Romanulu, octombrie 1883 (Anul 27)

1883-10-01

ANUL AL XXVII-LE Yoiesco și vei putea ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV Deto n n­n n IU 2 lei -40 bani A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarulul. IN PARIS, la Havas, Laflite et C-nie, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la G. L. Daube et C-nie, 130, Fleet Street E. C. LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, Wallfischgasse 10. LA FRANCPORT, S. — M. G. L. Daube et C-nie, pentru Ger­mania, Belgia, Olanda, Elveția și America. sar Scrisorile nefrancate se refusă — 20 BANI EXEMPLARUL 14, STRADA DOAMNEI, 14 UTI Pîîîît îQPT 30 RApciune iggy DUuUllJülJUi, 12 BRUMAREL lOOU RÉü când este certa în familie. Nimic mai rev­énsé de­cât când străinul isbuteste se provoce certa într’ensa, câcî ast­fel mai cu­lesnire va putea s’o sugrume. Suntem șiruri ca familia română nu este espusă la acest mare pericol. Ceia ce ne póte divida, în privința cestiunilor din afară, este numai tema ce fie­care are, cu drept cu­vânt, se n’apuce p’uă cale greșită care se ’nlesnescu străinului strecu­rarea sea în familie. Acestă credință ne face sĕ studium necurmat cu publicul situați­unea Eu­ropei ș’a nóstru. Fie­care spuind temerile séle și ceia ce crede c'am putea face, sun­tem cu toții mai asigurați ca mai cu anevoie ne vom putea înstăla în a­­legerea mi­jlocelor de apărare; în ori­ce cas, prin acestă metoda certa póte fi în familie, dar în fine vom fi mai toți uniți pentru a ’nchide străinului nu numai ușiele casei dar și cele mai mici crăpături ale feres­trelor. Nimene nu pute nega cu tóte puterile mari nu mai vorbesc astă­­­i de­cât după ce-și găsesc aliați și-și măsura nu numai actele dar și cuvintele dupe numărul aliaților ce s’afi făcut și ale baionetelor de cari dispun. Este scrut asemene câ­noi nu pu­tem cunosce bine încă ce alianțe s’au făcut și pe ce învoieli s’au făcut sau se fac. Ne pare dor de trebuință sĕ stu­diam necurmat, împreună cu națiu­nea, situațiunea fie­carei puteri în parte și ce se spune de câtre orga­nele publice, libere sau nelibere. Ast­fel făcurăm ș’ast­fel vom face până ce vom cunosce cu toții ce vor să facă puterile cele mari și ce ne este și nu ce prin putință să facem. Nimene n’are dreptul să se supere când a­cem, dupe d. de Beust, câ nu mai este că Europă. Nimene n’are cuvânt să cărtască când z­icem câ tare ne temem de a­­menduoi putericii noștrii vecini. Aceste explicâri date intram în cestiune. Tóte puterile cele mari caută a­­liați. Seim, dupe câte s’au scris și s’au spus chiar în Parlamente, câ este fă­cută uă alianță între Germania, Aus­­tro-Ungaria și Italia. Seim câ se vorbesce și d’uă con­tra alianșiă între Russia cu Dane­marks, cu Suedia și cu Grecia; se mai adaogă — ceea ce este forte natural — câ ’n acesta aliancia a intrat Muntenegrul, Bulgaria și na­țiunea sârbă. Mal seim ca primul mi­nistru al Englitezei a avut o­ lungă convorbire cu imperatorele Russielor. Nimic énsă nu seim pân’acum des­pre ce va face, în tóte aceste încu­­metriri Imperiul Otoman. In mare încurcătură ne aflam noi; ne pare oase c’acest mare im­­periu, se află într’uă posițiune și mai critică. Ori ce se va f z­ice, totu­și Im­periul Otoman are încă uă mare armată și este un interes pentru noi să cunoscem tot ce se va putea și ’n ceia ce-l privește. Se scie ca Turcia a trimis din n­ou pe Muhtar pașia în misiune la Berlin. Se susține ca misiunea lui Muhtar pașia este d’a cere ca și Turcia se fie priimită în aliand­a germano-aus­­triacă. Unele cjíarii au dis că acesta cerere a mai fost făcută dar fară isbenda. Fi-va tot ast­fel și acum ? Déca Turcia va fi făcut cererea și déca va fi priimită, atunci devine înve­derat ca nu de la Turcia cugetă se smulgă ceva aliand­a germano-aus­­triacă. Déca va fi respinsă resbelul