Romanulu, februarie 1884 (Anul 28)

1884-02-01

ANUL AL XXVIII-LE Voiesce și veî putea ANUNCIURÎ Linia de 30 litere petit, pagina IV.............................40 bani Det0 a » » . III.....................2 lei - „ Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia . 2 „ — „ A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea diarului, IN PARIS, la Havas, Laffire et C-nie, 8 Place de la Bourse, LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, Wallfischgasse 10. «A FRANCFORT, S. M.­­ la G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă — BUCU­M, S­AAR 1884 Camera urmeza votarea bugetelor. In ședința de Sâmbătă—de­și re­gulamentul destină ultima ședință a săptâmânei pentru petițiuni și indi­genate—s’au urmat desbaterile asupra bugetelor. Dacă Adunarea a urmat ast­fel,cu scopul de a apropia cât mai mult mo­mentul când va îndeplini misiunea de căpeteniă pentru car­e a fost a­­lesa, revizuirea Constituțiunii, ori­cine o va felicita. Acastă otărîre— deși camtărdi­­­e vă dovedi, ca juna Adunare legiui­­tóre a început a pipăi și pricepe pulsul națiunii, a înțelege și a se supune voinței iei. Tot e mai bine și tărruiu de­cât nici vă data, sau prea tărdită. Buget și revizuire, fiind acum cu­vintele de ordine în Parlament, de bugete ne vom ocupa și noi, înainte d’a reînoda firul disensiunilor ce am început asupra reformei electorale. După bugetul ministerului de res­­bel, care pentru anul 1884-85 a fost adoptat în suma de 30,619,631 lei 40 l., s’a luat în desbatere proiectul de buget al ministerului de curând înființat, supt numirea de minister al agriculturii, comerciului, indus­triei și domeniilor. Acesta fiiind ministerul economiei naționale, se înțelege cât în timpii noștri, când preocupările economice au pretutindeni locul de căpetenie — el trebuia și merita se dea loc la lungi i și.f înserauV do­­puneri’ care sĕ lumineze ^națiunea, s’ajute pe guvern și se­ î­­nchegeteze calea pe care mai bine, mai curând și mai sigur s’ar putea ajunge la îm­bunătățirea stârii economice a țarei. Desbaterile ce s’au urmat cu oca­­siunea luârii în considerare a acestui buget pot părea mulțămitore, décá ținem sema de ceia ce se întâmpla de obicei la noi cu desbaterea buge­telor. Intr’adevar,­­ pe lângă raportul d-lui Cozadini, care ese din calea bă­tută a raportelor bugetare atât prin întindere — câci, de obicei, rapor­­tele constau numai din căte­va rîn­­duri — cât și mai cu semn prin ten­dința de a provoca desbateri asupra cestiunilor a câror soluțiune intră în resortul ministerului domeniilor—dnoi dintre cei mai emininți membri ai Ca­merei, d-nii Em. Costinescu și N.Iones­­cu au rădicat și discutat cestiuni de cel mai mare interes pentru solida pro­pășire economică a Statului și a po­porului român. Pe de altă parte, ministrul respec­tiv a desfășurat în câte­va cuvinte uă programă economică a câreia în­semnătate consta mai cu semă în faptul ca guvernul recunosce ca, în starea de astăzi de cultură, se cere din nenorocire ca de cele mai multe ori inițiativa reformelor economice și a­­ instituțiunilor trebuitore de la gu­vern se pornescá. Ne găsim dor în fața unei sisteme, prin care guvernul, pe d’uă parte, se angageză să ducă țara la bine ci pe de alta își asumă respunderea. Seim câ, deci mai cu sema în cestiuni economice se fac greșeli, res­punderea nu le suprimă efectele ; nu e înse mai puțin adevărat ca un pas mar de­spre progres este de la starea de absolută nepăsare în cestiunile economice, care a domnit până acum, până la proclamarea, de pe chiar banca ministerială, a res­ponsabilității. s Intr’un cuvânt, de­și discusiunile urmate Sâmbătă asupra luârii în con­siderare a bugetului ministerului a­griculturei, domeniilor, industriei și comerciului ar fi putut fi mult mai lungi, mai amănunțite și privitore la mult mai multe cestiuni, totuși pot fi privite ca mulțămitcire pentru sta­rea actuale a cunostințelor econo­mice răspăndite la noi, câci mulți vor avea multe de învățat din cele­­ fise. Bugetul ministerului economiei na­ționale a fost luat în considerare. El se urcă la suma de 3,958,940 lei 39 b., adecă 81,681 lei 67 bani mai mult de­cât anul cuvinte, spor legitimat prin înființarea de scule și alte întocmiri cu totul necesarie. Desbaterea pe articole a început în ședința de or­, Luni, și va urma și astă­za. Mai la vale, în darea de semn despre ședința Camerei, dăm óre care­ amănunte asupra acestor des­bateri. