Romanulu, octombrie 1883 (Anul 27)
1883-10-01
ANUL AL XXVII-LE Yoiesco și vei putea ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV Deto n nn n IU 2 lei -40 bani A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarulul. IN PARIS, la Havas, Laflite et C-nie, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la G. L. Daube et C-nie, 130, Fleet Street E. C. LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, Wallfischgasse 10. LA FRANCPORT, S. — M. G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. sar Scrisorile nefrancate se refusă — 20 BANI EXEMPLARUL 14, STRADA DOAMNEI, 14 UTI Pîîîît îQPT 30 RApciune iggy DUuUllJülJUi, 12 BRUMAREL lOOU RÉü când este certa în familie. Nimic mai revénsé decât când străinul isbuteste se provoce certa într’ensa, câcî astfel mai culesnire va putea s’o sugrume. Suntem șiruri ca familia română nu este espusă la acest mare pericol. Ceia ce ne póte divida, în privința cestiunilor din afară, este numai tema ce fiecare are, cu drept cuvânt, se n’apuce p’uă cale greșită care se ’nlesnescu străinului strecurarea sea în familie. Acestă credință ne face sĕ studium necurmat cu publicul situațiunea Europei ș’a nóstru. Fiecare spuind temerile séle și ceia ce crede c'am putea face, suntem cu toții mai asigurați ca mai cu anevoie ne vom putea înstăla în alegerea mijlocelor de apărare; în orice cas, prin acestă metoda certa póte fi în familie, dar în fine vom fi mai toți uniți pentru a ’nchide străinului nu numai ușiele casei dar și cele mai mici crăpături ale ferestrelor. Nimene nu pute nega cu tóte puterile mari nu mai vorbesc astăi decât după ce-și găsesc aliați și-și măsura nu numai actele dar și cuvintele dupe numărul aliaților ce s’afi făcut și ale baionetelor de cari dispun. Este scrut asemene cânoi nu putem cunosce bine încă ce alianțe s’au făcut și pe ce învoieli s’au făcut sau se fac. Ne pare dor de trebuință sĕ studiam necurmat, împreună cu națiunea, situațiunea fiecarei puteri în parte și ce se spune de câtre organele publice, libere sau nelibere. Astfel făcurăm ș’astfel vom face până ce vom cunosce cu toții ce vor să facă puterile cele mari și ce ne este și nu ce prin putință să facem. Nimene n’are dreptul să se supere când acem, dupe d. de Beust, câ nu mai este că Europă. Nimene n’are cuvânt să cărtască când zicem câ tare ne temem de amenduoi putericii noștrii vecini. Aceste explicâri date intram în cestiune. Tóte puterile cele mari caută aliați. Seim, dupe câte s’au scris și s’au spus chiar în Parlamente, câ este făcută uă alianță între Germania, Austro-Ungaria și Italia. Seim câ se vorbesce și d’uă contra alianșiă între Russia cu Danemarks, cu Suedia și cu Grecia; se mai adaogă — ceea ce este forte natural — câ ’n acesta aliancia a intrat Muntenegrul, Bulgaria și națiunea sârbă. Mal seim ca primul ministru al Englitezei a avut o lungă convorbire cu imperatorele Russielor. Nimic énsă nu seim pân’acum despre ce va face, în tóte aceste încumetriri Imperiul Otoman. In mare încurcătură ne aflam noi; ne pare oase c’acest mare imperiu, se află într’uă posițiune și mai critică. Ori ce se va f zice, totuși Imperiul Otoman are încă uă mare armată și este un interes pentru noi să cunoscem tot ce se va putea și ’n ceia ce-l privește. Se scie ca Turcia a trimis din nou pe Muhtar pașia în misiune la Berlin. Se susține ca misiunea lui Muhtar pașia este d’a cere ca și Turcia se fie priimită în alianda germano-austriacă. Unele cjíarii au dis că acesta cerere a mai fost făcută dar fară isbenda. Fi-va tot astfel și acum ? Déca Turcia va fi făcut cererea și déca va fi priimită, atunci devine învederat ca nu de la Turcia cugetă se smulgă ceva alianda germano-austriacă. Déca va fi respinsă resbelul va fi mult mai în apropiere de noi. Amintind ca diamele ruseșci nu pot vorbi fară voia guvernului, se vedem acum ce dice în acesta privință diariul rusesc Novoje Vremja. „Ar fi d’uă mare însemnătate, d’a afla ce cereri a adresat Muhtar pașia Germaniei. In acestă privință nu se pot face decât presupuneri. Guvernul turc cere negreșit garanții ■pentru integritatea posesiunilor sale în Europa și'n Asia. Nici nu î-a venit de sicur Porțeî în minte să se găndescă la redobăndirea posesiunilor sale perdute, care, în privința administrative, erau pentru densa numai că povară.