Romanulu, martie 1884 (Anul 28)
1884-03-01
ANUL AL XXVIII-LE Voiesce și veî putea ANANCIURI Linia do DO litere petit, pagina IV..............................40 bani Deto » „ n n HI......................2 lei — „ InserțiunI ai reclame pagina III și IV linia . 2 „ — , A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. IN PARIS, la Havas, Laffita et Cuie, 8 Place de la Bourse, LA VIENA, la d ni Haasenstein et Vogler, Wallfischgasse 10. LA FRANCFORT, S. M. — la G. L. Daube et Cuie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refasă — iii «iiií»ii«íiiiii mini i i iiii iiihi iiiTi 20 BANI EXEMPLARUL BUGĂRESTI, ÎL i» 1884 De la 1846, de când, din nenorocirea mea, m’am credut silit să întru în politica militantă,—ce forteam urîta și o urăsc,—actele și propunerile mele au fost combătute, cu mare înverșiunare de către cei din clasele cârmuitore. Nu vorbesc de cei cari, prin injurii și calomnii, m’amî combătut. Am privit totdeuna injuriile, și mai cu semn calomniele, ca laude pentru cei cari luptă cu sinceritate și fâră și aveire, pentru egală îndreptățire și pentru ca se pótá, cu drept Cuvént, ». Se ȘtiuTc cî îuijiî. Vorbesc însă de combaterile ce au întâmpinat din început actele și propunerile mele de la mulți dintre cei din clasele diriginte, cari au fost sau sunt înscriși ca membrii ai partitei naționale liberale. Aceste combateri — cari au început diuădată cu viața mea politica — m’au făcut să sufer câtva timp, le-am ascultat ense cu mare respect, le-am cercetat cu cea mai deplină sinceritate ș’adese, mărturesc ca, daca nu mi-au schimbat credințele m’au facut cnse a mă supune la unele opiniuni ce nu mi-au părut tocmai drepte și mai cu semn de bine producatore. Mărturesc asemene cu m’am supus uneori și la multe din cerințele membrilor partitelor opuse. Scopul meu a fost tot d’auna d’a putea face unele acte în unire cu tote interesele. Am crezut ca mai mult bine va dobândi țara făcându-se actele liberale și naționale mai de câtre tote partitele decât făcându-se de câtre una singură, și astfel negreșit de jos în sus și prin lupte cari puteau să devie pre tari și prin urmare chiar periculose. Nu fac aceste dechiarâri pentru ca se combat pe cineva sau pentru ca se scut greșialele ce voi fi făcut. Am voit numai s’amintesc ca, pe drept sau pe nedrept, necurmat am fost acusat, chiar de mulți din partitele liberale, câ eu sunt cel care a făcut și face tóte relele; cu eu am provocat și provoc luptele între partite și câ ’n tóte faptele și în tóte propunerile mele radicalist nestrămutat am fost. Nu mĕ plâng. Daca acusârile sunt drepte, fie e cine ce pote. Déca sunt nedrepte, va veni vă Ți— fie ea cât de depărtată — în care, clasele cărmuitore, cari m’au acuzat, — câci numai ele m’au combătut — se vor convinge ca drepte și bune au fost propunerile mele, ș’atunci.... de va mai fi timp... enșii acuzatorii vor face acele propuneri și le vor și pune în lucrare. Amintit mai cu semn acusarile generali pentru ca să mai atrag atențiunea publică în privința acusarilor ce se fac propunerilor mele, acelea d’a sustrage justiția de supt suveranitatea ministrului și a scote colegiile electorale de supt domnia corupțiunii și de sapt sugrumătarea a totputință a guvernelor (1). încep prin a spune ca pentru mine este onore d’a fi radical, câci acest adjectiv semnifică a voi ca binele se înfigă rădăcinele sale în mintea și ’n inima omului er nu să fie un simplu suliman. Onorat dar fiind de cuvântul de radical, am drept să întreb, pe cei cari atacă radicalismul meu, ce roti, ce peste, pentru oricare om onest ved ei în propunerile mele? Ce roți văd în propunerea mea ca ministrul să nu mai fie—cum sincer a mărturit d. Voinov ca este—„suveranul“ averii fiecărui