Romanulu, mai 1884 (Anul 28)
1884-05-01
ANUL AL, XXVilI-LE Voiesce și vel putea, ANUNCIUEI trtia de 30 litere petit, pagina IV..............................40 bani ,«*o » , „ „ III....................2 leî — „ iiswrbhmî și reclame pagina III și IV linia . . 2 . — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. IN PARIS, la Havas, Laffire et C-nie, 8. Place de la Bourse, LA VIENA, la d-niî Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA FRANCPORT, S. M. — la G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă — Mâne vom pubica un supliment cu resumatul desbateților Camerei de azi. Diarul din causa sărbătorii de 1 Mai, va apare Mercuri sera. * ■ 20 BA 1ST REDACTIUNEA 14. STRADA DOM BDGURESTIS 1884 Constituțiiunea a înscris în fruntea iei cele patru drepturi ale omului : libertatea consciinței, libertatea învățământului, libertatea presei și libertatea întrunirilor. Pe aceste drepturi se întemeiază toată întocmirea vieței nostre constituționale. Prin libertatea presei și libertatea întrunirilor se formeză adevărata scala a unui popor, Emile de Girardin Jicea, vorbind de aceste două libertăți: „Lăsați poporul să vorbescă și se scrie, déci voiți să trăiască. Fiecare cuvânt este un glonte, dar un glonte ce pătrunde în peptul a mii de oameni.“ Cu aceste glonte Emile de Girardin se luptă la 18 Marte contra celor cari voiau să resturne Republica; cuvintele lui pătrunseră în peptul tuturor, și cei cari își pregatiau venirea la tronul Franciei, nevoiți fură să se retragă dinaintea curentului național. Cuvintele unui singur om, în momentele critice în care se afla Republica franceză, făcură mai mult decât tote măsurile de siguranță luate în contra inamicilor iei. Nimeni astă sî nu pate să nu recunoscă binefacerile cuvântului, fie el scris sau rostit ; și, cu tóte acestea, cu mâhnire văduvăm ca se căuta a se pune căluș libertății* presei. Uă asemene lovire adusă acestui drept al omului, este cel mai cutezător atentat de care s’au făcut și se fac vinovați toți cei cari fug de adevăr și voiesc să țină poporul în întuneric. Pe cât însă dreptul d’a vorbi ș’a scrie este așa de scump, pe atât treime să căutăm a ne folosi de el pentru binele și interesul general. Constatăm însă ca, în ceia ce privesce dreptul d’a vorbi, nu știm să ne folosim de libertatea întrunirilor garantată de Constituțiune. Au fost și sunt cestiuni mari la ordinea jilei ; presa a vorbit, dar cetățianii nu s’au întrunit să desbată împreună. Una din aceste cestiuni este aceia a reformei electorale. Camerele de revizuire s’au întrunit acum aprópe un an ; în timpul acesta s’au făcut în presă tot felul de discusiune, dar întruniri publice și desbateri seriose și contradictorii mai ca nu s’au făcut. Abia acum în urmă, în vacanțele de Pasee, s’au făcut pe ici pe calea câteva întruniri. Ce s’ar fi întâmplat însă decă asemeni întruniri s’ar fi făcut de mult, din ce în ce mai dese și ’n tótá țara ? S’ar fi vedut ce voiesce țara, ce voiesc alegătorii, ci nu numai ceea ce cugetă și d’ed aleșii lor, și s’ar fi făcut cu adevărată reformă bine-facatóre. Când s a cerut de Camerele trecute reforma actualei legi electorale intențiunea lor a fost să se conforme unei cerinți generale, aceea d’a face ca corupțiunea și imoralitatea să nu mai fie ea temelie a legei electorale. Pe acest temeiu s’a convocat muoai alegeri și s’au ales Camerele cele moui. Nici n’a trecut prin mintea alegătorilor cu aleșii lor au să lucreze altfel de cum cer interesele terei și după cum fiecare era în drept să s’astepte de la Camerile cele moi. Dar majoritațile acestor Camere au lucrat după cum le-a sfătuit mintea și póte interesele lor individuale. Am arătat, într'unul din numerile trecute, cât de mare este răspunderea mandatarului, care