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Paris, 11 Februarie.—Uă depeșă a e­­piscopului frances din Tokhar, în Sudan, anunță ca un preot și numeroși creștini au­ fost măcelăriți. Episcopul cere aju­tore. Londra, 11 Februariu.—Țfiarele sunt u­­nanime a declara ca n­otărîrea cabinetu­lui Gladstone în afacerile Egipetului l’a făcut să perdă mult din puterile sale. Cair, 11 Februariu.—Generarele Gor­don a sosit aici la Berber. Constantino­pole, 11 Februarie.—Fostul mare vizir, Kadri pașa, guvernatorele A­­drianopolis, a murit. Roma, 11 Februarie.—Monitorul Romei publică o­ lungă enciclică ce adreseza Papa episcopatului frances. Acesta enci­clică, al cărei ton e forte moderat, reamin­scolele n^tre’, "sfktmefece "pe privire a face se se dea copiilor lor învățământul re­ligios. Leon XIII dice ca motivele poli­ticei înțelepte și dibace care a inspirat la 1801 conclusiunea concordatului, ar fi de ajuns astăzi spre a ’1 menține. Feli­cită episcopatul francos de zelul seu, a­­daugând ca nimeni nu ar putea se­­ 1 a­­cuse de ostilitate câtre guvern și speră ca nouile probe de interes ce vine a da Franciei va restrânge legăturile care u­­nesc acesta națiune cu sf. Scaun. DIN AFARA GERMANIA Norddeutsche Allgemeine Zeitung <ji­e, cu ocasiunea atitudinii pe care d. de Bismarck a luat-o față cu liberalii germani din Parlamentul Vienei­­ ,,Principele de Bismarck mustră pe Germanii din Austria, pentru lipsa lor de respect față cu dinastia impe­rială și cu împăratul, pe care ar tre­bui să-l ajute în gréva misiune , ce a întreprins în mijlocul raselor slave și maghiare; ei se silesc, din potrivă, se despre pe suveran de prerogati­vele sale în folosul unei majoritați parlamentare. “ AU­STRO-UN­GĂRI­A Citim urmatorele în edițiunea de seră a­­ ziarului Neue freie Presse de la 9 Februarie : Camera ungară a deputaților a adoptat ieri și legea financiară. Acesta lege va veni acum în Camera de sus, și desba­terile asupra bugetului vor dovedi deca și întru cât mai este durabilă coalițiu­­nea magnaților unguri. Acum, de vreme ce acțiunea parlamen­tară nu mai ocupă de tot guvernul, să vor efectua demersurile acelea care sunt trebuinciose în Croația. Intre acestea Ba­nul să află în Viena și va fi primit mâne de împărat. Le lemps primeste din Viena ur­­mătorea telegramă cu data de 8 Fe­bruarie . Clubul stângei a luat erí nisce otărîrî însemnate. El primise mai multe adrese care îndemnau pe deputații germani se se abțină d’aci­nainte d’a lua parte la lu­crările parlamentului și d’a urma exemplul ce l’au dat deputații cehi, în epoca când membrii ministerului apartinea partitei ger­mane. Prin 75 de voci contra 25, clubul a o­­tărît câ, în împregiurârile actuale, politica de abstențiune, e neoportună. Clubul din 1­20 BANI TEMPLARUL ȘI ^Xiffel XISK­ STIEI^TITTII^B­ A. O . 