om din acesta țară ? (1) A se vedea Românul de la 16, 18, 19, 25 și 26 Februarie. Ce moderațiune onestă și ce bine făcător oportunism ved pentru țară, cei cari susțin suveranitatea ministrului asupra justiției și acesta tocmai în momentele când totă țara fu scuduită prin cele petrecute în Camere între doi. Chițu, Stătescu, Voinov, Fleva, Maniu, Cămpineanu și afară din Cameră cu magistrații Strămbeanu, Viișoreanu, Răileanu, Șomănescu și cu președintele de la Tribunalul din Focșani ? Ce lumină, ce moralitate cred ca respăndesc asupra țarei cei cari scriu câ „totă lumea scie câ ’n téra nó „stră magistrații sunt victimele „sau slugile umenilor politici din „localitate“, ș’apoi ânșii, de chiară îndată cu d. Voinov a fost nepractic, incapabile, fiind c’a mărturit ceea ce spun enșii, „ca nu numai téra dér toki „ lumea scie ca slugărnicia și corupția„nea domnește în România ? “ Cum ? ascunderea relelor este moralitate și denunțarea și înserarea lor imoralitate ? Cum ? cei cari se fac slugi, pentru a deveni și ei stăpâni pe câte cineva. Cei cari speculă pentru a dobândi un mandat de deputat și acesta pentru ca să-l specule la rândul lor, sunt omeni morali, înțelepți și practici ? Cum ? eu care declar că aceste specule și imoralități ucid țara și șigur catastrofe vor produce sunt un nebun care aiurește ? Cum ? cei cari cer ca suverană să fie justiția ér un ministru . Cum? cei cari cer un singur colegiu electoral, bine întocmit încât să aducă înfrățire orin ură, prin reciproca apărare, a tutor intereselor . Cum ? cei cari cer ca colegiul să fie astfel cumpănit încât se nu se mai potă cumpăra voturile a câtorva ânși prin banii lor sau prin ilegalitățile administrațiunii și a magistraturii, sunt toți imorali, nepractici și radicali ? Dar pentru Dumnedeu care este interesul celor cari insultă și degrada națiunea declaiarând ca în România imoralitate și radicalism este d’a susține dreptatea și onorabilitatea în tote și pentru toți? Confrații mei de la Indépendance roumaine, au <jis de câteva ori : culpa este a ministrului cu face rele numiri; culpa este a guvernului care se amestecă în alegeri, dar nu a legilor nóstre. Pe onore ca nu-l înțeleg. Am amintit ca chiar în Francia, unde magistrații sunt innamovibili dar unde guvernul are dreptul d’a-i numi și a-î înnălța, tóte régimele au făcut numiri slugarnice. Am amintit ca tóte regimele au surpat innamovibilitatea pentru a numi pe slugarnicii lor pretinși amici; câci cei slugarnici și coruptibili nu pot avea amici. Am amintit câ d. Dufaure a ’nferat în Cameră pe membrii innamovibili cari au priimit d’a întră în renumitele comisiuni mieste, și ca ’n urmă Camerele, actuale, alese lângă clopotnițe, suspendară innamovibilitatea și deferă pe mâna miniștrilor pe foștii și pe viitorii magistrați innamovibili , pentru a povărni spre guvern cumpăna dreptății, ș’am dis : Când astfel sunt guvernele mai în tote țarele . Când astfel au fost la noi tote, de la Regulament și pân’acum, când d. Lascar Catargi avu onestitatea d’a spune în Camere „câ domnia-mea va face alegerile“, ce omeni speră, confrații mei de la tóte chainele, ca vor găsi cari se de tuturor ca chiezășie cu ei, legați numai cu legile actuale nu vor face în viitor cele ce necurmat s’au făcut ? In ceia ce mă privesce cel puțin dovedesce ca nu vorbesc cu pasiune ci numai fiind ca de la ’nceputul vieței mele radicale, oneste și neschimbate au fost simțimintele mele. E că ca dovadă ce-am scris, la 1843, despre magistrați, sau mai drept despre cei cari îi numesc, ș’acesta strecurându-mă printr’uă aspră și prealabilă censură. „Ce vedeam atunci câ jură „Un boiar judecător, „Eu credeam ca nu mai fură „Câ e sfânt, nemuritor. „Astă-si ânsă mie’mi pare „Cum