Romanulu, martie 1884 (Anul 28)

1884-03-01

ANUL AL XXVIII-LE Voiesce și veî putea ANANCIURI Linia do DO litere petit, pagina IV..............................40 bani Deto » „ n n HI......................2 lei — „ InserțiunI ai reclame pagina III și IV linia . 2 „ — , A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. IN PARIS, la Havas, Laffita et C­uie, 8 Place de la Bourse, LA VIENA, la d ni­ Haasenstein et Vogler, Wallfischgasse 10. LA FRANCFORT, S. M. — la G. L. Daube et C­uie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refasă — i­ii «iiií»ii«íiiiii mini i i iiii iiihi iiiTi 20 BANI EXEMPLARUL BUGĂRESTI, ÎL i­» 1884 De la 1846, de când, din neno­rocirea mea, m’am credut silit să în­tru în politica militantă,—ce forteam urîta și o urăsc,—actele și propune­rile mele au fost combătute, cu mare înverșiunare de către cei din clasele cârmuitore. Nu vorbesc de cei cari, prin inju­rii și calomnii, m’amî combătut. Am privit tot­deuna­­ injuriile, și mai cu semn calomniele, ca laude pentru cei cari luptă cu sinceritate și fâră și aveire, pentru egală îndrep­tățire și pentru ca se pótá, cu drept Cu­­vént, ». Se ȘtiuTc cî îuijiî. Vorbesc însă de combaterile ce au­ întâmpinat din început actele și pro­punerile mele de la mulți dintre cei din clasele diriginte, cari au fost sau sunt înscriși ca membrii ai partitei naționale liberale. Aceste combateri — cari au început diuădată cu viața mea politica — m’au făcut să sufer cât­va timp, le-am ascul­tat ense cu mare respect, le-am cer­cetat cu cea mai deplină sinceritate ș’adese, mărturesc ca, daca nu mi-au schimbat credințele m’au facut cnse a mă supune la unele opiniuni ce nu mi-au părut tocmai drepte și mai cu semn de bine producatore. Mărturesc asemene cu m’am supus une­ori și la multe din cerințele membrilor partitelor opuse. Scopul meu a fost tot­ d’a­una d’a putea face unele acte în unire cu­ tote intere­sele. Am crezut ca mai mult bine va dobândi țara făcându-se actele liberale și naționale mai de câtre tote partitele de­cât făcându-se de câtre una singură, și ast­fel negreșit de jos în sus și prin lupte cari pu­­teau să devie pre tari și prin urmare chiar periculose. Nu fac aceste de­­chiarâri pentru ca se combat pe cine­va sau pentru ca se scut greșialele ce voi fi făcut. Am voit numai s’amin­­tesc ca, pe drept sau pe nedrept, ne­curmat am fost acusat, chiar de mulți din partitele liberale, câ eu sunt cel care­ a făcut și face tóte relele; cu eu am provocat și provoc luptele între partite și câ ’n tóte faptele și în tóte propunerile mele radicalist nestrămu­tat am fost. Nu mĕ plâng. Daca acusârile sunt drepte, f­ie e cine ce pote. Déca sunt nedrepte, va veni vă Ți— fie ea cât de depărtată — în care, clasele căr­­muitore, cari m’au acuzat, — câci numai ele m’au combătut — se vor convinge ca drepte și bune au fost propunerile mele, ș’atunci.... de va mai fi timp... enșii acuzatorii vor face acele propuneri și le vor și pune în lucrare. Amintit mai cu semn acusa­rile generali pentru ca să mai atrag atențiunea publică în privința acu­­sarilor ce se fac propunerilor me­le, acelea d’a sustrage justiția de supt suveranitatea ministrului și a sco­­te colegiile electorale de supt dom­nia corupțiunii și de sapt sugrumă­­tarea a tot­putință a guvernelor (1). încep prin a spune ca pentru mi­ne este onore d’a fi radical, câci acest adjectiv semnifică a voi ca binele se înfigă rădăcinele sale în mintea și ’n inima omului er nu să fie un simplu suliman. Onorat dar fiind de cuvântul de radical, am drept să întreb, pe cei cari atacă radicalismul meu, ce roti, ce peste, pentru ori­care om onest ved ei în propunerile mele? Ce roți văd în propunerea mea ca ministrul să nu mai fie—cum sincer a mărturit d. Voinov ca este—„su­veranul“ averii fie­cărui om din