Romanulu, februarie 1884 (Anul 28)
1884-02-01
ANUL AL XXVIII-LE Voiesce și veî putea ANUNCIURÎ Linia de 30 litere petit, pagina IV.............................40 bani Det0 a » » . III.....................2 lei - „ Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia . 2 „ — „ A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea diarului, IN PARIS, la Havas, Laffire et C-nie, 8 Place de la Bourse, LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, Wallfischgasse 10. «A FRANCFORT, S. M. la G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă — BUCUM, SAAR 1884 Camera urmeza votarea bugetelor. In ședința de Sâmbătă—deși regulamentul destină ultima ședință a săptâmânei pentru petițiuni și indigenate—s’au urmat desbaterile asupra bugetelor. Dacă Adunarea a urmat astfel,cu scopul de a apropia cât mai mult momentul când va îndeplini misiunea de căpeteniă pentru care a fost alesa, revizuirea Constituțiunii, oricine o va felicita. Acastă otărîre— deși camtărdie vă dovedi, ca juna Adunare legiuitóre a început a pipăi și pricepe pulsul națiunii, a înțelege și a se supune voinței iei. Tot e mai bine și tărruiu decât nici vă data, sau prea tărdită. Buget și revizuire, fiind acum cuvintele de ordine în Parlament, de bugete ne vom ocupa și noi, înainte d’a reînoda firul disensiunilor ce am început asupra reformei electorale. După bugetul ministerului de resbel, care pentru anul 1884-85 a fost adoptat în suma de 30,619,631 lei 40 l., s’a luat în desbatere proiectul de buget al ministerului de curând înființat, supt numirea de minister al agriculturii, comerciului, industriei și domeniilor. Acesta fiiind ministerul economiei naționale, se înțelege cât în timpii noștri, când preocupările economice au pretutindeni locul de căpetenie — el trebuia și merita se dea loc la lungi i și.f înserauV dopuneri’ care sĕ lumineze ^națiunea, s’ajute pe guvern și se închegeteze calea pe care mai bine, mai curând și mai sigur s’ar putea ajunge la îmbunătățirea stârii economice a țarei. Desbaterile ce s’au urmat cu ocasiunea luârii în considerare a acestui buget pot părea mulțămitore, décá ținem sema de ceia ce se întâmpla de obicei la noi cu desbaterea bugetelor. Intr’adevar, pe lângă raportul d-lui Cozadini, care ese din calea bătută a raportelor bugetare atât prin întindere — câci, de obicei, raportele constau numai din căteva rînduri — cât și mai cu semn prin tendința de a provoca desbateri asupra cestiunilor a câror soluțiune intră în resortul ministerului domeniilor—dnoi dintre cei mai emininți membri ai Camerei, d-nii Em. Costinescu și N.Ionescu au rădicat și discutat cestiuni de cel mai mare interes pentru solida propășire economică a Statului și a poporului român. Pe de altă parte, ministrul respectiv a desfășurat în câteva cuvinte uă programă economică a câreia însemnătate consta mai cu semă în faptul ca guvernul recunosce ca, în starea de astăzi de cultură, se cere din nenorocire ca de cele mai multe ori inițiativa reformelor economice și a instituțiunilor trebuitore de la guvern se pornescá. Ne găsim dor în fața unei sisteme, prin care guvernul, pe d’uă parte, se angageză să ducă țara la bine ci pe de alta își asumă respunderea. Seim câ, deci mai cu sema în cestiuni economice se fac greșeli, respunderea nu le suprimă efectele ; nu e înse mai puțin adevărat ca un pas mar despre progres este de la starea de absolută nepăsare în cestiunile economice, care a domnit până acum, până la proclamarea, de pe chiar banca ministerială, a responsabilității. s Intr’un cuvânt, deși discusiunile urmate Sâmbătă asupra luârii în considerare a bugetului ministerului agriculturei, domeniilor, industriei și comerciului ar fi putut fi mult mai lungi, mai amănunțite și privitore la mult mai multe cestiuni, totuși pot fi privite ca mulțămitcire pentru starea actuale a cunostințelor economice răspăndite la noi, câci mulți vor avea multe de învățat din cele fise. Bugetul ministerului economiei naționale a fost luat în considerare. El se urcă la suma de 3,958,940 lei 39 b., adecă 81,681 lei 67 bani mai mult decât anul cuvinte, spor legitimat prin înființarea de scule și alte întocmiri cu totul necesarie. Desbaterea pe articole a început în ședința de or, Luni, și va urma și astăza. Mai la vale, în darea de semn despre ședința Camerei, dăm óre care amănunte asupra acestor desbateri. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Paris, 11 Februarie.—Uă depeșă a episcopului frances din Tokhar, în Sudan, anunță ca un preot și numeroși creștini au fost măcelăriți. Episcopul cere ajutore. Londra, 11 Februariu.—Țfiarele sunt unanime a declara ca notărîrea cabinetului Gladstone în afacerile Egipetului l’a făcut să perdă mult din puterile sale. Cair, 11 Februariu.—Generarele Gordon a sosit aici la Berber. Constantinopole, 11 Februarie.—Fostul mare vizir, Kadri pașa, guvernatorele Adrianopolis, a murit. Roma, 11 Februarie.—Monitorul Romei publică o lungă enciclică ce adreseza Papa episcopatului frances. Acesta enciclică, al cărei ton e forte moderat, reaminscolele n^tre’, "sfktmefece "pe privire a face se se dea copiilor lor învățământul religios. Leon XIII dice ca motivele politicei înțelepte și dibace care a inspirat la 1801 conclusiunea concordatului, ar fi de ajuns astăzi spre a ’1 menține. Felicită episcopatul francos de zelul seu, adaugând ca nimeni nu ar putea se 1 acuse de ostilitate câtre guvern și speră ca nouile probe de interes ce vine a da Franciei va restrânge legăturile care unesc acesta națiune cu sf. Scaun. DIN AFARA GERMANIA Norddeutsche Allgemeine Zeitung <jie, cu ocasiunea atitudinii pe care d. de Bismarck a luat-o față cu liberalii germani din Parlamentul Vienei ,,Principele de Bismarck mustră pe Germanii din Austria, pentru lipsa lor de respect față cu dinastia imperială și cu împăratul, pe care ar trebui să-l ajute în gréva misiune , ce a întreprins în mijlocul raselor slave și maghiare; ei se silesc, din potrivă, se despre pe suveran de prerogativele sale în folosul unei majoritați parlamentare. “ AUSTRO-UNGĂRIA Citim urmatorele în edițiunea de seră a ziarului Neue freie Presse de la 9 Februarie : Camera ungară a deputaților a adoptat ieri și legea financiară. Acesta lege va veni acum în Camera de sus, și desbaterile asupra bugetului vor dovedi deca și întru cât mai este durabilă coalițiunea magnaților unguri. Acum, de vreme ce acțiunea parlamentară nu mai ocupă de tot guvernul, să vor efectua demersurile acelea care sunt trebuinciose în Croația. Intre acestea Banul să află în Viena și va fi primit mâne de împărat. Le lemps primeste din Viena următorea telegramă cu data de 8 Februarie . Clubul stângei a luat erí nisce otărîrî însemnate. El primise mai multe adrese care îndemnau pe deputații germani se se abțină d’acinainte d’a lua parte la lucrările parlamentului și d’a urma exemplul ce l’au dat deputații cehi, în epoca când membrii ministerului apartinea partitei germane. Prin 75 de voci contra 25, clubul a otărît câ, în împregiurârile actuale, politica de abstențiune, e neoportună. Clubul din 120 BANI TEMPLARUL ȘI ^Xiffel XISK STIEI^TITTII^B A. O . 