“ Asia dér Jiarul rus avu voie se spue ca Turcia cere protecțiunea Germaniei contra Russiei; el mai adaogă ca Turcia nu mai pute avea nici uă speranță de a i se reda provinciile liberate. Acest punt stabilit Noioaje Vremjadice : „Germania sprijină politica de cotropire a Austro-Ungariei în Oriunte, când se va ajunge la un resbel, apoi Turcia va fi cea d’ăntel care va plăti cheltuielile lui. „După Bosnia și Brzegovina Turcia trebui se perdu fâră luptă Ciprul, Tunisia și Egipetul. Acum este vorba despre Albania și Macedonia cu portul de la Salonic. Austria și-a însușit deja pe hartă aceste ținuturi. Ambasadorele engles lordul Dufferin a sosit în Constantinopole spre a începe negocieri pentru cedarea Siriei și a Mesopotamia. Aceleași puteri europene, câtre care se adreseza actualminte Turcia spre a încheia că alianță ne îndemnau, acum câtăva vreme, se luam Armenia. „Luați Armenia“, ne strigau primavera trecută diarele ministeriale din Londra; acest strigăt fu repetat la Viena și Berlin.“ piariul rusesc ne spune aci nu numai câ scopul ce urmăresce Austro- Ungaria, susținută de Germania, este a lua mai multe pârți din pământul actualului imperiu otoman der adaogă âncă câ în acesta împărțială a Imperiului Otoman are și Englitera partea iei. Deci ar fi astfel apoi sau întâlnirea de la Copenhaga a rămas fară resultat sau ca învouirea făcută între Englitera și Russia este și dânsa tot în paguba guvernemântului otoman. In acest caz ce căștigă Turcia de va fi redusă numai în a-și alege sosul cu care va fi mâncată! țflamul rus case schimbă tonul și cea ce propune Turciei. „In urma atâtor amăgiri, pe care Turcia le-a suferit de la amicii săi din Occidente, ea ar putea în fine să se deștepte. Ar trebui să recunoscă ca este mai avantagios pentru ea d’a se apropia de principatele balcanice și de Rusia, care a atacat’o câtevă dată cu asprime dar care a fost întotdeauna francă și onorabilă. Acum însă, când condițiunile luptei diplomatice s’au regulat astfel, ca orice Stat, la cal de nevoie, va avea a face cu mai mulți protivnici d’uă dată, că apropiare de Turcia dobândește pentru noi uă însemnătate practică. Nu cerem de la Turcia nici un ajutor de trupe, ci, din contra, putem s’o ajutam în apărarea posesiunilor sale. „Chiar daca alianța din centrul Europei nu urmărește scopuri agresive, totuși concentrarea tutor forțelor în centrul Europei are un efect neavantagios asupra mersului tutor afacerilor uneia sau celeilate din puteri care nu face parte din alianță. Acest efect s’a vedut deja în cunoscutele evenimente din peninsula balcanică și se pare prea bine ca guvernul turc, în viitorea primăvară, să aștepte pe ospeții austriacî la marea Egee. Numai Rusia n’are trebuință d’uă sporire de teritoriu cu paguba Turciei; noi dorim să avem numai uă cale liberă din marea Negră în marea Mediterană. Altă dată politicii din Constantinopole înțeleseseră avantajele unei înțelegeri cu Rusia. Totuși, mai curând sau mai tânjiu, cu sau fară voia guvernului turc, Rusia va trebui să dobândesca să garanție, ca Dardanelele și Bosforul nu vor fi deschise pentru vasele puterilor vrășmașe muoé. Acesta trebuie s-o înțelegă guvernul turc și va pune politica sea în acord cu cerințele naturale ale politicei rusești, déca voiesce se dobândescá sprijinul Rusiei și se-și asigure pentru mulți ani pacea și integritatea posesiunilor sale.