a­­cesta țară ? (1) A se vedea Românul de la 16, 18, 19, 25 și 26 Februarie. Ce moderațiune onestă și ce bine făcător oportunism ved pentru țară, cei cari susțin suveranitatea minis­trului asupra justiției și acesta tocmai în momentele când totă țara fu scu­­duită prin cele petrecute în Camere între doi. Chițu­, Stătescu, Voinov, Fleva, Maniu, Cămpineanu și afară din Cameră cu magistrații Strămbea­­nu, Viișoreanu, Răileanu, Șomănescu și cu președintele de la Tribunalul din Focșani ? Ce lumină, ce moralitate cred ca respăndesc asupra țarei cei cari scriu câ „totă lumea scie câ ’n téra nó­­ „stră magistrații sunt victimele „sau slugile umenilor politici din „localitate“, ș’apoi ânșii, de chiară îndată cu d. Voinov a fost nepractic, incapabile, fiind c’a mărturit ceea ce spun enșii, „ca nu numai téra dér toki „ lumea scie ca slugărnicia și corupția­­„nea domnește în România ? “ Cum ? ascunderea relelor este mo­ralitate și denunțarea și înserarea lor imoralitate ? Cum ? cei cari se fac slugi, pen­tru a deveni și ei stăpâni pe câte cine­va. Cei cari speculă pentru a dobân­di un mandat de deputat și acesta pentru ca să-l specule la rândul lor, sunt omeni morali, înț­elepți și prac­tici ? Cum ? eu care declar că aceste spe­cule și imoralități ucid țara și și­gur catastrofe vor produce sunt un ne­bun care aiurește ? Cum ? cei cari cer ca suverană să fie justiția ér un ministru . Cum? cei cari cer un singur cole­­giu electoral, bine întocmit în­cât să aducă înfrățire or­in ură, prin re­ciproca apărare, a tutor intereselor . Cum ? cei cari cer ca colegiul să fie ast­fel cumpănit în­cât se nu se mai potă cumpăra voturile a câtor­va ânși prin banii lor sau prin ilegalitățile administrațiunii și a magistraturii, sunt toți imorali, nepractici și radicali ? Dar pentru Dumnedeu­ care este interesul celor cari insultă și degrada națiunea declaiarând ca în România imoralitate și radicalism este d’a sus­ține dreptatea și onorabilitatea în tote și pentru toți? Confrații mei de la Indépendance roumaine, au <jis de câte­va ori : cul­pa este a ministrului cu face rele numiri; culpa este a guvernului care se amestecă în alegeri, dar nu a legi­lor nóstre. Pe onore ca nu-l înțeleg. Am amintit ca chiar în Francia, unde magistrații sunt innamovibili dar unde guvernul are dreptul d’a-i nu­mi și a-î înnălța, tóte régimele au făcut numiri slugarnice. Am amintit ca tóte regimele au surpat innamovibilitatea pentru a nu­mi pe slugarnicii lor pretinși amici; câci cei slugarnici și coruptibili nu pot avea amici. Am amintit câ d. Dufaure a ’nfe­­rat în Cameră pe membrii inna­movibili cari au priimit d’a întră în renumitele comisiuni mieste, și ca ’n urmă Camerele, actuale, alese lângă clopotnițe, suspendară innamovibilita­tea și deferă pe mâna miniștrilor pe foștii și pe viitorii magistrați inna­movibili , pentru a povărni spre guvern cumpăna dreptății, ș’am dis : Când ast­fel sunt guvernele mai în tote țarele . Când ast­fel au fost la noi tote, de la Regulament și pân’acum, când d. Lascar Catargi avu onestitatea d’a spune în Camere „câ domnia-mea va face alegerile“, ce omeni speră, con­frații mei de la tóte ch­ainele, ca vor găsi cari se de tuturor ca chiezășie cu ei, legați numai cu legile actuale nu vor face în viitor cele ce necurmat s’au făcut ? In ceia ce mă privesce cel puțin dovedesce ca nu vorbesc cu pasiune ci numai fiind ca de la ’nceputul vieței mele­­ radicale, oneste și ne­schimbate au fost simțimintele mele. E că ca dovadă ce-am scris, la 1843, despre magistrați, sau mai drept des­pre cei cari îi numesc, ș’acesta stre­­curându-mă printr’uă aspră și prea­labilă censură. „Ce vedeam atunci câ jură „Un boiar judecător, „Eu credeam ca nu mai fură „Câ e sfânt, nemuritor. „Astă-­si ânsă mie­’mi pare „Cum cu mulți ce au