14. STRADA DOINEI, 14 stânga se ocupase, deja anul trecut, cu acestă cestiune ; în acest moment, 37 voci se pronunțase în favorea abstențiunii, și 39 voci contra. Se vede ca minoritatea abstenționistă a scădut de atunci. RUSIA Se scrie din Varșovia câtre Norddeutsche Allgemeine Zeitung, ca inspectorele căilor ferate din Polonia a primit din Petersburg ordinul ca, până peste trei luni, să dea afară din serviciul drumurilor de fer pe toți acei străini cari nu s’au făcut până acum supuși ruși. Acesta măsură, dar tocmai peste un an, să se aplice și contra acelora cari, deși s’au făcut supuși ruși, dar n’au depus jurământul. Inspectorul câilor ferate este autorizat a pune numai verbal administrațiunea căilor ferate în cunoscință despre cuprinsul acestei disposițiuni. National Zeitung, din Berlin, publică urmatorea scriemei să trimite din Petersburg : Principele Orlov, care să reinforce cele acestea prin Berlin la Paris, va părăsi în curând postul de ambasadore de acolo schimbându- cu altul. D. de Giers, să arăte necontenit în Petersburg forte satisfăcut despre între vorbirile sale cu principele de Bismarck, pe când se arătă forte reservat în privința misiunii sale la Viena. Generalele Cernaief, ne spune la Viile de Paris din 7 Februarii, a părăsit Tașkendul pentru a pleca la Petersburg. In unele cercuri politice, acesta întorcere este interpretată ca un indiciu al unei reacțiuni panslaviste mai mult sau mai puțin apropiată în cercurile,, înalte guvernamentale. De la mortea generărilor SlcchăLl kJ* JL. jtîtxxDaL vjkjcU OOxijjLvLvJX ii si astăzi în Rusia drept spada panslavismului. Și dânsul nu e mai punțin popular în Serbia unde s’a ilustrat în 1876, prin cutezatarea sea campanie în contra armatei turcescî a lui Abdul-Kerim. El e eroul slavofililor, speranța autonomiștilor slavi, numele sau admirate în tote gurile din Bosnia și Brzegovina, din Serbia și Bulgaria. Generarele Cernaief ascunde un suflet plin de foc supt un aspect corect și uăarecare asprime militară. El are un curagiu linișcit și îndărătnic, privirea grabnică dar rece și pătrundătare ca un pumnal de oțel. Și cu tóte acestea lucrul e în destul de cunoscut — acest soldat aspru este un fanatic și un visător. El nu viseza altceva decât unitatea tuturor poporelor slave supt sceptrul Tarului, papă și împărat. Pentru Dumnezeu, Țarul și patria! Același Țar află ca d-na Mesenzoff, directora instituțiunii guvernamentale pentru clasele bogate, a fost destituită în urma unei anchete care a stabilit câ dânsa întreținea uă corespondință cu șefii nihilistă. TURCIA Citim urmatorele în Neue freie Presse de la 8 Februarie : Corespondintele nostru din Constantinopole ne relateza despre uă neînțelegere ce s-a ivit între Portă și ambasada austro-ungară, provocată fiind de călătoria prin Turcia a mai multor bosniaci cu pasparte austriace. Porta întemeindu-se pe convențiunea încheiată în anul 1879, cere ca toți bosniacii și herzegovinenii care vor călători pe teritoriul turcesc să aibă pasparte turcești. Ambasada austriacă a protestat contra acestei cerințe. Guvernul turcesc afirmă, câ plenipotențiarul de pe atunci al Austro-Ungariei, cornitele Zechy, a declarat espresaminte în numele guvernului său, câ cestiunea pasportelor va remâne în satul quo pene la încheiarea unui arangament despre care să vorbesce în art. 6 al convențiunii. Porta a adresat acum în acest sens uă notă baronului Calice, prin care respinge reclamațiunile guvernului austriac. SPANIA Se scrie urmatorele din Madrid (Țarului Times : Cestiunea unui banchet ce este vorba să se dea, produce uă mare ferbere în Suda Pe când foile ministeriale spun ca guvernatorii tutor provinciilor au ordine cele mai stricte, d’a nu permite se se ea banchetele republicane proiectate petru diua de 11 Ianuarie. Țarele republice afirmă câ, cu tote acestea, banchete se vor da și cu însuși d. Castelul va presida unul din aceste banchete. Țarul d-lui Zorilla, El Porvenir, scrie vmnătorele în numărul său de la 4 Ianurie: „Banchetele se vor da și vor fi oficare d’uă mare mulțime, ori care ar fi varoarea unora d’a le împedica.