“ Conclusiunea care ne privește în aceste din urmă de chiarârî ale Iranului este : I. C’acum luptele nu mai sunt între duóe Sfaturi ci ca având a face cu mai mulți protivnici d’uă dată se impune fiecarui Stat nevoia d’a-șî dobândi aliați , într’altfel pericol pentru cele cari vor remănea isolate. II. Cu Russia cere aliancia Turciei spuind cnse curat ca cere ca Dardanelele și Bosforul se fie deschise numai pentru dânsa, ș’adaogă ca décà nu va merge cu dânsa ea va fi în contra iei. Luând cu toții act d’aceste de chiarârî adăogâm câ Englitera cu anevoie va priimi a da Russiei Dardanelele și Bosforul și urmâm acest studiu cu relațiuni cari ne vin din altă parte. Francesii, din tote partitele, sunt toți nevoiți acum a fi amici ai Russiei. piarul orleanist Le Soleti, are în Petersburg un corespondinte regulat, amic al Rușilor și inimic al Germaniei. In ciua de 5 Octombre, le Soleil publică un corespondință a sea din Petersburg din care détori suntem a pune aci supt ochii Românilor uă scurtă dar deplină dare de somn. Corespondintele începe prin a spune ca s’au dat acum uor ordine direcțiunii tutor ciamielor prin care le este „asolut oprit d’a desbate cestiunile de pace sau de resbel.“ După ce spune ca „toți presimpt iminința unui pericol care ar amenința pacea Europei,“ și cu tote interesele Russiei cer pacea, ejice : „Sunt duce punturi cari atrag cu totul mai special atențiunea diplomaților ruși, și aceste duce punturi sunt Armenia în Asia și Bulgaria în Europa.“ Amintește legămintele Turciei pentru Armenia, înregistrate în tratatul de la Berlin și cari nu numai nu s’au deplinit dar nici nu se vor putea deplini de câtre Turcia; „și acesta „va da totdeuna Russiei un protest „minunat de intervenire armată și „putința d’a juca rolul cel mare de „liberatori ai creștinilor din Oriunte.“ In privința Bulgariei corespondintele amintește rolul cel frumos al Russiei de la 1877, care a rădicat stindardul naționalităților, și marea greșeală ce făcu în urmă puind Bulgaria supt directa și absoluta domnire a guvernului rusesc. „Țarul cel mou, găsi cu totul rea Constituțiunea de la Tîrnova și sfătui pe principele Alecsandru a face cunoscuta lovire de Stat. D’atunci nu se mai vedura la Sofia decât cinovniei veniți din Petersburg, ministerele în mânile generălilor ruși și Bulgaria transformată în provincie rusescá. „Déca dor sunt nemulțumiți cei de la Petersburg a Bulgariei cre este vina ?“ Conclusiunea este ca Bulgaria va reveni din nou spre Russia dar ca „era revoluțiunilor nu s’a sfîrșit și ca guvernul rusesc va găsi, ori când va voi, mai mult decât un protest pentru a interveni la Dunăre. „Déca dor se vor realisa tóte aceste scompte sinistre ce circulă, d. de Giers va face ce a făcut și principele Gortchakoff : un pas mou spre marea Neagră. „Paralel cu Titanul germanic colosul rus se va ’ntinde în voie I spre miadă ci și politica bacșișului (pourboire) va priimi să nuoe aplicare/ Astfel, oricine vede ca mari sunt încă încurcăturile și prin urmare contrazicerile, și nu este nici un român care să nu simță junghiuri prin inimă când aude vorbindu-se de concesiuni, de compensări, de bacșișuri pe cari adese, vai! România le-a plătit și ’n drepta și ’n stânga. Se studiam dar, să cugetăm ș’apoi să facem tot ce prin putință ne va fi pentru ca să nu ne mai ciuntescă vecinii la 1884 cum furăm ciuntiți cu voia Europei, la 189. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Madrid, 11 Octombre.Ministerul și-a depus demisiunea în manele regelui. Se asigură câ d. Sagasta, președintele cabinetului demisionat, va fi însărcinat a forma noul cabinet. CESTIUNEA DUNAREANA Neue freie Presse publică urmatorele în numărul său de la 10 Octombre : Cu ocasiunea apropierii dintre Austro- Ungaria și România, care s’a efectuat ca uă consecință imediată a visitei regelui român, s’a anunțat precum se scie într’un chip neted, câ cestiunea dunăreană rămâne încă pendinte. Acum aflam ca comisiunea europeană dunăreană se va întruni la 2 I sau 3 Noembre în Galați în sesiune ordinară și d. colonel Pencovici, delegatul român în comisiune, care se reintorce dilele j acestea de la bal, va lua parte la ședințele comisiunii. Cu acesta România da cons Simțimentul săü tacit la acea stipulațiune din tratatul dunărean de la Londra, care cuprinde prelungirea mandatului comisiunii dunărene europene. Este prea adevărat ca guvernul român tot mai stârne în puntul său de vedere negativ în privința celorlalte arangiaminte, dar totuși neînțelegerile de mai nainte vor mai perde acum din înăsprirea lor. DIN AFARA GERMANIA Citim urmatorele în edițiunea de seri a ziarului Fremden-Blatt de la 9 Octombre : i Pe timpul celei din urmă aflări a șefului amiralității germane, locotenentele generare Caprivi, în Kiel, se ținută conferință compusă din vre-un șese contra-amirale, în care se desbătu asupra măsurilor ce ar trebui luate la cas d’uă repede mobilisare a întregei flote germane de resbel. Era vorba d’a oțărî chipul cum tote vasele de resbel destinate a porni, să potă fi înarmate în acelașî timp ca și oștirea de uscat, adică în vre-uă opt zile. S’a stabilit ca orice vas de resbel, îndată ce va primi un ordin, să fie înarmat în trei sau patru file, având totă munițiunea trebuinciosă, stând astfel gata de plecare. Chiar și oficialii și suptoficialii pot fi aduși în puține file la cas d’uă mobilisare. Mai anevoiă însă, și în parte peste putință, este adunarea tutor soldaților de marină într’un timp atât de scurt, de vreme ce oă mare parte din ei se află îngagiați pe vase comerciale cari se află prin ape străine. S’a luat dér disposițiunea ca acesta lipsă se fie împlinită prin înrolarea de marinari de pe vasele comerciale , cari s’ar afla prin porturile germane, și cu chipul acesta flota germană va putea fi mobilisată mai repede decât oricare altă flotă. Se zice ca guvernul german are intențiunea d’a trimite în Corea un ministru plenipotențiar cu misiunea d’a negocia un tratat care se dea voe Germanilor d’a se stabili în acesta țară și d’a face comercia. AUSTRO-UNGARIA Intr’un articol în care se ocupă de lucrurile Landtag-urilor din Austria, Ziarul guvernamental Nemzet, din Pesta, descrie descompunerea relațiunilor ce s’a ivit pretutindeni în Austria din causa luptelor dintre naționalități și care împedică aceste Landtaguri de a întreprinde uă lucrare SAMBATA, 1 OCTOMBRE 1883. Luminează-te și vei Ü. ABONAMENTE: In Capitală și districte: un an 48 lei; sese Inni 24 lei; trei Inni 12 lei; un lnni 4 lei. Pentru tóte țările Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea oiarului și ofieiele postal. LA PARIS, la Havas-Laffite et Cune, 8. Place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustavo Croce, Via San Francesco da Paola (N. D.) 15, Genova. — Articolele nepublicate se ard — de reforme bine-facetare. Articolul încheiă apoi cu urmatorele cuvinte : Nu voim să dicem nici un cuvent despre efectul ce desvoltarea acestei stâri de lucruri póte exercita asupra relațiunilor nóstre naționale și politice, nu voim a discuta întrucât evenimentele din Croația și Dalmația au avut chiar acum un efect retroactiv asupra aspirațiunilor croate, dar, când judecăm aceste lucruri, nu trebuie să se uite un singur moment aceste punte de vedere. Dar și mai puțin trebuie uitat ca aceste