jurat „Bă-țî ie­pelea sunt în stare. „Au cuvânt eu m’am schimbat. „Când vedeam câ se adună „Deputații și vorbesc, „Eu credeam cu fapta bună „Toți din suflet o doresc. „Astă-tji ânsă mie ’mi pare „Cum câ unii nea-’nsfălat „Câ de țară nu îi dore; „An cuvânt eu m’am schimbat“ (1) Diam­ele și majoritatea deputaților noștriî au aprobat, în ambele Camere, destituirile făcute prin simpla suve­ranitate a miniștrilor, provocată de trebuințele deputaților. Ast­fel, prin aceste fapte și prin proiectele de lege ce s’au presintat de câtre comisiunile Camerelor, cari tóte mănțin corupțiunea în alegeri, n­e-au dat tutor dreptul ca «n durere se fa­cem ca, presă și minoritățile Camerelor de chiară, negreșit din erore ca a fi oportunist și practic este a susține pe fac­ă corupțiunea ș’a fi ra­dical este a o combate. Adaog aci câ încă la 1843 am sfîr­­șit decla­arând: „N’au cuvânt nu m’am schimbat“, și sper ca nu se va putea susține cu temei ca nu m’am silit să mă uin­ de cuvânt. c. A. Rosetti. Oposițiunea a spus, or de câte ori am protestat contra omorului ares­­tanților, cu voim să împingem la răsvrătire. Spre a se vedea ca nu numai noi protestăm contra acestor fapte barbare, publicăm mai departe cele scrise în acesta privință, de­­ Indépendance Roumaine supt rubrica de Dreptul de morte. Sperăm ca acest chiar nu va fi tacsat de radical și răsvrătitori. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Paris, 11 Marte. — Depeșite primite din Tonkin de ministrul Marinei spun ca colona generarelui Negrier a luat Dumi­necă două forturi situate aprope de Yen- Dinh, la 15 kilometri de Bac-Ninh și cu colona generarelui Brière, după ce a tre­cut canalul Repezilor, a făcut funcțiunea iei cu acea a generarului Negrier. Uă re­­cunoscere s’a făcut adî în partea Bac- Ninhului fară a se întâlni vr’un inamic. Să crede ca trupele Chinese se pregătesc a bate în retragere, temându-se a fi în­­congiurate și coprinse din tote părțile de francesi. Roma, 11 Marte. — Camera, presidată de vice-președintele d. Spantigati, a pri­mit comunicarea unei scrisori de la d. Farini declarând câ, în urma incidintelui de erî, decisiunea sea de a depune sarcina de președinte e irevocabilă. Oratorii din tote partitele și d. Mancini, în numele guvernului, propun ca Camera să ruge cu tote acestea pe d. Farini de a retrage demisiunea sea. Camera adoptă apoi or­dinea de di, presintată de d. Grgemaldi, confirmând încrederea sea în d. Farini și refusând demisia sea. Roma, 11 Marte. — Diarele de sora a­­nuunță cu, cu tot votul ordinei de di Grge­maldi, d. Farini menține demisiunea s­a de președinte al Camerei. Viena, 11 Marte. — Camera deputați­lor. — Ministrul de finance, într’un lung discurs, a combătut obiecțiunile oposițiu­­nii contra bugetului, declarând ca va pu­tea aloca aprope 7,200,000 fiorini din e­­xercițiul 1883 pentru a acoperi deficitul (1) Cosurile de mulțumire, anul 1843, pagina 155, supt titlul Schimbarea mea, din 1884, care va fi ast­fel redus la 3 mil­iune 300,000 fiorini și póte mai puțin ârwA. Ministrul a adăugat cu decá pro­iectele financiare, presintate de guvern, vor fi îndată aprobate, dificilul va dis­pare în 1885. R­ăspundând la acusațiunile oposițiunii, ministrul negă ca poporațiunea germană di­n Austria este oprimată și olice ca chiar deüa ar fi fost cu putință ca un guvern să o tiroiascâ a apăsa pe germanii din Aus­­tria și vă voință superioră s’ar fi opus, vo­in? în care toți supușii austriaci pot a­­vea deplină încredere. Guvernul nu caută uă luptă parlamen­tară, dar va menține cu tărie politica sea contra unei oposițiuni sistematice, care­ duce până pe tărâmurile cele mai neutre pasiunea s­a politică, identificând interesele unei partite cu interesul Sta­tului. Ministrul termină dirend ca în Au­­str­oa, țară monarh­ică prin