14. STRADA DOINEI, 14 stânga se ocupase, deja anul trecut, cu acestă cestiune ; în acest moment, 37 voci se pronunțase în favorea abstențiunii, și 39 voci contra. Se vede ca minoritatea abstenționistă a scădut de atunci. RUSIA Se scrie din Varșovia câtre Nord­deutsche Allgemeine Zeitung, ca ins­­pectorele căilor ferate din Polonia a primit din Petersburg ordinul ca, până peste trei luni, să dea afară din serviciul drumurilor de fer pe toți acei străini cari nu s’au făcut până acum supuși ruși. Acesta măsură, dar tocmai peste un an, să se aplice și contra acelora cari, de­și s’au făcut supuși ruși, dar n’au depus jurămân­tul. Inspectorul câilor ferate este au­­torizat a pune numai verbal admi­­nistrațiunea căilor ferate în cunos­­cință despre cuprinsul acestei dispo­­sițiuni. National Zeitung, din Berlin, pu­blică urmatorea scrie­me­i să trimite din Petersburg : Principele Orlov, care să reinforce c­­ele acestea prin Berlin la Paris, va pă­răsi în curând postul de ambasadore de­ acolo schimbându- cu altul. D. de Giers, să arăte necontenit în Petersburg forte satisfăcut despre între vorbirile sale cu principele de Bismarck, pe când se arătă forte reservat în privința misiunii sale la Viena. Generalele Cernaief, ne spune la Viile de Paris din 7 Februarii, a pă­răsit Tașkendul pentru a pleca la Pe­tersburg. In unele cercuri politice, acesta în­­torcere este interpretată ca un indiciu al unei reacțiuni panslaviste mai mult sau mai puțin apropiată în cercurile,­, înalte guvernamentale. De la mortea generărilor SlcchăL­l kJ* JL. jtîtxxDa­L vjkjcU OOxi­jjLvLvJX ii si astăzi în Rusia drept spada pansla­vismului. Și dânsul nu e mai punțin popular în Serbia unde s’a ilustrat în 1876, prin cutezatarea sea campa­nie în contra armatei turcescî a lui Abdul-Kerim. El e eroul slavo­fililor, speranța autonomiștilor slavi, numele sau ad­mirat­e în tote gurile din Bosnia și Brzegovina, din Serbia și Bulgaria. Generarele Cernaief ascunde un su­flet plin de foc supt un aspect corect și uă­are­care asprime­ militară. El are un curagiu lini­șcit și îndărătnic, privirea grabnică dar rece și pătrun­­dătare ca un pumnal de oțel. Și cu tóte acestea lucrul e în destul de cu­noscut — acest soldat aspru este un fanatic și un visător. El nu viseza alt­ceva de­cât unitatea tuturor po­­por­elor slave supt sceptrul Tarului, papă și împărat. Pentru Dumnezeu­, Țarul și patria! Același Țar află ca d-na Mesenzoff, directora­­ instituțiunii guvernamen­tale pentru clasele bogate, a fost des­tituită în urma unei anchete care a stabilit câ dânsa întreținea uă cores­­pondință cu șefii nihilistă. TURCIA Citim urmatorele în Neue freie Presse de la 8 Februarie : Corespondintele nostru din Constanti­­nopole ne relateza despre uă neînțelegere ce s-a ivit între Portă și ambasada aus­­tro-ungară, provocată fiind de călătoria prin Turcia a mai multor bosniaci cu pasparte austriace. Porta întemeindu-se pe convențiunea încheiată în anul 1879, cere ca toți bosniacii și herzegovinenii care vor călători pe teritoriul turcesc să aibă pasparte turcești. Ambasada austriacă a protestat contra acestei cerințe. Guver­nul turcesc afirmă, câ plenipotențiarul de pe atunci al Austro-Ungariei, cornitele Zech­y, a dec­larat espresaminte în nu­mele guvernului său, câ cestiunea pas­­portelor va remâne în sa­tul quo pene la încheiarea­ unui arang­ament despre care să vorbesce în art. 6 al convențiunii. Porta a adresat acum în acest sens uă notă baronului Calice, prin care respinge reclamațiunile guvernului austriac. SPANIA Se scrie urmatorele din Madrid (Țarului Times : Cestiunea unui banchet ce este vorba să se dea, produce uă mare ferbere în Suda Pe când foile ministeriale spun ca guvernatorii tutor provinciilor au or­dine cele mai stricte, d’a nu permite se se ea banchetele republicane proiectate petru diua de 11 Ianuarie. Țarele repu­­blice afirmă câ, cu tote acestea, ban­chete se vor da și cu însuși d. Caste­­lul va presida unul din aceste banchete. Țarul d-lui Zorilla, El Porvenir, scrie vmnătorele în numărul său de la 4 Ia­­nurie: „Banchetele se vor da și vor fi ofi­care d’uă mare mulțime, ori care ar fi­ varoarea unora d’a le împedica.