va fi mult mai în apropiere de noi. Amintind ca diam­ele ruseșci nu pot vorbi fară voia guvernului, se vedem acum ce dice în acesta pri­vință diariul rusesc Novoje Vremja. „Ar fi d’uă mare însemnătate, d’a afla ce cereri a adresat Muhtar pașia Germaniei. In acestă privință nu se pot face de­cât presupuneri. Guvernul turc cere negreșit garanții ■pentru integritatea posesiunilor sale în Europa și'n Asia. Nici nu î-a venit de sicur Porțeî în minte să se găndescă la redobăndirea posesiunilor sale perdute, care, în privința administrative, erau pentru densa numai că povară.“ Asia dér­­ Jiar­ul rus avu voie se spue ca Turcia cere protecțiunea Ger­maniei contra Russiei; el mai adaogă ca Turcia nu mai pute avea nici uă speranță de a i se reda provinciile liberate. Acest punt stabilit Noioaje Vremja­dice : „Germania sprijină politica de cotropire a Austro-Ungariei în Oriunte, când se va ajunge la un resbel, apoi Turcia va fi cea d’ăntel care va plăti cheltuielile lui. „După Bosnia și Brzegovina Turcia trebui se perdu fâră luptă Ciprul, Tunisia și Egipetul. Acum este vorba despre Al­bania și Macedonia cu portul de la Salo­nic. Austria și-a însușit deja pe hartă a­­ceste ținuturi. Ambasadorele engles lordul Dufferin a sosit în Constantinopole spre a începe negocieri pentru cedarea Siriei și a Mesopotamia. Acelea­și puteri europene, câtre care se adreseza actualminte Turcia spre a încheia că alianță ne îndemnau, a­­cum câtă­va vreme, se luam Armenia. „Luați Armenia“, ne strigau prima­vera trecută diarele ministeriale din Londra; acest strigăt fu repetat la Viena și Berlin.“ piariul rusesc ne spune aci nu nu­mai câ scopul ce urmăresce Austro- Ungaria, susținută de Germania, este a lua mai multe pârți din pământul actualului imperiu otoman der adaogă âncă câ în acesta împărțială a Im­periului Otoman are și Englitera par­tea iei. Deci ar fi ast­fel apoi sau întâlni­rea de la Copenhaga a rămas fară resultat sau ca învouirea făcută între Englitera și Russia este și dânsa tot în paguba guvernemântului otoman. In acest caz ce căștigă Turcia de va fi redusă numai în a-și alege sosul cu care va fi mâncată! țflam­ul rus case schimbă tonul și cea ce propune Turciei. „In urma atâtor amăgiri, pe care Turcia le-a suferit de la amicii săi din Occidente, ea ar putea în fine să se deștepte. Ar tre­bui să recunoscă ca este mai avantagios pentru ea d’a se apropia de principatele balcanice și de Rusia, care a atacat’o câte­vă dată cu asprime dar care a fost în­tot­dea­una francă și onorabilă. Acum însă, când condițiunile luptei diplomatice s’au regulat ast­fel, ca ori­ce Stat, la cal de nevoie, va avea a face cu mai mulți protivnici d’uă dată, că apropiare de Tur­cia dobândește pentru noi uă însemnătate practică. Nu cerem de la Turcia nici un ajutor de trupe, ci, din contra, putem s’o ajutam în apărarea posesiunilor sale. „Chiar daca alianța din centrul Europei nu urmărește scopuri agresive, totuși con­centrarea tutor forțelor în centrul Euro­pei are un efect neavantagios­ asupra mer­sului tutor afacerilor uneia sau celei­l­ate din puteri care nu face parte din alianță. Acest efect s’a ved­ut deja în cunoscutele evenimente din peninsula balcanică și se pare prea bine ca guvernul turc, în viito­­rea primă­vară, să aștepte pe ospeții aus­­triacî la marea Egee. Numai Rusia n’are trebuință d’uă sporire de teritoriu cu pa­guba Turciei; noi dorim să avem numai uă cale liberă din marea Negră în marea Mediterană. Altă dată politicii din Constan­tinopole înțeleseseră avantajele unei înțele­geri cu Rusia. Totuși, mai curând sau mai tânjiu, cu sau fară voia guvernului turc, Rusia va trebui să dobândesca să garanție, ca Dardanelele și Bosforul nu vor fi des­chise pentru vasele puterilor vrășmașe muoé. Acesta trebuie s-o înțelegă guvernul turc și va pune politica sea în acord cu cerințele naturale ale politicei rusești, déca voiesce se dobândescá sprijinul Rusiei și se-și asigure pentru mulți ani pacea și integritatea posesiunilor sale.