“ La Viile de Paris primesce din Alia urmatórele : foirî forte grave au sosit aci în privința situațiunii armatei în Spania. S’a decoperit uă conspirațiune. Armata pare ai forte turburată și exista temerea ca în rîndurile ei se nu se producă un opostume din cele mai periculose guvernul. N’ar fi lucru de mirat dacă peste puțin timp ar isbucni uă demonstrațiune tehtară. SERBIA "!Se anunță din Belgrad ca ministul de resboiu pregătesce un proiect x"" lege spre a-1 presinta skupcniei, din care seotărasce formarea a fptei bataliene moi. Fiecare diviziune e sporită cu un batalion și artileta permanentă e rădicată la 20 thtalione. Patru batalione formeza vă divisiune. O comisiune de artierie, compusă din generarele Nicole și patru oficiali superiori de artilerie, se duce clrele aceste în Germania, Belgia și Francia, spre a cumpăra tunuri pentru 40 baterii de timp și sese de munte. BULGARIA Diarul la Bulgarie, care apare în c.', pub.'** urmatórele : t., j'ntia buig-,..-ij.r. .Poforsbune’ a fos" ne'sființata ,și galantele iei, U. oeokolev a fost reche«,... Din faptul ca ministru bulgar de estonie, d. Balabanov, susținea chiar în cele din urmă Ție, cu ocasiunea desbaterilor asupra bugetului în Sobranie, absoluta trebuință ce este d', se menține acestă agenție, se deduce în Sofia ca citata măsură n’a venit din inițiativa guvernului bulgar. Dintre versiunile ce circulă în acesta privință, est una care susține ca guvernul rus nn voiesce se admită uă agenție bulgară, cât acesta ar implica completa recunoscere a independinței Bulgariei, pe când uă alti versiune dice câ guvernul rus voiesce a întări posițiunea represintantelui sef din Sofia prin înlăturarea oricarei alte legâturi. EGIPETUL Se telegrafiezǎ urmatorele din Londra, cu data de 7 Februarie: Țarii lui Neue freie Presse : Raportul oficial al lui Backer-pașa asupra înfrângerii de lângă Tokar, confirmă lașitatea de necredut a Egiptenilo față cu un mie de inamici numai. Soldați cari au mai scăpat cu viață în Suakir sunt cu totul zăpăciți și refusă d’a se ma supune; de asemene fac și oficialii. Printre indigeni s’a răspăndit scomotul, ci englezii au precugetat măcelărirea Egiptenilor, spre a stăpăni ei singuri țara Legătura telegrafică dintre Masallahi Kassala este întreruptă. Tote triburile daci s’au declarat pentru Mahdi. Un telegramă tot din Londra, ci data de 8 Februarie și adresată aceluiași Țar, mai spune următorele : Situațiunea din Suakim este forte critică. Toți locuitorii, ca și soldații și poliția sunt nesiguri și spioni ai Mahdilui. Vasul englez de transport „Orontes“ care vine din Indii, va desbarca pest căteva mieuna mie soldați de marină î Suakim. In lupta de la 4 Ianuarie, fură omorîți 2362 omeni în 16 minute numai. Oficiarul austriac Cavalieri fu omorît proprii săi soldați. Tote triburile, de li Kassal și pene la marea Roșie, sunt în rescolă pe față. Ele declară câ deca Ei,ghtera ar fi dat ajutor, ar fi remas credinciose Egipetului. Times declară câ, deca guvernul roesc se evite un vot de blam din causa înfrengerii, trebue să dea dovedi ca renunță luă politică tără găciare și să se otărâse pentru uă acțiune seriosă. Misiunea In Gordon-pașa a fost un adevărată nebunie de vreme ce s’a făcut declarațiunea . Engliteza nu-1 va ajuta nici cu un om nici cu un tun. MERCURI, 1 FEBRUARIE 1884: Lumineaza-te și vei fi. ABONAMENTE la Capitală și districte: un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; vă luni 4 lei. Pentru tote țerile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea diarului și oficiele puslaie. LA PARIS, la Havas, Lafflte et C-nie, 8, Place de la Buiui-e LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustavo Croce, Via San Francesco da Paola (N. 0.) 