escelență, vii­tor­ul nu aparține numai unei singure par­­­tite nici­­ unei singure rase , aparține tu­turor. Discursul ministrului a fost viu a­­plaudat. C celebrul actor de la teatrul curții, d. Laroche, a murit asta-sora. * JOUI, 1 MARTE 1884. ff Luminează-te și vei fi. i.X ■ ABONAMENTE DE Capitală și districte, un an 48 lei; șese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țerile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea diarulul și oflciele poștali, LA PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15, Fleisehmarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustavo Croce, Via San Francesco da Paola (N. 0.) 18, Genova. — Articolele nepnblicate se ard i DIN AFARA GERMANIA Norddeutsche Allgemeine Zeitung pu­biică astăzi un articol forte lung con­tra partitei liber-cugetătore ger­mane. Cele două partite unite, di­e organul oficios, sunt anti-monarhhice, și declarațiunile lor de lealitate n’au alt scop de­cât acela d’a atrage la ele poporul cu simțiminte monarhhi­­ce. Cererea­­ d’a se crea un minister imperial responsabil, însemneză înlă­turarea consiliului federal, și prin urmare ea este contrarie Constitu­­țiunii. Libertatea presei, a întruni­­riim șfru a societaților există în tata înțĂlertuț­ieL aLcre^un conservator nulya vcK se renunțe1 la ea!. De ase­mene este uă­curată calomnie afir­­mațiunea ca trebue se căutam a do­bândi egalitatea înaintea legilor. Neue freie Presse reproduce urmă­­torele după un diar silesian, care, după cum afirmă fata vieneză, este în legătură cu cercurile oficiase. Nu este exactă spirea publicată de u­­nele diare străine, ca, în urma călătoriei principelui imperial al Austriei în Ori­­unte, va face și principele imperial al Germaniei să călătorie într’acolo, și mai ales la Constantinopole. In schimb case, este adevărat ca principele nostru impe­rial va întreprinde o­ călătorie la Bel­grad spre a asista la serbarea încoro­nării regelui Milan, ce se va face în Oc­­tombre. De asemene nu este exactă spirea ca principele imperial se va duce la Peters­burg, dar se afirmă cu siguranță câ, pe timpul manevrelor de tomnă, se vor în­tâlni, spre a se saluta, represintanții su­periori ai acestor două dinastii ruse. In același timp se afirmă ca va fi amânată până atunci și călătoria regelui Italiei la Berlin. AUSTRO-UNGARIA ziarul berlines die Post publică oă scrisore din Viena, care se ocupă de starea lucrurilor din Austria. Vor­bind despre asigururile de pace din discursul Tronului german, acesta scrisore­dice : In espunerile făcute în aceste din ur­mă timpuri asupra credinței ca pacea din afară pate avea vreun efect asupra rela­­țiunilor nóstre interiore, sunt și adevă­ruri și neadevăruri. Situațiunea face a se admite, ca cu întărirea pâcii esteriore, mai ales cu înlăturarea eventualității u­­nui conflict cu Rusia, este legată spe­ranța ca se va schimba și politica nostră interiora. Pornind de la părerea, câ ori­gina politicei filo-slavă a Austriei trebue căutată în scopul urmărit d’a avea pe Slavi ca amici la cas d’un resbel cu Ru­sia, apoi se póte dice acum, câ, de vreme ce sunt înlăturate temerile pentru un conflict austro-rus, trebuie să se sfîrșăscă cu acesta sistemă. Totuși, presupunerea ca politica nostră interioră este în legă­tură cu cea esterioră, nu pate fi admisă de­cât condițional. Un adevăr este însă, cu elementele slave din Austria, spre ași realisa dorințele lor interne, au căutat a esploata situațiunea esterioră a Austriei. Intru­cât privesce acest punt, apoi ele­mentele slave nu vor perde acum din ve­dere câ, prin constelațiunea esterioră cre­ată acum, ele au­ perdut tărâmul de es­­ploatare Deci, daci este vorba de efec­tele ce politica nostră esterioră pute a­­vea asupra relațiunilor nóstre interiore, apoi se pote dice ca