evenimente și tendințe vatămă într’un chip simțitor consolidarea monarhiei și simțimentul de unire. Bărbatul politic serios din acesta monarhie nu pate privi decât cu cea mai mare îngrijire desvoltarea lucrurilor din Austria și nu trebuie să se găndască decât la mărginirea lor. RUSIA țfiarul Dziennik Poznanski spune ca în institutul de fete „Maria,“ care este în Varșovia și se află supt protectoratul Țarinei, s’au făcut dilele acestea perchisițiuni domiciliare și au fost arestate să sună profesori și opt fete, pentru ca împrăștiați scrieri nihiliste. Politische Corresponded publică urmatorea relațiune ce i se trimite din Petersburg : Diarele au fost năpădite bilele acestea cu tot felul de circulari secrete din partea autorităților. Nu trece nici vă fi, fără ca să li se aducă câtevn astfel de enunciare. Astfel, li s’a interzis cu cea mai mare asprime d’a Zice vr’un cuvent despre măsurile luate cu ocasiunea înmormântării lui Turghentin. Oă altă circulară interdice Ziarelor d’a reproduce un articol din Ziarul Arhivele ruse scu numai d’a-l cita, fiindca conține afirmațiuni insultatore la adresa împăratului Neculae. Cea mai mae circulară opreșce pe Ziare de a comunica cu Rusia a comandat în Englitera duce monitare nuoi pentru întărirea flotei ruse în marea Negră, un fapt pe care ziarele l’au cunoscut numai din circulară. Vrednic de observat este câ deosebitelor ziare nu li se permite a reține aceste numerose circulari. Nu li se permite redactorilor a lua măcar copie după ele, ci trebuie să se mulțămască a le citi și a le semna. TURCIA Ziarele din Berlin anunță urmatorele : Mukhtar-pașa, trimisul estraordinar al Porței aici, în urma unei invitațiuni din partea cancelarului imperial, a plecat Vineri după amiazi la Friedrichsruhe cu trenul espres care pleca spre Hamburg. Trenul se opri acolo numai ca se se potă da jos trimisul. Fiul cel mai mare al cancelarului imperial, cornitele Herbert, primi pe Mukhtar-pașa și-l însoți până la castel. Mukhtar-pașa plănui cu principele de Bismarck și familia sa, rămaseră nopte la castel și se reintorse la Berlin tocmai a doua zi după amiazi. Și Kohler-pașa fusese invitat, dar a fost nevoit să refuze din causa unor afaceri arginte. BULGARIA dstragem urmatórele pârți dintr’u corespondință adresată din Sofia, cu data de 3 Octombre,jurului Neue freie Presse : Pentru portofoliul ministerului de resbel, pe care ’l ocupă pentru moment colonelul Rüdiger, nu s’a găsit încă bărbatul competinte. După cum mi se comunică din isvor sieur, principele Alecsandru s’a adresat la Petersburg cu rugăciunea d’a i se trimite in generare pentru acest post, dar totuși, pene acum, deși a trecut multă vreme d’atunci, nu i s’a dat nici un răspuns la rugăciunea sea. Este probabil ca numai niscare va instrucțiuni superiore au fost causa cu negocierile cu generalele Lessovoy n’au avut nici un resultat. Principele ar fi cugetând acum d’a lăsa la uă parte ministerul de resbel și d’a înființa numai un post superior administrativ, ér comanda asupra trupelor, pe care o avea până aci ministrul de resbel trimis de Rusia, s’o ia el spre a fi astfel ;niște legături mai strînse cu armata. Dacă acesta încercare va reuși, apoi ea va fi un pas însemnat pe calea emancipării de înrîurire a Rusiei. Mare este ura Rușilor de aici contra principelui și a d-lui Zankoff, cari au isgonit pe cel duoă generări și ea sporesce mereu prin cercurile militare, unde principele avea partizani credincioși. Este vorba ca militarii superiori să-șî dea demisiunea, și daci, după cum se vorbesce, Camera va reduce lefurile militarilor, este forte probabilă că plecarea tutor oficialilor ruși. Singura consolațiune ce le-a mai remas Rușilor este d. Jonin, care sta neclintit la postul său