cu mulți ce au jurat „Bă-țî iepelea sunt în stare. „Au cuvânt eu m’am schimbat. „Când vedeam câ se adună „Deputații și vorbesc, „Eu credeam cu fapta bună „Toți din suflet o doresc. „Astă-tji ânsă mie ’mi pare „Cum câ unii nea-’nsfălat „Câ de țară nu îi dore; „An cuvânt eu m’am schimbat“ (1) Diamele și majoritatea deputaților noștriî au aprobat, în ambele Camere, destituirile făcute prin simpla suveranitate a miniștrilor, provocată de trebuințele deputaților. Astfel, prin aceste fapte și prin proiectele de lege ce s’au presintat de câtre comisiunile Camerelor, cari tóte mănțin corupțiunea în alegeri, ne-au dat tutor dreptul ca «n durere se facem ca, presă și minoritățile Camerelor de chiară, negreșit din erore ca a fi oportunist și practic este a susține pe facă corupțiunea ș’a fi radical este a o combate. Adaog aci câ încă la 1843 am sfîrșit declaarând: „N’au cuvânt nu m’am schimbat“, și sper ca nu se va putea susține cu temei ca nu m’am silit să mă uin de cuvânt. c. A. Rosetti. Oposițiunea a spus, or de câte ori am protestat contra omorului arestanților, cu voim să împingem la răsvrătire. Spre a se vedea ca nu numai noi protestăm contra acestor fapte barbare, publicăm mai departe cele scrise în acesta privință, de Indépendance Roumaine supt rubrica de Dreptul de morte. Sperăm ca acest chiar nu va fi tacsat de radical și răsvrătitori. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Paris, 11 Marte. — Depeșite primite din Tonkin de ministrul Marinei spun ca colona generarelui Negrier a luat Duminecă două forturi situate aprope de Yen- Dinh, la 15 kilometri de Bac-Ninh și cu colona generarelui Brière, după ce a trecut canalul Repezilor, a făcut funcțiunea iei cu acea a generarului Negrier. Uă recunoscere s’a făcut adî în partea Bac- Ninhului fară a se întâlni vr’un inamic. Să crede ca trupele Chinese se pregătesc a bate în retragere, temându-se a fi încongiurate și coprinse din tote părțile de francesi. Roma, 11 Marte. — Camera, presidată de vice-președintele d. Spantigati, a primit comunicarea unei scrisori de la d. Farini declarând câ, în urma incidintelui de erî, decisiunea sea de a depune sarcina de președinte e irevocabilă. Oratorii din tote partitele și d. Mancini, în numele guvernului, propun ca Camera să ruge cu tote acestea pe d. Farini de a retrage demisiunea sea. Camera adoptă apoi ordinea de di, presintată de d. Grgemaldi, confirmând încrederea sea în d. Farini și refusând demisia sea. Roma, 11 Marte. — Diarele de sora anuunță cu, cu tot votul ordinei de di Grgemaldi, d. Farini menține demisiunea sa de președinte al Camerei. Viena, 11 Marte. — Camera deputaților. — Ministrul de finance, într’un lung discurs, a combătut obiecțiunile oposițiunii contra bugetului, declarând ca va putea aloca aprope 7,200,000 fiorini din exercițiul 1883 pentru a acoperi deficitul (1) Cosurile de mulțumire, anul 1843, pagina 155, supt titlul Schimbarea mea, din 1884, care va fi astfel redus la 3 miliune 300,000 fiorini și póte mai puțin ârwA. Ministrul a adăugat cu decá proiectele financiare, presintate de guvern, vor fi îndată aprobate, dificilul va dispare în 1885. Răspundând la acusațiunile oposițiunii, ministrul negă ca poporațiunea germană din Austria este oprimată și olice ca chiar deüa ar fi fost cu putință ca un guvern să o tiroiascâ a apăsa pe germanii din Austria și vă voință superioră s’ar fi opus, voin? în care toți supușii austriaci pot avea deplină încredere. Guvernul nu caută uă luptă parlamentară, dar va menține cu tărie politica sea contra unei oposițiuni sistematice, care duce până pe tărâmurile cele mai neutre pasiunea sa politică, identificând interesele unei partite cu interesul Statului. Ministrul termină dirend ca în