“ La Viile de Paris primesce din Alia urmatórele : foirî forte grave au sosit aci în pri­­vința situațiunii armatei în Spania. S’a decoperit uă conspirațiune. Armata pare ai forte turburată și exista temerea ca în rîndurile ei se nu se producă un opo­­stum­e din cele mai periculose guvernu­­l. N’ar fi lucru de mirat dacă peste puțin timp ar isbucni uă demonstrațiune tehtară. SERBIA "!Se anunță din Belgrad ca minis­tul de resboiu pregătesce un proiect x"" lege spre a-1 presinta skupcniei, din care se­otărasce formarea a f­ptei bataliene m­oi. Fie­care divi­ziune e sporită cu un batalion și ar­­tileta permanentă e rădicată la 20 th­tal­ione. Patru batalione formeza vă divisiune. O­ comisiune de arti­­e­rie, compusă din generarele Nico­­le și patru oficiali superiori de ar­tilerie, se duce cl­rele aceste în Ger­­m­ania, Belgia și Francia, spre a cumpăra tunuri pentru 40 baterii de timp și sese de munte. BULGARIA Diarul la Bulgarie, care apare în c.', pub.'** urmatórele : t., j­'­ntia buig-,­..-i­j.r. .Poforsbune’ a fos" ne'sființata ,și galantele iei, U. oeokolev a fost rech­e«,... Din faptul ca ministru bulgar de estonie, d. Balabanov, susți­nea chiar în cele din urmă Ție, cu oca­siunea desbaterilor asupra bugetului în Sobranie, absoluta trebuință ce este d', se menține acestă agenție, se deduce în Sofia ca citata măsură n’a venit din ini­țiativa guvernului bulgar. Dintre ver­siu­nile ce circulă în acesta privință, est una care susține ca guvernul rus nn vo­iesce se admită uă agenție bulgară, cât acesta ar implica completa recunoscere a independinței Bulgariei, pe când uă alti versiune dice câ guvernul rus voiesce a întări posițiunea represintantelui sef­ din Sofia prin înlăturarea ori­carei alte le­gâturi. EGIPETUL Se telegrafiezǎ urmatorele din Lon­dra, cu data de 7 Februarie: Țarii lui Neue freie Presse : Raportul oficial al lui Backer-pașa a­supra înfrângerii de lângă Tokar, con­firmă lașitatea de ne­credut a Egiptenilo față cu un mie de inamici numai. Soldați cari au mai scăpat cu viață în Suakir sunt cu totul zăpăciți și refusă d’a se ma supune; de asemene fac și oficialii. Prin­tre indigeni s’a răspăndit scomotul, ci englezii au precugetat măcelărirea Egip­tenilor, spre a stăpăni ei singuri țara Legătura telegrafică dintre Masallah­i Kassala este întreruptă. Tote triburile d­aci s’au declarat pentru Mahdi. Un telegramă tot din Londra, ci data de 8 Februarie și adresată a­celuiași Țar, mai spune următo­rele : Situațiunea din Suakim este forte cri­tică. Toți locuitorii, ca și soldații și po­liția sunt nesiguri și spioni ai Mahdi­­lui. Vasul englez de transport „Orontes“ care vine din Indii, va desbarca pest căte­va mie­una mie soldați de marină î Suakim. In lupta de la 4 Ianuarie, fură omo­rîți 2362 omeni în 16 minute numai. O­ficiarul austriac Cavalieri fu omorît­­ proprii săi soldați. Tote triburile, de li Kassal și pene la marea Roșie, sunt în rescolă pe față. Ele declară câ deca Ei,­gh­tera ar fi dat ajutor, ar fi remas cre­dinciose Egipetului. Times declară câ, deca guvernul roesc se evite un vot de blam din causa înfren­gerii, trebue să dea dovedi ca renunță l­uă politică tără găciare și să se otărâse pentru uă acțiune seriosă. Misiunea In Gordon-pașa a fost un adevărată nebunie de vreme ce s’a făcut declarațiunea . Engliteza nu-1 va ajuta nici cu un om nici cu un tun. MERCURI, 1 FEBRUARIE 1884: Lumineaza-te și vei fi. ABONAMENTE la Capitală și districte: un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; vă luni 4 lei. Pentru tote țerile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea diarului și oficiele puslaie. LA PARIS, la Havas, Lafflte et C-nie, 8, Place de la Buiui-e LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustavo Croce, Via San Francesco da Paola (N. 0.) 