lucreza contra intereselor mandantului seu. Astăzi putem dice c’acesta răspundere este cu atât mai mare cu cât aleșii n’au voit să dea sema alegătorilor lor, în întruniri publice, de mandatul ce li s’a încredințat. Pentru ce acesta nepăsare, acest dispreț aruncat în facia alegătorilor? Oii mandatarul trebue să lucreze conform intereselor mandantului, ori trebue se depună mandatul ce i s’a încredințat. Acesta dilemă închide calea oricârui suprerfugiu, și cea pentru ce susținem câ reii au făcut aleșii de nu și-au dat cu toții sema naintea alegătorilor lor. Se scie ca mai toți deputații s’au întors după cum au plecat nainte de vacanțe, fără să-și fi dat sema în întruniri publice și fără să aibă părerea alegătorilor lor în privința noului proiect de lege electorale. Ceea ce n’au voit să facă aleșii ar fi trebuit să facă alegătorii, mai cu semn alegătorii colegiului III, colegii care se distruge cu totul prin nuoul proiect de lege. Când alegătorii se întrunesc pentru a chibzui împreună într'uă Gestiune d’atâta însemnătate că ceea a legei electorale, ținuți sunt represintanții lor să vină alâturi cu dânșii și s’arate ce au făcut, pentru ca astfel să se potă lua în urmă uăotărîre în deplină înțelegere. Când însă alegătorii stau nepăsători ca și represintanții lor, atunci se ’nțelege de sine ca întruniri nu se mai pot face, ș’acea sântă libertate a cuvântului íncetéza d’a mai avea rolul seu însemnat în viața constituțională. Râul este cu atât mai mare cu cât, prin acesta nepăsare reciprocă, represintanții caută se scape d’orice răspundere, invocând în favorea lor tăcerea alegătorilor. Uă asemenea procedare într’uă țară constituțională este dintre cele mai votemotore, câci pe d’uă parte slăbesce încrederea cetățianilor în drepturile lor, éi pe de alta îi face să porda consciința datoriilor forților străine, a tótei lumii politice oficiale a Austro-Ungariei și a unei umi forte numerose. Constantinopole, 10 Mai. — Cale reclă.—E că sensul răspunsului Porțitor la Conferință, care a telegra Londra la 7 Mai: „In starea acti Egipetului nu se pote despărți ces financiară de alte cestiuni; piana Porta propune ca basă a discnsiunei lordului Granville din 3 Ianuarie conținând proiectul lordului Duffers vitor la reorganisarea generală a Jtului. Porta, terminând presupune căferința se va întruni natural la Cotinopole. Paris, 11 Mai. — In cele 32 sc: de balotagiă ce s’au făcut, adi îni pentru reînoirea consiliului mmuncii fost aleși 18 oportuniști, 11 autori și 3 conservatori. In urma acestor al nului consiliu municipal al capita fi compus din 10 conservatori, 35 turiști și 35 autonomiști. Belgrad, 11 Mai. — D. Bogicevici mit ministru al Serbiei la Viena. Constantinopole, 11 Mai.—Midim a murit în urma unui anthrax. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Cair, 10 Mai. — Circulă scomptul că un conflict ar fi isbucnit între soldații englezi și Beduinii după marginea lacului Markit; ar fi fost mai mulți omorîți. Berlin, 10 Mai. — Reichstag. D. Windthorst retrăgând amendamentele sale, Reichtagul a votat, în a doua citire cu 189 voturi contra 157, proiectul guvernului privitor la prelungirea legii contra socialiștilor. Luni se va face discusiunea în a treia citire Berlin, 10 Mai. — Imperatesa Germaniei a plecat adi-dimineță la Baden-Baden. Călătoria împăratului la Wiesbaden e amânată. Maiestatea Lea a primit în cursul dimineței pe principele Alesandru al Bulgariei, care mai tărziu a asistat la revista regimentului „împăratul Alesandru“, trecută de principele moștenitor al Germaniei, împăratul Wilhelm a primit la amincji pe principele de Bismarck. Rovigo, 10 Mai. — Uă lovitură a două trenuri s’a produs adi la Cerea; s’au rănit 19 militari și un civil. Viena, 10 