Austroa, țară monarhică prin escelență, viitorul nu aparține numai unei singure partite nici unei singure rase , aparține tuturor. Discursul ministrului a fost viu aplaudat. C celebrul actor de la teatrul curții, d. Laroche, a murit asta-sora. * JOUI, 1 MARTE 1884. ff Luminează-te și vei fi. i.X ■ ABONAMENTE DE Capitală și districte, un an 48 lei; șese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țerile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea diarulul și oflciele poștali, LA PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15, Fleisehmarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustavo Croce, Via San Francesco da Paola (N. 0.) 18, Genova. — Articolele nepnblicate se ard i DIN AFARA GERMANIA Norddeutsche Allgemeine Zeitung pubiică astăzi un articol forte lung contra partitei liber-cugetătore germane. Cele două partite unite, die organul oficios, sunt anti-monarhhice, și declarațiunile lor de lealitate n’au alt scop decât acela d’a atrage la ele poporul cu simțiminte monarhhice. Cererea d’a se crea un minister imperial responsabil, însemneză înlăturarea consiliului federal, și prin urmare ea este contrarie Constituțiunii. Libertatea presei, a întruniriim șfru a societaților există în tata înțĂlertuțieL aLcre^un conservator nulya vcK se renunțe1 la ea!. De asemene este uăcurată calomnie afirmațiunea ca trebue se căutam a dobândi egalitatea înaintea legilor. Neue freie Presse reproduce următorele după un diar silesian, care, după cum afirmă fata vieneză, este în legătură cu cercurile oficiase. Nu este exactă spirea publicată de unele diare străine, ca, în urma călătoriei principelui imperial al Austriei în Oriunte, va face și principele imperial al Germaniei să călătorie într’acolo, și mai ales la Constantinopole. In schimb case, este adevărat ca principele nostru imperial va întreprinde o călătorie la Belgrad spre a asista la serbarea încoronării regelui Milan, ce se va face în Octombre. De asemene nu este exactă spirea ca principele imperial se va duce la Petersburg, dar se afirmă cu siguranță câ, pe timpul manevrelor de tomnă, se vor întâlni, spre a se saluta, represintanții superiori ai acestor două dinastii ruse. In același timp se afirmă ca va fi amânată până atunci și călătoria regelui Italiei la Berlin. AUSTRO-UNGARIA ziarul berlines die Post publică oă scrisore din Viena, care se ocupă de starea lucrurilor din Austria. Vorbind despre asigururile de pace din discursul Tronului german, acesta scrisoredice : In espunerile făcute în aceste din urmă timpuri asupra credinței ca pacea din afară pate avea vreun efect asupra relațiunilor nóstre interiore, sunt și adevăruri și neadevăruri. Situațiunea face a se admite, ca cu întărirea pâcii esteriore, mai ales cu înlăturarea eventualității unui conflict cu Rusia, este legată speranța ca se va schimba și politica nostră interiora. Pornind de la părerea, câ origina politicei filo-slavă a Austriei trebue căutată în scopul urmărit d’a avea pe Slavi ca amici la cas d’un resbel cu Rusia, apoi se póte dice acum, câ, de vreme ce sunt înlăturate temerile pentru un conflict austro-rus, trebuie să se sfîrșăscă cu acesta sistemă. Totuși, presupunerea ca politica nostră interioră este în legătură cu cea esterioră, nu pate fi admisă decât condițional. Un adevăr este însă, cu elementele slave din Austria, spre ași realisa dorințele lor interne, au căutat a esploata situațiunea esterioră a Austriei. Intrucât privesce acest punt, apoi elementele slave nu vor perde acum din vedere câ, prin constelațiunea esterioră creată acum, ele au perdut tărâmul de esploatare Deci, daci este vorba de efectele ce politica nostră esterioră pute avea asupra relațiunilor nóstre interiore, apoi