15, Genova. — Articolele nepublicate se ard — ADUNAREA DEPUTAȚILOR SESIUNEA OBDINABA Urmarea șe Untei de la 30 Ianuarie SS citesce partea a II-a „serviciul este­­rior“ din bugetul domeniilor. D. R. Iepurescu semnaliza ca statul chieltuesce prea mult cu avocații, și a­­ceștia nu-șî fac datoria, de vreme ce mai nu se duc la procese de­cât la ultima instanță. Părerea sea e ca avocații sta­tului ar putea fi împuținați și obligați a-și face datoria. Mijlocul, după d-sea, ar fi­ ca avocatul care lipsește de la pro­cese să motiveze înaintea ministrului ab­­sința sea. ‘ D. Em. Porumbaru exprimă părerea ca marina mercantilă să fie trecută de la esterne la ministerul domeniilor, pentru ca cestiunea navigațiunii să fie supusă uni studiu serios din puntul de vedere comercial și economic. D. Buescu dice ca ministerul domenii­lor nu va da fructele în vederea cârora a fost creat, pentru ca administrațiunea lui s’a compus din ómeni necompetinți și cheltuelile sunt mai mari. Moșiele statu­lui și pădurile se calcă și chiar ingeniar d’ai statului stărnicesc moșii, prin care se încalcă averea statului. Terminând, rogă pe guvern a înceta cu sporirea de leii, câci contribuabilii nu mai pot plăti. D. ministru al domenielor, respundând în privința serviciului porturilor, dice câ nu s’a gândit pené acum la acesta ces­tiune, se va gândi cnsé și décá trebuință va fi, va presinta că lege. Avocații func­tioneza în virtutea unei legi și prin bu­get nu se póte modifica acea lege. Se zice ca avocații sunt prea numeroși, părerea d-sele ca numărul avocaților statului tre­bue să se judece nu după numărul aface­rilor, ci după îndatoririle ce legea impune administratorilor averii publice. Sporurile ce se cer resultă din legea organică și —a­ T-* divină, ca Meo’ea pentru vîndarea bunurilor și altele," și din necesități, pe care nimeni nu le pute tăgădui. Cât pentru ingeniari, au fost omeni cari au asediat administrațiu­nea domeniilor și aü­otornicii , pentru care suntem în procese de la 1864. D-sea ruga pe Cameră a adopta înca un adaos de 2,400 lei la acest capitol, pentru ca să aibe cuci inspectori domeniali de cl. I. D. Gr. Cozadini și Buescu vorbesc în cestiune personală. Partea II a bugetului se adoptă în suma de 1,529,320 lei. Votarea urmeză fară discusiune până la partea IV, „cheltueli diverse și estra­­ordinare. “ La acest cap, § 32, d. R. S. Campiniu propune a se înscrie în buget suma de 15,000 pentru plantațiuni și iluminat la Lacul Sărat; câci acea localitate balneară e mult visitată de suferindi si daci nu se vor face plantațiuni și cele­l­alte ne­cesare confortului, localitatea va fi pără­sită. Necesitatea unei plantațiuni este a­­tât de mult simțită în­cât nu mai are trebuință de nici uă altă desvoltare. D. ministru al domenielor primesce par­tea I a amendamentului, adecă cea pri­vitóre la plantațiuni și e de părere a se acorda 5000 lei. D. Berendel dice ca se pare ca minis­trul nu dâ destulă atențiune plantării de păduri, câci ce s’ar putea face cu 5000 lei? Rîurile nóstre sunt torențiale din pricina lipsei de păduri, în Dolj și în Romanați nisipurile ,acopăr mari întin­deri de pământ și să întind necontenit fiind purtate de vént. Acest rîü nu să pute remedia de­cât prin sădire de pă­duri. Rogă dor pe d. ministru a da aces­tei cestiuni atențiunea ce merită și a cere pentru plantare de păduri uă sumă mai în raport cu trebuințele. D. C. F. Robescu duce cu zona câmpu­lui la noi, e aprópe pustia de păduri. In tóte țările, care se ocupă serios cu acesta cestiune, cum e Francia, Germania și chiar Ungaria, s’au luat măsuri de a re­­planta pădurile nu numai pe câmpii, ci și pe la munți. Peste Olt, sunt munți întregi de nisip, cari acopăr mari întinderi de pă­mânt. Proprietarii particulari au sădit sal­­câmi și au pus acelor nisipuri oă barieră. Așa ar­ trebui să facă Statul pe mai totă linia Dunării. Să se înscrie dar în buget suma necesară pentru începerea unei plantări atât de folositare, spre exemplu 50,000 lei. Să imităm pe Unguri în acesta pri­vință, să planteze Statul, să ajute și pe particulari cu semență și vom avea fru­­mose resultate. D. ministru al domeniilor primesc c­a să înscrie 20,000 lei în