s’a sfîrșit cu era speculațiunilor partitelor interiore înte­­meindu-se pe relațiunile nóstre esteriore. Situațiunea din afară este acum ast­fel, în­cât și Germanii și Slavii trebue să se mulțămescă cu ea. In caf­ensă, când Po­lonii și Cehii nu ar fi acum mulțămițî cu acestă stare de lucruri, apoi trebuie să avem răbdare, câci în cele din urmă se vor convinge și ei ca nu pot să lupte cu faptele deplinite. ENGLITERA Intr’un articol de fond,­­parul The Times de la 8 Marte dice cu d. Glas­­tone cu tóte complicațiunile actuale, r­emane credincios programei sale po­litice privitore la Egipet, dar câ, mai curând sau mai târ­jiu, el va fi silit să recunosca puterea evenimintelor. RUSIA P’uă cale indirectă,­­parul Dzien­­nik Poznanski primește urmatorea te­legramă din Varșovia cu data de 4 Marte : De câtă­va vreme se fac pe aici în tote dilele perchisițiuni domiciliare politice prin casele private; ele încep îndată ce se înopteză. Intru­cât aceste perchisițiuni au fost numai cozuri isolate, lumea n’a prea ținut sem­ă de ele; astă-mi­ cnsă, când se fac sistematic arestări în tote nop­țile, poporațiunea este îngrijată și în­furiată, cu atât mai mult cu cât nimeni nu cunosce causa acestor perechisițiuni, care se fac de gendarmi însoțiți de po­liție. Căte-va persone au fost arestate pentru ca s’au găsit la densele­­ pare străine, dar totuși după căte­va ore au fost *duse în libertate ; la alte per­sone țin •gisti­m­o.­­Este o fe»ate pu­tință­­ d’a elimnera aci tate casiurile; des­tul este numai d’a spune ca în fie­care nópte se fac trei până la cinci arestări. Autoritățile însărcinate cu perchisițiuni­­le nu ascund câ este vorba de descoperirea de conspirațiuni socialiste sau două agi­tațiune națională. ELVEȚIA Kreuzzeitung publică să scrie din Viena în care se vorbesce despre pre­cați demersuri diplomatice și pro­puneri spre a se putea preîntămpina pericolul ce ar aduce cu sine mișca­rea anarhistă, ziarul Bund, din Ber­na, vorbind despre nisce asemene propuneri, scrie urmatórele : Nu seim deca nisce asemene propuneri au sorți de reușită ; în ori­ce ca s­ensă Elveția va trebui să primesca și să le e­­xamineze cu multă băgare de somn, deca și întru cât constituțiunea și dreptul tra­dițional de asti acordat de ea sunt în a­­cord cu ast­fel de cereri internaționale. In genere Elveția, și despre acesta pot fi și cum­ vecinii noștri, va fei să păstreze nepătat asilul pe care-1 acordă numai ce­lor urmăriți din causa politicei, și cari nu caută a face din el nici oă întrebuințare rea contra statului nostru. EGIPETUL piarul Le temps priimesce depeșa urmatore din Viena, cu data de la 8 Marte. Pot se v’asicur din sorginte bine in­formată ca Sublima Portă este cu totul otărîtă a nu interveni în contra Mahdiu­­luî de­cât numai decá Englitera îi va lăsa totă libertatea de acțiune în Egipet, în Sudan și’n marea Roșie. Bărbații de Stat turci sunt încredințați câ Engh­tera nu va isbuti să învingă greutățile ce în­tâmpină în timpul de față și ce are să mai întâmpine mai târziu în valea Nilu­lui, și câ, într’un di­séu alta, ea va fi fericită d’a recurge la intervenirea Tur­ciei, lăsându’i libertatea d’a lucra cum crede mai nemerit, acesta solemnitate n’a fost presidată de împăratul în persona; cancelarul, care, după constituțiune, este singurul­­ repre­­sintante răspunzător față cu puterile pu­blice, nu asistă nici densul. Tronul era acoperit cu un perdea de catifea roșie și mesagrul imperial a fost citit de d. de Boetticher, secretar de stat la ministe­­riul de interne, care de câte­va sesiuni pare a fi promovat în funcțiunea de în­locuitor obicinuit al principelui de Bis­marck. Programa întocmită pentru sesiunea actuală este din cele mai însemnate și din cele mai grele. Mesagiul imperial îi atribue în adevăr, vorbind de