“ Conclusiunea care ne privește în aceste din urmă de chiarârî ale­­ Ira­nului este : I. C’acum luptele nu mai sunt între duóe Sfaturi ci ca având a face cu mai mulți protivnici d’uă dată se impune fie­carui Stat nevoia d’a-șî dobândi aliați , într’altfel pericol pen­tru cele cari vor remănea isolate. II. Cu Russia cere aliancia Tur­ciei spuind cnse curat ca cere ca Dardanelele și Bosforul se fie des­chise numai pentru dânsa, ș’adaogă ca décà nu va merge cu dânsa ea va fi în contra iei. Luând cu toții act d’aceste de chia­rârî adăogâm câ Englitera cu ane­voie va priimi a da Russiei Darda­nelele și Bosforul și urmâm acest studiu cu relațiuni cari ne vin din altă parte. Francesii, din tote partitele, sunt toți nevoiți acum a fi amici ai Rus­siei. piar­ul orleanist Le Soleti, are în Petersburg un corespondinte regulat, amic al Rușilor și inimic al Ger­maniei. In c­iua de 5 Octombre, le Soleil publică un corespondință a sea din Petersburg din care détori suntem a pune aci supt ochii Românilor uă scurtă dar deplină dare de somn. Corespondintele începe prin a spune ca s’au dat acum u­or ordine direc­țiunii tutor c­iamielor prin care le este „asolut oprit d’a desbate cestiunile de pace sau de resbel.“ După ce spune ca „toți presimpt iminința unui pericol care ar ame­nința pacea Europei,“ și cu tote in­teresele Russiei cer pacea, ejice : „Sunt duce punturi cari atrag cu totul mai special atențiunea diplo­maților ruși, și aceste duce punturi sunt Armenia în Asia și Bulgaria în Europa.“ Amintește legămintele Turciei pen­tru Armenia, înregistrate în tratatul de la Berlin și cari nu numai nu s’au deplinit dar nici nu se vor pu­tea deplini de câtre Turcia; „și acesta „va da tot­deuna Russiei un protest „minunat de intervenire armată și „putința d’a juca rolul cel mare de „liberatori ai creștinilor din Oriunte.“ In privința Bulgariei corespondin­tele amintește rolul cel frumos al Russiei de la 1877, care a rădicat stindardul naționalităților, și marea greșeală ce făcu în urmă puind Bul­garia supt directa și absoluta domni­­re a guvernului rusesc. „Țarul cel m­ou, găsi cu totul rea Constituțiunea de la Tîrnova și sfătui pe principele Alecsandru a face cunoscuta lovire de Stat. D’a­­tunci nu se mai vedura la Sofia de­cât cinovniei veniți din Petersburg, ministerele în mânile generălilor ruși și Bulgaria transformată în provin­cie rusescá. „Déca dor sunt nemulțumiți cei de la Petersburg a Bulgariei cre este vina ?“ Conclusiunea este ca Bulgaria va reveni din n­ou spre Russia dar ca „era revoluțiunilor nu s’a sfîrșit și ca guvernul rusesc va găsi, ori când va voi, mai mult de­cât un protest pentru a interveni la Dunăre. „Déca dor se vor realisa tóte a­­ceste scompte sinistre ce circulă, d. de Giers va face ce a făcut și prin­cipele Gortchakoff : un pas m­ou spre marea Neagră. „Paralel cu Titanul germanic co­losul rus se va ’ntinde în voie­ I spre miadă ci și politica bacșișului (pour­­boire) va priimi să nuoe aplicare/ Ast­fel, ori­cine vede ca mari sunt încă încurcăturile și prin urmare contrazicerile, și nu este nici un ro­mân care să nu simță junghiuri prin inimă când aude vorbindu-se de con­cesiuni, de compensări, de bacșișuri pe cari adese, vai! România le-a plă­tit și ’n drepta și ’n stânga. Se stu­diam dar, să cugetăm ș’apoi să fa­cem tot ce prin putință ne va fi pentru ca să nu ne mai ciuntescă vecinii la 1884 cum furăm ciuntiți cu voia Europei, la 18­9. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Madrid, 11 Octombre.