se pote dice ca s’a sfîrșit cu era speculațiunilor partitelor interiore întemeindu-se pe relațiunile nóstre esteriore. Situațiunea din afară este acum astfel, încât și Germanii și Slavii trebue să se mulțămescă cu ea. In cafensă, când Polonii și Cehii nu ar fi acum mulțămițî cu acestă stare de lucruri, apoi trebuie să avem răbdare, câci în cele din urmă se vor convinge și ei ca nu pot să lupte cu faptele deplinite. ENGLITERA Intr’un articol de fond,parul The Times de la 8 Marte dice cu d. Glastone cu tóte complicațiunile actuale, remane credincios programei sale politice privitore la Egipet, dar câ, mai curând sau mai târjiu, el va fi silit să recunosca puterea evenimintelor. RUSIA P’uă cale indirectă,parul Dziennik Poznanski primește urmatorea telegramă din Varșovia cu data de 4 Marte : De câtăva vreme se fac pe aici în tote dilele perchisițiuni domiciliare politice prin casele private; ele încep îndată ce se înopteză. Intrucât aceste perchisițiuni au fost numai cozuri isolate, lumea n’a prea ținut semă de ele; astă-mi cnsă, când se fac sistematic arestări în tote nopțile, poporațiunea este îngrijată și înfuriată, cu atât mai mult cu cât nimeni nu cunosce causa acestor perechisițiuni, care se fac de gendarmi însoțiți de poliție. Căte-va persone au fost arestate pentru ca s’au găsit la densele pare străine, dar totuși după căteva ore au fost *duse în libertate ; la alte persone țin •gistimo.Este o fe»ate putință d’a elimnera aci tate casiurile; destul este numai d’a spune ca în fiecare nópte se fac trei până la cinci arestări. Autoritățile însărcinate cu perchisițiunile nu ascund câ este vorba de descoperirea de conspirațiuni socialiste sau două agitațiune națională. ELVEȚIA Kreuzzeitung publică să scrie din Viena în care se vorbesce despre precați demersuri diplomatice și propuneri spre a se putea preîntămpina pericolul ce ar aduce cu sine mișcarea anarhistă, ziarul Bund, din Berna, vorbind despre nisce asemene propuneri, scrie urmatórele : Nu seim deca nisce asemene propuneri au sorți de reușită ; în orice ca sensă Elveția va trebui să primesca și să le examineze cu multă băgare de somn, deca și întru cât constituțiunea și dreptul tradițional de asti acordat de ea sunt în acord cu astfel de cereri internaționale. In genere Elveția, și despre acesta pot fi și cum vecinii noștri, va fei să păstreze nepătat asilul pe care-1 acordă numai celor urmăriți din causa politicei, și cari nu caută a face din el nici oă întrebuințare rea contra statului nostru. EGIPETUL piarul Le temps priimesce depeșa urmatore din Viena, cu data de la 8 Marte. Pot se v’asicur din sorginte bine informată ca Sublima Portă este cu totul otărîtă a nu interveni în contra Mahdiuluî decât numai decá Englitera îi va lăsa totă libertatea de acțiune în Egipet, în Sudan și’n marea Roșie. Bărbații de Stat turci sunt încredințați câ Enghtera nu va isbuti să învingă greutățile ce întâmpină în timpul de față și ce are să mai întâmpine mai târziu în valea Nilului, și câ, într’un diséu alta, ea va fi fericită d’a recurge la intervenirea Turciei, lăsându’i libertatea d’a lucra cum crede mai nemerit, acesta solemnitate n’a fost presidată de împăratul în persona; cancelarul, care, după constituțiune, este singurul represintante răspunzător față cu puterile publice, nu asistă nici densul. Tronul era acoperit cu un perdea de catifea roșie și mesagrul imperial a fost citit de d. de Boetticher, secretar de stat la ministeriul de interne, care de câteva sesiuni pare a fi promovat în funcțiunea de înlocuitor obicinuit al principelui de Bismarck. Programa întocmită pentru sesiunea actuală este din cele mai însemnate și din cele mai grele. Mesagiul imperial îi atribue în adevăr, vorbind