15, Genova. — Articolele nepublicate se ard — ADUNAREA DEPUTAȚILOR SESIUNEA OBDINABA Urmarea șe Untei de la 30 Ianuarie SS citesce partea a II-a „serviciul esterior“ din bugetul domeniilor. D. R. Iepurescu semnaliza ca statul chieltuesce prea mult cu avocații, și aceștia nu-șî fac datoria, de vreme ce mai nu se duc la procese decât la ultima instanță. Părerea sea e ca avocații statului ar putea fi împuținați și obligați a-și face datoria. Mijlocul, după d-sea, ar fi ca avocatul care lipsește de la procese să motiveze înaintea ministrului absința sea. ‘ D. Em. Porumbaru exprimă părerea ca marina mercantilă să fie trecută de la esterne la ministerul domeniilor, pentru ca cestiunea navigațiunii să fie supusă uni studiu serios din puntul de vedere comercial și economic. D. Buescu dice ca ministerul domeniilor nu va da fructele în vederea cârora a fost creat, pentru ca administrațiunea lui s’a compus din ómeni necompetinți și cheltuelile sunt mai mari. Moșiele statului și pădurile se calcă și chiar ingeniar d’ai statului stărnicesc moșii, prin care se încalcă averea statului. Terminând, rogă pe guvern a înceta cu sporirea de leii, câci contribuabilii nu mai pot plăti. D. ministru al domenielor, respundând în privința serviciului porturilor, dice câ nu s’a gândit pené acum la acesta cestiune, se va gândi cnsé și décá trebuință va fi, va presinta că lege. Avocații functioneza în virtutea unei legi și prin buget nu se póte modifica acea lege. Se zice ca avocații sunt prea numeroși, părerea d-sele ca numărul avocaților statului trebue să se judece nu după numărul afacerilor, ci după îndatoririle ce legea impune administratorilor averii publice. Sporurile ce se cer resultă din legea organică și —a T-* divină, ca Meo’ea pentru vîndarea bunurilor și altele," și din necesități, pe care nimeni nu le pute tăgădui. Cât pentru ingeniari, au fost omeni cari au asediat administrațiunea domeniilor și aüotornicii , pentru care suntem în procese de la 1864. D-sea ruga pe Cameră a adopta înca un adaos de 2,400 lei la acest capitol, pentru ca să aibe cuci inspectori domeniali de cl. I. D. Gr. Cozadini și Buescu vorbesc în cestiune personală. Partea II a bugetului se adoptă în suma de 1,529,320 lei. Votarea urmeză fară discusiune până la partea IV, „cheltueli diverse și estraordinare. “ La acest cap, § 32, d. R. S. Campiniu propune a se înscrie în buget suma de 15,000 pentru plantațiuni și iluminat la Lacul Sărat; câci acea localitate balneară e mult visitată de suferindi si daci nu se vor face plantațiuni și celelalte necesare confortului, localitatea va fi părăsită. Necesitatea unei plantațiuni este atât de mult simțită încât nu mai are trebuință de nici uă altă desvoltare. D. ministru al domenielor primesce partea I a amendamentului, adecă cea privitóre la plantațiuni și e de părere a se acorda 5000 lei. D. Berendel dice ca se pare ca ministrul nu dâ destulă atențiune plantării de păduri, câci ce s’ar putea face cu 5000 lei? Rîurile nóstre sunt torențiale din pricina lipsei de păduri, în Dolj și în Romanați nisipurile ,acopăr mari întinderi de pământ și să întind necontenit fiind purtate de vént. Acest rîü nu să pute remedia decât prin sădire de păduri. Rogă dor pe d. ministru a da acestei cestiuni atențiunea ce merită și a cere pentru plantare de păduri uă sumă mai în raport cu trebuințele. D. C. F. Robescu duce cu zona câmpului la noi, e aprópe pustia de păduri. In tóte țările, care se ocupă serios cu acesta cestiune, cum e Francia, Germania și chiar Ungaria, s’au luat măsuri de a replanta pădurile nu numai pe câmpii, ci și pe la munți. Peste Olt, sunt munți întregi de nisip, cari acopăr mari întinderi de pământ. Proprietarii particulari au sădit salcâmi și au pus acelor nisipuri oă barieră. Așa ar trebui să facă Statul pe mai totă linia Dunării. Să se înscrie dar în buget suma necesară pentru începerea unei plantări atât de folositare, spre exemplu 50,000 lei. Să imităm pe Unguri în acesta privință, să planteze Statul, să ajute și pe particulari cu semență și vom avea frumose resultate. D. ministru al domeniilor primesc ca să înscrie 20,000 lei în buget, pentru