imperiu, graua sarcină d’a îmbunătăți,­­printr’oă serie de reforme economice și sociale, sor­ta mulțimii. Se scie câ bătrânul împărat, care a întemeiat unitatea Germaniei, consi­deră acesta operă ca încoronarea domniei sale și ar voi să nu închidă ochi i­nainte de a fi asistat la punerea iei în practică. Prin urmare, Reichstagul se va ocupa pentru a treia oră de proiectul de lege privi­tor la asigururile lucrătorilor, pe care l-a res­pins de două ori și care a fost supus consili­ului federal­­ cu n­oi modificări. După ce va da uă soluțiune satisfăcătore­scu nega­tivă acestei grave cestiuni, Reichstagul va trebui să se ocupe de sorta „invali­­dilor muncei“ și guvernul imperiului a­­răta că consideră acesta măsură ca cea mai proprie pentru a combate „uneltirile ce tind la resturnarea ordinii stabilite prin legile divine și omenesc­." Fără a se opri la aceste disposițiuni filantropice, a cărora adoptare de câtre represintațiunea națională nu e sigură, cel puțin supt forma împrumutată de la doctrinele socialismului cesarian al prin­cipelui de Bismarck, guvernul imperial cere Parlamentului să prelungesca pentru d^bani legile cu care­ guvernul^A înai­­nta socialismului Hu­pS­te^^fii­ Hoedel și al­e lui NoViling și care ies din vigore la 30 Septembre viitor. Discursul tronului se termină prin de­cl­arațiunea tradițională a bunelor rapor­turi cari există între Germania și tote puterile străine precum și prin asiguru­rile cele mai positive date în favorea păcii europene. Se observă cu tote aceste, pentru ănteiași dată de la 1879, câ suve­ranul german n’a făcut uă mențiune es­­presă despre alianța sea cu monarh­ia austro-ungară și corespondintele nostru din Viena ne informeza ca acesta tăcere a fost forte observată în capitala Aus­triei, unde diverse fapte, îndestul de cu­noscute pentru ca să nu mai avem nevoe a le reaminti, au avut de rezultat ca o­­piniunea publică să fie forte sensibilă când e vorba de relațiunile imperiului Habsburgilor cu cel german. Deschiderea Parlamentului german Sesiunea ordinară a Parlamentului im­periului german, spune le Temps de la 8 Marte, s’a deschis eri cu ceremonialul obicinuit in sala albă a palatului regal din Berlin, în­ presința­­ consiliului fede­ral, a membrilor ministeriului imperial și a cabinetului prusian și a no­uă sută de deputați aparținând în cea mai mare parte grupurilor conservatore. După un obicei a devenit tradițional de mulți ani, SCIRI D’ALE­DILEI Asta­r ji 29 februarie, termometrul casei Menu (succrs de Shuer), calea Victoriei, 75, arată grade Réaumur : La 12 ore noptea 1. La 7 ore dim.­­1- 2.2 La amiazii -1- 5. înălțimea barometrică 765 mm. Cerul noros plac. Mâne joi se va judeca, la Curtea cu jurați, procesul intentat d-lui Grandea, directorele Resboiului român. Ni se spune ca la 20 Aprile va sosi în Bucuresci oă societate de 130 arc­i­tect si ingineri străini. * * Ni se spune ca scala superioră de me­dicină veterinară, lasă mult de dorit, în privința administrațiunii sale. Localul destinat pentru scală este o­­cupat în mare parte de directorele scalei și restul, destul de neîncăpător, este destinat elevilor. In 3 camere se țin cursurile celor 5 clase; formiterele sunt pline de paturi puse unul lângă al­tul și ne­aerisite cu desăvârșire, câci ven­­tilațiuni nu sunt. Ferestrile nu se pot deschide în clase, pentru ca totă dina e­­levii stau într’easele și în dormitóre pen­tru ca s’ar face frig și ar trebui în ur­mă să se ardă prea multe lemne..Patu­rile și așternutul sunt într’un forte’pros­­tă stare. Mâncarea lasă mult de dorit. Cursurile de pharmacologie și phistologie se fac nu­mai Duminicile și sărbătorile, ceea ce o­­preșce pe elevi a avea acele dile libere. Atragem atențiunea celor în drept, a­supra stârii în care se află acea scală. * * *

Next