de imperiu, graua sarcină d’a îmbunătăți,printr’oă serie de reforme economice și sociale, sorta mulțimii. Se scie câ bătrânul împărat, care a întemeiat unitatea Germaniei, consideră acesta operă ca încoronarea domniei sale și ar voi să nu închidă ochi inainte de a fi asistat la punerea iei în practică. Prin urmare, Reichstagul se va ocupa pentru a treia oră de proiectul de lege privitor la asigururile lucrătorilor, pe care l-a respins de două ori și care a fost supus consiliului federal cu noi modificări. După ce va da uă soluțiune satisfăcătorescu negativă acestei grave cestiuni, Reichstagul va trebui să se ocupe de sorta „invalidilor muncei“ și guvernul imperiului arăta că consideră acesta măsură ca cea mai proprie pentru a combate „uneltirile ce tind la resturnarea ordinii stabilite prin legile divine și omenesc." Fără a se opri la aceste disposițiuni filantropice, a cărora adoptare de câtre represintațiunea națională nu e sigură, cel puțin supt forma împrumutată de la doctrinele socialismului cesarian al principelui de Bismarck, guvernul imperial cere Parlamentului să prelungesca pentru d^bani legile cu care guvernul^A înainta socialismului HupSte^^fii Hoedel și ale lui NoViling și care ies din vigore la 30 Septembre viitor. Discursul tronului se termină prin declarațiunea tradițională a bunelor raporturi cari există între Germania și tote puterile străine precum și prin asigururile cele mai positive date în favorea păcii europene. Se observă cu tote aceste, pentru ănteiași dată de la 1879, câ suveranul german n’a făcut uă mențiune espresă despre alianța sea cu monarhia austro-ungară și corespondintele nostru din Viena ne informeza ca acesta tăcere a fost forte observată în capitala Austriei, unde diverse fapte, îndestul de cunoscute pentru ca să nu mai avem nevoe a le reaminti, au avut de rezultat ca opiniunea publică să fie forte sensibilă când e vorba de relațiunile imperiului Habsburgilor cu cel german. Deschiderea Parlamentului german Sesiunea ordinară a Parlamentului imperiului german, spune le Temps de la 8 Marte, s’a deschis eri cu ceremonialul obicinuit in sala albă a palatului regal din Berlin, în presința consiliului federal, a membrilor ministeriului imperial și a cabinetului prusian și a nouă sută de deputați aparținând în cea mai mare parte grupurilor conservatore. După un obicei a devenit tradițional de mulți ani, SCIRI D’ALEDILEI Astar ji 29 februarie, termometrul casei Menu (succrs de Shuer), calea Victoriei, 75, arată grade Réaumur : La 12 ore noptea 1. La 7 ore dim.1- 2.2 La amiazii -1- 5. înălțimea barometrică 765 mm. Cerul noros plac. Mâne joi se va judeca, la Curtea cu jurați, procesul intentat d-lui Grandea, directorele Resboiului român. Ni se spune ca la 20 Aprile va sosi în Bucuresci oă societate de 130 arcitect si ingineri străini. * * Ni se spune ca scala superioră de medicină veterinară, lasă mult de dorit, în privința administrațiunii sale. Localul destinat pentru scală este ocupat în mare parte de directorele scalei și restul, destul de neîncăpător, este destinat elevilor. In 3 camere se țin cursurile celor 5 clase; formiterele sunt pline de paturi puse unul lângă altul și neaerisite cu desăvârșire, câci ventilațiuni nu sunt. Ferestrile nu se pot deschide în clase, pentru ca totă dina elevii stau într’easele și în dormitóre pentru ca s’ar face frig și ar trebui în urmă să se ardă prea multe lemne..Paturile și așternutul sunt într’un forte’prostă stare. Mâncarea lasă mult de dorit. Cursurile de pharmacologie și phistologie se fac numai Duminicile și sărbătorile, ceea ce opreșce pe elevi a avea acele dile libere. Atragem atențiunea celor în drept, asupra stârii în care se află acea scală. * * *