­Ministerul și-a de­pus demisiun­ea în manele regelui. Se asigură câ d. Sagasta, președintele cabinetului demisionat, va fi însărcinat a forma noul cabinet. CESTIUNEA DUNAREANA Neue freie Presse publică urmato­­rele în numărul său de la 10 Oc­tombre : Cu ocasiunea apropierii dintre Austro- Ungaria și România, care s’a efectuat ca uă consecință imediată a visitei regelui ro­mân, s’a anunțat precum se scie într’un­­ chip neted, câ cestiunea dunăreană rămâne încă pendinte. Acum aflam ca comisiunea­­ europeană dunăreană se va întruni la 2 I sau 3 Noembre în Galați în sesiune ordi­­­­nară și d. colonel Pencovici, delegatul ro­­­­mân în comisiune, care se reintorce dilele j acestea de la bal, va lua parte la ședin­­­­țele comisiunii. Cu acesta România da con­­s Simțimentul săü tacit la acea stipulațiune­­ din tratatul dunărean de la Londra, care­­ cuprinde prelungirea mandatului comisiu­­­­nii dunărene europene.­­ Este prea adevărat ca guvernul român tot mai stârne în puntul său de vedere ne­­­­gativ în privința celor­l­alte arangiaminte,­­ dar totu­și neînțelegerile de mai nainte vor mai perde acum din înăsprirea lor. DIN AFARA GERMANIA Citim urmatorele în edițiunea de seri a ziarului Fremden-Blatt de la 9 Octombre : i Pe timpul celei din urmă aflări a șefu­­­­lui amiralității germane, locotenentele­ gene­­­­rare Caprivi, în Kiel, se ținu­tă conferință compusă din vre-un șese contra-amirale, în care se desbătu asupra măsurilor ce ar tre­bui luate la cas d’uă repede mobilisare a întregei flote germane de resbel. Era vorba d’a oțărî chipul cum tote vasele de resbel destinate a porni, să potă fi înarmate în acela­șî timp ca și oștirea de uscat, adică în vre-uă opt zile. S’a stabilit ca ori­ce vas de resbel, îndată ce va primi un ordin, să fie înarmat în trei sau patru­­ file, având totă munițiunea trebuinciosă, stând ast­fel gata de plecare. Chiar și oficialii și supt­­oficialii pot fi aduși în puține­­ file la cas d’uă mobilisare. Mai anevoiă însă, și în parte peste putință, este adunarea tutor sol­daților de marină într’un timp atât de scurt, de vreme ce oă mare parte din ei se află îngagiați pe vase comerciale cari se află prin ape străine. S’a luat dér disposițiunea ca acesta lipsă se fie împlinită prin înro­­­­larea de marinari de pe vasele comerciale , cari s’ar afla prin porturile germane, și cu chipul acesta flota germană va putea fi mobilisată mai repede de­cât ori­care altă flotă. Se zice ca guvernul german are intențiunea d’a trimite în Corea un ministru plenipotențiar cu misiunea d’a negocia un tratat care se dea voe Germanilor d’a se stabili în a­­­­cesta țară și d’a face comercia. AUSTRO-UNG­ARIA Intr’un articol în care se ocupă de lucrurile Landtag-urilor din Austria, Ziarul guvernamental Nemzet, din Pesta, descrie descompunerea rela­­țiunilor ce s’a ivit pretutindeni în Austria din causa luptelor dintre na­ționalități și care împedică aceste Landtaguri de a întreprinde uă lucrare SAMBATA, 1 OCTOMBRE 1883. Luminează-te și vei Ü. ABONAMENTE: In Capitală și districte: un an 48 lei; sese Inni 24 lei; trei Inni 12 lei; un lnni 4 lei. Pentru tóte țările Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea oiarului și ofieiele postal. LA PARIS, la Havas-Laffite et C­une, 8. Place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustavo Croce, Via San Fran­cesco da Paola (N. D.) 15, Genova. — Articolele nepublicate se ard — de reforme bine-facetare. Articolul încheiă apoi cu urmatorele cuvinte : Nu voim să dicem nici un cuvent des­pre efectul ce desvoltarea acestei stâri de lucruri póte exercita asupra relațiunilor nóstre naționale și politice, nu voim a dis­cuta întru­cât evenimentele din Croația și Dalmația au avut chiar acum un efect re­troactiv asupra aspirațiunilor croate, dar, când judecăm aceste lucruri, nu trebuie să se uite un singur moment aceste punte de vedere. Dar și mai puțin trebuie uitat ca aceste