și veghiază. De la dénsulj se astepta resbunarea pentru lovitura primită. Nici nu mai încape îndoială ca în înfrîngerea suferită aici de politice i a fost amestecată și înmurirea străină. Pe timpul când principele era strîns de aprope de triumviratul dat acum afară, să țineau în fiecare zi conferințe secrete între principe, represintantele Germaniei și acel al Austriei. Totuși acesta înmurire n’ar fi devenit nici un dată atât de puterică, spre a putea infringe pe Ruși, deca n’ar fi contribuit purtarea cea rea a Rușilor și sistema lor de prădare. Și pe lângă tote acestea Rusia mai cere să i se plătască și cheltuelile de ocupațiune. ELVEȚIA Se telegrafiază din Neuchâtel ca la 7 Octombre s’a făcut un meeting de opt mii cetățeni, veniți din tote părțile cantonului, în favorea guvernului cantonal în contra Armatei Salvării, cerând espunsiunea iei. Adunarea a dat guvernului un vot unanim de încredere. Delegații meetingului au fost primiți de guvern, în numele căruia d-nii Comtesse și Cornaz au vorbit poporului. EGIPETUL UĂ depeșă din Cair, cu data de 17 Octombre, Zice ca ministrul de interne a invitat printr’uă circulară pe , toți miflirii din provincii a face uă anchetă privitore la tote personele cari se află de ínchisore, ș’a pune îndată în libertate p’acelea contra cărora n’ar fi un acusațiune seriosa. Nimeni nu trebue să fie închis, decât numai în urma unui mandat semnat de autoritatea respuiujétore. CESTIUNEA CROATA În REICHSTAGUL UNGAR Ia desbaterile ce urmară Luni în Reichstagul ungur asupra cestiunii croate, deputatul șerb d. Polit Zise ca ’n Ungaria stau lucrurile mult mai reți ca ’n Austria; evenimentele din Croația au produs uă mare surprindere atât prin cercurile nalte din Viena cât și prin străinătate. Periada independinței ungare se 'ncheiă cu uă revoluțiune, gintea maghiară nu și-a îndeplinit misiunea iui politică, nu și a ținut făgăduelele. Care să fie pre causa ca Ungaria n’a putut să ’și dobândescă prieteni ? Un scriitor francez, Emil Montague, a făcut studii asupra deosebitelor rase și a înmuririi lor asupra formarii Statelor, și acest scriitor afirmă câ sunt ginți cari nu pot de cât se domnescu sau să dispară. Oratorele mărturesee câ gintea ungară și-a câștigat precari merite în privința civilisațiunii, dar partea caracteristică a politicei iei a constat în aceea, când a sciut să se modereze față cu alte naționalități, și numai acestei împregiurari trebuie să i se atribue ca starea lucrurilor de aici e mult mai rea ca în Austria. După ce se inaugura dualismul se stabili basa eghemoniei Germanilor în Austria și acea a Maghiarilor în Ungaria. Dar în cealalta parte a monarhiei se ’nțelese în curând, câ acesta este un punt de vedere fals, și să găsi acolo un bărbat de stat, care, după îndemnuri de sus, începu a ține sema și de celelalte naționalități. Puțin câte puțin sistema sea făcu progrese acolo, și nu e vorba aci nici de Boemia, nici de Polonia; dar acea sistemă prinse rădăcini și în Carniola, Carintia și Steiermarck. Croații cred, ca dintre naționalitățile ungare, rendul este acum al lor. Pe aici se espune lucrul astfel, ca cum n’ar mai fi existând nici oă altă naționalitate în Ungaria. Guvernul se mulțămește cu succesul esterior, ca a isgonit naționalitățile din Parlament și administrațiune. Acum patru ani a dovedit aci un deputat român prin exemple concrete, ca legea naționalităților s’a înlăturat cu totul. Același lucru au voit Ungurii se ’ncerce și 'n Croația, dar acolo le-a mers rea. Chiar pe timpul sistemei teroriste n’a cutezat nimeni să interprete compromisul din 1868 astfel precum se interpreteza acum. Cuvântul de „maghiar“ este astâzi în Croația espresiunea celei mai mari uri. Acel popor se pompune din buni catolici.