buget, pentru acesta destinațiune, pentru ca nu scie decâ va putea întrebuința mai mult; arendașii zonei cămpene sunt îndatorați prin con­tracte a planta pe moșiele ce au în arendă. Camera adoptă pentru plantațiuni suma de lei 20,000, în care intră și plantarea împregiurimilor Lacului­ Sărat. Să citesc e § 33, „remise la sumele în­casate din sentinți. “ D. ministru al domeniilor rega Camera ca să reducă acesta sumă la 5,000 lei. D. P. Străjescu cere suprimarea aces­tei sume de 10,000 lei, câci statul are avocați, bine plătiți, cari sunt datori să urmărescă procesele și să esecute sentin­țele. Așa fac particularii, așa trebue să facă și Statul. D-sea adaugă ca mai na­inte Statul perdea de regulă procesele și acum le perd de regulă particularii care au procese cu Statul. D. ministru al domeniilor declară ca n’a încheiat cu nimeni un contract pentru e­­secutare de sentințe și nici nu va încheia, pot fi însă contracte deja făcute și pe a­­celea trebue se le respecte. D. R. Iepurescu combate suma, de vreme ce ori­ce venit al Statului și ori­ce drept rezultând dintr’uă sentință să urmăresce după legea de urmărire. Nu e dor moral d’a se acorda prime pentru realisarea sen­tințelor ce are Statul. Déca contracte de asemeni urmări sunt, ele trebuesc anulate, ca făcute fară competință. Cât pentru mo­dul cum să da justiția, când e Statul în proces, spune și d-sea câ Statul tot­dea­­una câștigă. D. G. Cantili susține alocațiunea buge­tară ca necesară, câci fară ea Statul n’ar putea realisa drepturile ce are după sen­tințe uitate prin arh­ive și cere și d-sea ca justiția să dea dreptate celui ce o are. D. ministru al justiției protestă în con­tra cuvintelor ce se dâ dreptate Statului și când n’o are. Acesta acusare e neme­ritată. Guvernul nu cată și nu va căta a­­ înfinuita justitia. D. ministru al domeniilor dice ea ar primi mai mult a se spune ca justiția e reu organisată, de­cât ca nu dâ dreptate împricinaților ce au procese cu Statul. Or­­ganisațî-o alt­fel, dar respectați sentin­țele cari sunt resultatul convingerilor iei. Cât pentru suma ce se discută, d-sea o cere numai spre a face față cheltueli­­lor ce vor fi fost îngagiate nainte de ve­nirea d-sele la minister. După căte­va cuvinte ale d-lui I. Aga­­rici, care observă ca cheltuiala se acordă acum pentru ultima dată, spre a lichida trecutul, § bugetar se boteza în suma de 5,000 lei.­­ La § 39, înființarea unui serviciu me­teorologic, d. C. Costescu Comăneanu spune ca V. Paapa, un om de bine, a lăsat în testamentul său uă sumă de 50,000 lei pentru un observator meteorologic. Crede ca guvernul va primi cu recunoscință a­­cest legat și va lua măsuri ca cu el să se înființeze observatorul central, ci cu suma înscrisă în buget să se facă stațiuni județene. D. ministru al domeniilor exprimă recu­­noscința guvernului pentru simțimentele nobile ale d-lui P­apa și declară ca va întrebuința suma pentru clădirea unui observator în condițiunile cerute de știință și în legătură cu observatorele din cele­­l­alte State. Cât pentru stațiunile jude­țene d-sea s’a adresat la consiliele jude­țene spre a înscrie în bugetele lor câte 1.200 lei și puține au făcut-o. Nu póte cnse întrebuința suma din buget pentru stațiuni județene, pentru ca ea e deja ingagiată pentru plată de instrumente deja comandate. Cu aceste explicațiuni, paragraful 39 se adoptă. La 5 ore, ședința să rădică. SCIRI D’ALE DILEI Astă­ dî 31 Ianuarie, termometrul casei Menu (succrs de Sbuer), calea Victoriei, 75, arată grade Réaumur . La 12 ore noptea — 3­5 La 7 ore dim. — 2.5 La amiadi -­- 4. înălțimea barometrică 777 mm. Cerul variat. -X* *40* E. S. Primarul României a fost, acum trei zile, bolnav. Luând informațiuni, a­­flam cu bucurie că acum este mult mai bine. * .* Eri seră s a întrunit n­oul consiliu co­munal. La ordinea dilei era cestiunea pri­mirii canalisațiunii Dâmboviței, neînțele*

Next