evenimente și tendințe vatămă în­tr’un chip simțitor consolidarea monarh­iei și sim­țimentul de unire. Bărbatul politic se­rios din acesta monarh­ie nu pate privi de­cât cu cea mai mare îngrijire desvoltarea lucrurilor din Austria și nu trebuie să se găndască de­cât la mărginirea lor. RUSIA țfiarul Dziennik Poznanski spune ca în institutul de fete „Maria,“ care este în Varșovia și se află supt pro­tectoratul Țarinei, s’au făcut dilele acestea perchisițiuni domiciliare și au fost arestate să sună profesori și opt fete, pentru ca împrăștiați scrieri nihiliste. Politische Corresponded publică ur­­matorea relațiune ce i se trimite din Petersburg : Diarele au fost năpădite bilele acestea cu tot felul de circulari secrete din partea autorităților. Nu trece nici vă­­ fi, fără ca să li se aducă câte­vn ast­fel de enunciare. Ast­fel, li s’a interzis cu cea mai mare as­prime d’a Zice vr’un cuvent despre măsu­rile luate cu ocasiunea înmormântării lui Turghentin. Oă altă circulară interdice Ziarelor d’a reproduce un articol din Ziarul Arhivele ruse scu numai d’a-l cita, fiind­ca conține afirmațiuni insultatore la adresa împăratu­lui Neculae. Cea mai m­ae circulară opreșce pe Ziare de a comunica cu Rusia a comandat în En­glitera duce monitare nuoi pentru întări­rea flotei ruse în marea Negră, un fapt pe care ziarele l’au cunoscut numai din circulară. Vrednic de observat este câ deosebitelor ziare nu li se permite a reține aceste nu­merose circulari. Nu li se permite redacto­rilor a lua măcar copie după ele, ci tre­buie să se mulțămască a le citi și a le semna. TURCIA Ziarele din Berlin anunță urma­torele : Mukhtar-pașa, trimisul estraordinar al Porței aici, în urma unei invitațiuni din partea cancelarului imperial, a plecat Vi­neri după amiazi la Friedrichsruhe cu tre­nul espres care pleca spre Hamburg. Tre­nul se opri acolo numai ca se se potă da jos trimisul. Fiul cel mai mare al cancela­rului imperial, cornitele Herbert, primi pe Mukhtar-pașa și-l însoți până la castel. Mukhtar-pașa plănui cu principele de Bismarck și familia s­a, rămase­ră nopte la castel și se reintorse la Berlin tocmai a doua zi după amiazi. Și Kohler-pașa fusese invitat, dar a fost nevoit să refuze din causa unor afaceri ar­­ginte. BULGARIA dstragem urmatórele pârți dintr’u­ corespondință adresată din Sofia, cu data de 3 Octombre,­­jurului Neue freie Presse : Pentru portofoliul ministerului de resbel, pe care ’l ocupă pentru moment colonelul Rüdiger, nu s’a găsit încă bărbatul com­­petinte. După cum mi se comunică din is­­vor sieur, principele Alecsandru s’a adre­sat la Petersburg cu rugăciunea d’a i se trimite in generare pentru acest post, dar totuși, pene acum, de­și a trecut multă vreme d’atunci, nu i s’a dat nici un răs­puns la rugăciunea sea. Este probabil ca numai niscare­ va instrucțiuni superiore au fost causa cu negocierile cu generalele Lessovoy n’au avut nici un resultat. Prin­cipele ar fi cugetând acum d’a lăsa la uă parte ministerul de resbel și d’a înființa numai un post superior administrativ, ér comanda asupra trupelor, pe care o avea până aci ministrul de resbel trimis de Ru­sia, s’o ia el spre a fi ast­fel ;n­­iște le­gături mai strînse cu armata. Dacă acesta încercare va reuși, apoi ea va fi un pas însemnat pe calea emancipării de înrîuri­­re a Rusiei. Mare este ura Rușilor de aici contra principelui și a d-lui Zankoff, cari au is­gonit pe cel duoă generări și ea sporesce­­ mereu prin cercurile militare, unde princi­­­pele avea partizani credincioși. Este vorba­­ ca militarii superiori să-șî dea demisiunea, și daci, după cum se vorbesce, Camera va reduce lefurile militarilor, este forte proba­bilă că plecare­a tutor oficialilor ruși. Sin­gura consolațiune ce le-a mai remas Ruși­lor este d. Jonin, care sta neclintit la pos­tul