Mai. — Rămășițele mortale ale împărătesei Maria Anna au fost puse în mormântul imperial din biserica Capucinilor, astă sără la cinci ore. Ceremonia de înmormântare a fost celebrată după ceremonialul curții, în presența întregei familii imperiale, a represintanților cur MPLARUL ÍISTRATIUNEA 1, STRADA DOMNEI 97 MARȚI, 1 MAI 1884. Luminoză-te și vei fi. ABONAMENTE 1« Capteli și districte, un an 48 lei. séne lun! 24 lei . L.c. luni 12 lei; u6 lună 4 lei. Pe»un tote lâriie Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: I‘N ROMANIA, la administrațiunea dianului și obeieli mosiale. LA PARIS, la Havas, Laffice et Cune, 8. Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt.. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. D.) 15, Genova. — Articolele Republicate se ard — DIN AFARA GERMANIA Un depeșă ne-a anunțat deja ca tineri au început în Reichstagul german desbaterile asupra legii contra socialiștilor. Publicăm mai la vale, după un telegramă a ziarului Neue freie Presse, uă relațiune amănunțită despre aceste desbateri, câror însemnătate este, cu respingearea legii contra socialiștilor va avea de consecință disolvarea Reichstagului. E că depeșa din Berlin cu data de 8 Mai . Desbaterile le începu d. Stauffenberg, căpetenia unoei partite liber-cugetătore. D-sea e spuse faptele din care s’a născut legea contra socialiștilor și arăta ca ea n’a fost îndreptată contra,democrației sociale, ci numai contra esceselor în genere, dar cu acesta măsură a luat apoi uă direcțiune cu totul alta decât aceea ce i se atribuia când a fost votată. Legea a făcut ca siguranța publică să fie și mai îndoiasă, de vreme ce dede nastere agitațiunilor secrete periculose, apropiindune astfel de starea lucrurilor din Rusia. Suprimarea presei social-democrate introduse printre poporul german diarul d-lui Most. Libertatea. Daci legea, care, conformotărîrii luată la început, ar fi trebuit să înceteze peste trei ani, va fi mereu prelungită până când va înceta democrația socială, atunci nu vom mai sfîrși nici uă dată. Oratorele speră ca guvernul nu va primi propunerile d-lui Windhorst care au de scop năsprirea stipulațiunilor dreptului comun. Nu se mai póte tăgădui acii cu întrega reacțiune dureză din anul 1878, adică de la ivirea legei contra socialiștilor. Deci, fiind ca avantagele aduse de acesta lege sunt mult mai mici decât desavantagele ce ea a adus, roga se respinge prelungirea legii. D. Minnigerode, conservator susține legea, dicând câ ea este indipensabilă. D. Windhorst, clerical, dedilară câ centrul este contra tutor legilor escepționale, fiindcâ el suferă de 12 ani supt nisce legi și mai rele decât aceia contra socialiștilor. Alegătorii centrului cer respingerea legii. Totuși cestiunea este atât de seriosă, încât fiecare nu trebuie se voteze decât după propria sea convingere. De aceia d-sea vorbesce numai pentru personarea, cu tote acestea părerea unanimă a centrului este ca legea contra socialiștilor nu pate să esiste pentru totdeuna. Uă apăsare ca aceia, pe care uă esercită actuala lege, trebuie să ducă la esplosieme, după cum ne dovedesce Rusia Să se facă legi contra anarhiștilor, câci contra democrației sociale nu pate să protege decât biserica, spre ceia ce trebuie să i se acorde crasi deplina libertate. Daca Reichstagul și guvernul vor respinge propunerile care crează uă stare de transițiune, asupra centrului nu va cădea nici uă răspundere, când din acesta lege se va face s c cestiune electorală. După ce vorbesce d. Marqundsen, național-liberal, pentru lege, apoi îi răspunde d. Frohme, social-democrat, care deblară ca socialiștii nu vor lua parte la desbateri. Ei vor ține nestrămutați la principiile lor, și ei lasă asupra reacțiunii răspunderea pentru rușinea ce