui nou tratat de comerciu între Francia și Austria vor începe în curând la Viena și vor fi urmate la Paris. GERMANIA Kölnische Zeitung primește următorea relațiune ce i se trimite din Metz : Din hârtiile secestrate la d. Antoine aici, reiese în chipul cel mai văchi câr-sea a primit de la oă societate franceză bani pentru scopurile sale agitatore, cari nu urmăreai negreșit altă țintă decât aceea ca, la un moment dat, să despartă Alsacia-Lorena de imperiul german și să pregătescă cuvintele în țară pentru un asemene moment. ENGLITERA Se telegrafieza din Londra Ziarului le temps cu data de 21 Septembre. Eri autoritățile din Clare (Irlanda) au oprit întrunirea unui mare meeting irlandez. Ziarul Standard, aprobând energia desfășurată cu acesta ocasiune de guvern, prevede nuoi tulburare în Irlanda într’un viitor apropiat. Citim urmatorele în la Viile de Paris de la 23 Septembre : Ziarele engleze de a sera anunță ca comitetul clubului liberal din Gravesend, care pregătea uă primire d-lui Gladstone, a primit o scrisore anonimă care amenința cu mortea pe bărbatul de Stat. Acesta scrisore ave timbrul din Londra și era semnată : „Cineva care vegheza.“ Pall Mall Gazette declară ca sunt lipsite de orice temeiü scomptele ce au circulat asupra însemnătății politice a visitei d-lui Gladstone la Copenhaga. Citatul Z’ar astgură câ ideia acestei călătorii a fost adoptată fără premeditațiuni și n’are nici uă legătură cu cestiunile de politică internnațională. Morning Post crede câ d. Gladstone s’a dus la Copenhaga spre a încuragia pe Țar ca să lupte contra acțiunii cotropitore a Austriei în peninsula balcanică. Fata conservatóre sfirșaște zicând, c’un aer oficios, câ Enghtera va regreta póte într’uă di acesta politică rusofilă. RUSIA Se scrie urmatorele din Petersburg, cu data de 2 I Septembre, câtre die Presse : Pe aici a produs că vine sensațiuna ua mulțime de arestări făcute asupra oficialilor. In Petersburg au fost arestați peste dupe zece oficiari, în mare parte din artileria de marină, ci prin provincii cu gramnada. Astfel, se povestește câ în Samarosaü în Simbirsk, nu pot spune tocmai sisuet numele localității, au fost arestați toți oficialii unui regiment de linie ca bănuiți de agitațiuni politice. Ingrijarea de prin cercurile guvernamentale este forte mare, de vreme ce nu se așteptau ca nemulțumirea să fie atât de întinsă. Corespondintele nostru observă față cu acesta scrie plină de sensațiune, ca informațiunile pe care ni le comunică le are din izvor forte sigur. Corespondintele vienez al Zbirului Daily News asigură câ Rusia face pregătiri de resbel forte seriose pe totá linia fruntariilor sale occidentale. De altă parte, Kölnische Zeitung, vorbind despre înarmările ruseșci, publică un articol, în care zice înt tre altele , j Se scie ca guvernul rus, prin biuroul , superior de censură, a intermis presei d’a vorbi ceva despre sporirea cavaleriei de linie ce se efectueza acum, și ale cârii cont secund se ved deja în cele șapte milione cu care a fost sporit bugetul militar. Din acesta măsură suntem în drept a presupune ca Rusia preferă ca străinătatea se nu scie nimic despre schimbările din armata rusască, mai ales când este vorba despre sporirea trupelor. Este vădit însă ca un asemene mister nu se mai póte ține astăzi . Nîsee asemene reorganizare se fac tocmai în Rusia, unde deja numărul forțelor pe timp de pace e destul de mare, se fac cu un orecare intențiune, care trebuie să bați la ochi și care este pute astăzi de a mări forța ofensivă a armatei; și afară de acestea este vorba tocmai de sporirea cavaleriei, care este atât de costătore, pe câtă vreme se susține ca Rusia voiesee a face economii. TURCIA Corespondințele din Constantinopole, publicate de ziarele englese, semnaleza mișcarea produsă la Porta și la palatul Yldiz-Kiosk de întorcerea neașteptată și grăbită a lordului Dufferin la ambasada englesă. In fiecare Zb Zi ° e corespondintele Ziarului Times, este câte un ședință a consiliului de miniștrii. Cabinetul discută în mod activ reformele ce sunt a se face în Armenia, câcî se crede ca lordul Dufferin a fost însărcinat de guvernul său se staruiasca mai cu sema asupra acestei cestiuni. Acum căteva zile, consiliul de miniștrii aotărît să se numescá guvernori și supt-guvernori creștini în orașele armene unde creștinii formeză majoritatea poporațiunii. SERBIA ziarul le Temps primesce de la corespondintele său din Londra depeșa urmatore cu data de 24 Septembre . Formarea noului cabinet șerb — dice corespondintele din Viena al Ziarului Times — va fi încredințată d-lui Mijatovici sau d-lui Krestici. Cât pentru d. Ristici, el este afară din cestiune. Uă telegramă din Belgrad ne spune că d. ingeniar Passic, președintele Congresului radical de acolo și căpetenia recunoscută a acestei partite, a făcut urmatorea declarațiune în Congres : Majoritatea radicală a Skupeniei trebuie mai nainte de tote să țintască la uă revizuire a Constituțiunii: Libertatea presei, libertatea comunelor, Skupenia liber alesă, siguranța personală, tote acestea trebuiesc acordate poporului farăpediei prin paragrafe. Trebuie se se acorde un control spre a descoperi deficitul ascuns din buget, și acesta trebuie acoperit prin economii și desființarea instituțiunilor de prisos. Partita voiesee în prima linie se acorde poporului tóte îmbunătățirile materiale putâncuse în cercul situațiunii de astăzi. Linia ferată Pirot-Niș a dat-o guvernul unei societăți fără soirea Skupeineî, trata-