său și veghiază. De­ la dénsulj se astepta resbunarea pentru lovitura primită. Nici nu mai încape îndoială ca în în­­frîngerea suferită aici de politice­ i­­ a fost amestecată și înm­urirea străină. Pe timpul când principele era strîns de aprope de triumviratul dat acum afară, să țineau­ în fie­care zi conferințe secrete între prin­cipe, represintantele Germaniei și acel al Austriei. Totuși acesta înm­urire n’ar fi de­venit nici un dată atât de puterică, spre a putea infringe pe Ruși, deca n’ar fi contribuit purtarea cea rea a Rușilor și sistema lor de prădare. Și pe lângă tote acestea Rusia mai cere să i se plătască și ch­eltuelile de ocupațiune. ELVEȚIA Se telegrafiază din Neuchâtel ca la 7 Octombre s’a făcut un meeting de opt mii cetățeni, veniți din tote părțile cantonului, în favorea guver­nului cantonal în contra Armatei Salvării, cerând espunsiunea iei. Adunarea a dat guvernului un vot unanim de încredere. Delegații mee­­tingului au fost primiți de guvern, în numele căruia d-nii Comtesse și Cornaz au vorbit poporului. EGIPETUL UĂ depeșă din Cair, cu data de 1­7 Octombre, Zice ca ministrul de in­terne a invitat printr’uă circulară pe , toți miflirii din provincii a face uă anchetă privitore la tote personele cari se află de ínchisore, ș’a pune îndată în libertate p’acelea contra că­rora n’ar fi un acusațiune seriosa. Nimeni nu trebue să fie închis, de­cât numai în urma unui mandat semnat de autoritatea respuiujétore. CESTIUNEA CROATA În REICHSTAGUL UNGAR Ia desbaterile ce urmară Luni în Reichs­tagul ungur asupra cestiunii croate, depu­tatul șerb d. Polit Zise ca ’n Ungaria stau lucrurile mult mai reți ca ’n Austria; e­­venimentele din Croația au produs uă mare surprindere atât prin cercurile nalte din Viena cât și prin străinătate. Periada inde­­pendinței ungare se 'ncheiă cu uă revolu­­țiune, gintea maghiară nu și-a îndeplinit misiunea iui politică, nu și a ținut făgădue­­lele. Care să fie pre causa ca Ungaria n’a putut să ’și dobândescă prieteni ? Un scrii­tor francez, Emil Montague, a făcut studii asupra deosebitelor rase și a înm­uririi lor asupra formarii Statelor, și acest scriitor afirmă câ sunt ginți cari nu pot de cât se domnescu sau să dispară. Oratorele mărtu­­resee câ gintea ungară și-a câștigat pre­cari merite în privința civilisațiunii, dar partea caracteristică a politicei iei a constat în aceea, câ­nd a sciut să se modereze față cu alte naționalități, și numai acestei împre­­giurari trebuie să i se atribue ca starea lucrurilor de aici e mult mai rea ca în Austria. După ce se inaugura dualismul se sta­bili basa eghemoniei Germanilor în Aus­tria și acea a Maghiarilor în Ungaria. Dar în cea­l­alta parte a monarh­iei se ’nțelese în curând, câ acesta este un punt de ve­dere fals, și să găsi acolo un bărbat de stat, care, după îndemnuri de sus, începu a ține sema și de cele­l­alte naționalități. Puțin câte puțin sistema sea făcu progrese acolo, și nu e vorba aci nici de Boemia, nici de Polonia; dar acea sistemă prinse rădăcini și în Carniola, Carintia și Steier­­marck. Croații cred, ca dintre naționalită­țile ungare, rendul este acum al lor. Pe aici se espune lucrul ast­fel, ca cum n’ar mai fi existând nici oă altă naționalitate în Ungaria. Guvernul se mulțămește cu suc­cesul esterior, ca a isgonit naționalitățile din Parlament și administrațiune. Acum patru ani a dovedit aci un deputat român prin exemple concrete, ca legea naționali­tăților s’a înlăturat cu totul. Același lucru au voit Ungurii se ’ncerce și 'n Croația, dar acolo le-a mers rea. Chiar pe timpul sistemei teroriste n’a cutezat nimeni să in­terprete compromisul din 1868 ast­fel pre­cum se interpreteza acum. Cuvântul de „maghiar“ este astâ­zi în Croația espresiunea celei mai mari uri. Acel popor se pompune din buni catolici.

Next