se aruncă acum din nou cu acesta lege asupra Germaniei. Mai vorbesc apoi doni oratori, unul pentru și altul contra legii, și desbaterile se •i pe a doua zi. Este probabil însă ;ea va fi respinsă, de vreme ce se pune cu numai 34 membrii alceași 20 din partita liber-cugetătore >ota pentru prelungire. Se zice ca îl cugetători se vor abține de la vot. AUSTRO-UNGARIA u’lul Zastava, care apare în Neuji care altă dată era organul ei Mii etici, publică manifestul ral al conferinței sârbe ținută Kinda-Mare. In acest manifest ,e între altele , icipala sarcină a deputaților ce trecșî pentru Reichstag este d’a stăfie esecutate cu scrupulositate și nră stipulațiunile legilor esistende. ii bine de cincî-spre-dece ani alegerii s’au încercat a esercită drept de vot în sensul și favorea proi naționale, s’au pus în oposițiune, ut egalizarea naționalităților, s’au dat solidari cu celelalte național in Ungaria, și prin urmare au lupatru revendicarea autonomiei Transilvaniei și pentru uă mai mare independență a Croației. In urmă Serbii au susținut independința de Stat și egalitatea națională a Slavilor cisleitani, ci pe tărâmul politicei esteróre faciă cu creștinii din peninsula balcanică ei au susținut principiul neîntervenirii. Dar tote aceste sforțări au rămas neîndeplinite. Din causa atitudinii de până acum a Șerbilor, aceștia au fost priviți, fără temei, ca vrășmași ai Ungariei; se î nlâtura participarea lor de la orice lucrare legiuitóre și li se interzise chiar esercitarea drepturilor acordate până aci. Serbii, prin activitatea lor politică de până acum, nu numai eâ’și au creat risce potivnici puternici, dér âncă au fost respinși și de aceia pentru cari s’au silit sa lupte. In facia unei asemene nereușite, fii elfii patrioți și mai însemnați se ’nfruniră în Pesta in conferință și se alătîră pentru activitatea politică în temeiul nouei programe. Succesele ce vor putea fi repurtate pe acesta care vor fi folositore și Statului ungar. Serbii din Ungaria au dovedit, și sunt în tot momentul gata a dovedi, câ ei sunt risce adevărați, sinceri și supuși amici ai Statului ungur, ca ei, inspirați de patriotism, sunt gata a lucra, în unire și’n înțelegere cu ceilalți cetățiani ai Statului ungar ; pentru prosperitatea și ’ntârirea Ungariei ; ca ei vor sei să’și deplinesca datoriile lor patriotice, oricare ar fi relațiunile ce s’ar ivi. De aceea nu póte se mai fie nici uă înduoială, ca ar fi chiar în interesul Statului ungur d’a fi satisfăcute tóte dorințele îndreptățite ale Șerbilor. ENGLITERA Se pare ca între capii partitei conservatore englese s’a ivit uă desbinare. Recenta retragere a lordului Randolph Churchill de la postul său ca președinte al clubului conservatorilor „Central Union“, confirmă acesta desbinare. In acest demers se vede uă nouă fașă a istoriei partitei conservatore, câci, deși unele deputat n’are în Parlament decât patru partizani declarați, totuși el are în Cameră mulți amici și uă mare influință prin circonscripțiunile electorale. Astfel dar, acest democrat conservator este un factor de care márdusul de Salisbury va trebui mai curând sau mai târziu să țină sema. D. P. Buescu ruga pe d. președinte să stăruiască pentru a i se comunica dosarele de protestări de la casieria Ilfov, pentru a-șî desvolta interpelarea sa în privința măririi impositului financiar, deorece pene acum n’a primit nimic. D. președinte de chiară ca chiar din clipa în care a cerut d. P. Buescu acest dosar, biuroul s’a adresat ministerului de finance. D. ministru de finance dechiară câ a prit adresa biuroului Camerei și a dat ordin ca să se trimită dosarul în cestiune. D. președinte observă ca Camera nu este în numărul reglementat pentru a se ocupa cu cestiunea revizuirii și până se vor completa