acesta destinațiune, pentru ca nu scie decâ va putea întrebuința mai mult; arendașii zonei cămpene sunt îndatorați prin contracte a planta pe moșiele ce au în arendă. Camera adoptă pentru plantațiuni suma de lei 20,000, în care intră și plantarea împregiurimilor Lacului Sărat. Să citesc e § 33, „remise la sumele încasate din sentinți. “ D. ministru al domeniilor rega Camera ca să reducă acesta sumă la 5,000 lei. D. P. Străjescu cere suprimarea acestei sume de 10,000 lei, câci statul are avocați, bine plătiți, cari sunt datori să urmărescă procesele și să esecute sentințele. Așa fac particularii, așa trebue să facă și Statul. D-sea adaugă ca mai nainte Statul perdea de regulă procesele și acum le perd de regulă particularii care au procese cu Statul. D. ministru al domeniilor declară ca n’a încheiat cu nimeni un contract pentru esecutare de sentințe și nici nu va încheia, pot fi însă contracte deja făcute și pe acelea trebue se le respecte. D. R. Iepurescu combate suma, de vreme ce orice venit al Statului și orice drept rezultând dintr’uă sentință să urmăresce după legea de urmărire. Nu e dor moral d’a se acorda prime pentru realisarea sentințelor ce are Statul. Déca contracte de asemeni urmări sunt, ele trebuesc anulate, ca făcute fară competință. Cât pentru modul cum să da justiția, când e Statul în proces, spune și d-sea câ Statul totdeauna câștigă. D. G. Cantili susține alocațiunea bugetară ca necesară, câci fară ea Statul n’ar putea realisa drepturile ce are după sentințe uitate prin arhive și cere și d-sea ca justiția să dea dreptate celui ce o are. D. ministru al justiției protestă în contra cuvintelor ce se dâ dreptate Statului și când n’o are. Acesta acusare e nemeritată. Guvernul nu cată și nu va căta a înfinuita justitia. D. ministru al domeniilor dice ea ar primi mai mult a se spune ca justiția e reu organisată, decât ca nu dâ dreptate împricinaților ce au procese cu Statul. Organisațî-o altfel, dar respectați sentințele cari sunt resultatul convingerilor iei. Cât pentru suma ce se discută, d-sea o cere numai spre a face față cheltuelilor ce vor fi fost îngagiate nainte de venirea d-sele la minister. După căteva cuvinte ale d-lui I. Agarici, care observă ca cheltuiala se acordă acum pentru ultima dată, spre a lichida trecutul, § bugetar se boteza în suma de 5,000 lei. La § 39, înființarea unui serviciu meteorologic, d. C. Costescu Comăneanu spune ca V. Paapa, un om de bine, a lăsat în testamentul său uă sumă de 50,000 lei pentru un observator meteorologic. Crede ca guvernul va primi cu recunoscință acest legat și va lua măsuri ca cu el să se înființeze observatorul central, ci cu suma înscrisă în buget să se facă stațiuni județene. D. ministru al domeniilor exprimă recunoscința guvernului pentru simțimentele nobile ale d-lui Papa și declară ca va întrebuința suma pentru clădirea unui observator în condițiunile cerute de știință și în legătură cu observatorele din celelalte State. Cât pentru stațiunile județene d-sea s’a adresat la consiliele județene spre a înscrie în bugetele lor câte 1.200 lei și puține au făcut-o. Nu póte cnse întrebuința suma din buget pentru stațiuni județene, pentru ca ea e deja ingagiată pentru plată de instrumente deja comandate. Cu aceste explicațiuni, paragraful 39 se adoptă. La 5 ore, ședința să rădică. SCIRI D’ALE DILEI Astă dî 31 Ianuarie, termometrul casei Menu (succrs de Sbuer), calea Victoriei, 75, arată grade Réaumur . La 12 ore noptea — 35 La 7 ore dim. — 2.5 La amiadi -- 4. înălțimea barometrică 777 mm. Cerul variat. -X* *40* E. S. Primarul României a fost, acum trei zile, bolnav. Luând informațiuni, aflam cu bucurie că acum este mult mai bine. * .* Eri seră s a întrunit noul consiliu comunal. La ordinea dilei era cestiunea primirii canalisațiunii Dâmboviței, neînțele*