cele două treimi, propune ca Adunarea să se ocupe cu alte proiecte mai mici. D. ministru președinte propune ca Camera, deorece nu este în numărul reglementat pentru a se ocupa cu cestiunea revizuirei, să treca în secțiuni și să se ocupe cu proiectul de lege prin care se autoriza comuna Bucuresci să contracteze un împrumut de un milion și jumătate pentru clădiri de localuri de școli primare. D. președinte observă câ cu părere de reü nu se póte satisface dorința d-nui președinte al consiliului, deorece acest proiect de lege este încă la tipar și câ nu se póte trece în secțiuni, nefiind nici un proiect de lege de discutat. D. I. Arapu. Să discutăm proiectul de lege privitor la cumul. D. președinte dlice câ acesta lege va lua Camerei mai multe dile și acum trebuie să se ia în discusiune un proiect de lege care se pute discuta și vota mai curând. D. N. Ionescu propune ca, până ce se vor completa două treimi, să se preciseze relațiunile dintre ambele Corpuri legiuitore, în privința acelor articole cari au fost votate într’un fel de Cameră și într’alt fel de Senat, cum sunt articolele relative la presă. După părerea d-sele, s’ar putea aborda acum acesta cestiune, netrebuind două treimi, deorece este o cestiune de regulament și crede ca se va putea ajunge la o soluțiune. D. președinte de chlară ca acum Camera s’a completat pentru a continua cu discuția revizuirei, fiind presiați 101 deputați, și acordă cuvântul d-lui N. Ionescu asupra art. 59. D. vice-președinte Georgian ocupă fotoliul președențial. D. N. Ionescu declară câ a venit mai revieționist de cât era înainte de sărbători și câ are o serie de amendamente de propus, începând de la art. 59 și până la tote celelalte cari să ating de legea electorală. Trece apoi la raportul d-lui Stolojanu și-î face o critică aspră, demonstrând câ râu a făcut d-sea puind alături două ilustrațiuni ale timpurilor noștri, filosoful modern Spencer și bărbatul de Stat Gladstone, deorece ei sunt radicalmente în divergință de idei în materie electorală. Arată ideia reginei Angliei asupra regimului constituțional și citesce o parte din corespondința reginei Victoria cu Napoleon III. Din cele citite conchide ca suveranul trebuie se fie indentificat cu poporul ? Cine este poporul se întrebă d. Ionescu. Poporul, răspunde d-sea, în sistemul monarhic constituțional represintativ, sunt represintanți poporului, care nu vrea să dică delegați. Represintanții sunt espresiunea conșciinței poporului; delegatul este uă ființă care urmeza instrucțiunile mandatului imperativ, incompatibil cu atribuțiunile unui corp deliberativ. D-vostră nu sunteți legați cu instrucțiunile alegătorilor d-vostră, dice d. N. Ionescu, daca se va întâmpla ca alegătorii se vă dea instrucțiuni cari să nu fie de o bună politică. Sunteți represintanții conșciinței țarei și de aceea aveți un mandat limitat pentru reviețuirea Constituțiunei, înțelegeți dér cât este de gravă distincțiunea între d-v , cari lucrați ca reformatori, ca modificatori ai Constituțiunei; între d-vostră care ați lucra, după instrucțiunile, după manifestările, după angajamentele estraparlamentare, anti-parlamentare cari nu se acord unele cu altele. Astfel divergințele așa de radicale produse în comitetul delegaților, ca aceea de a nu deosebi colegiul rural de cel urban, ceea ce este că deosebire esențiale în sistemul constituțional, sunt în drept să cred ca lucrați în consciință, nu după uă direcțiune dată și tocmai acesta írin de curagiul să vorbesc în contra raportului, care tinde a face reviziuirea Constituțiunei, precum este angajamentul luat și suptscris și de Mitropolitul... D. N. Ionescu termină propunând artorul amendament pe care-1 desvoltă : „Fac parte din colegiul I toți aceea cari posed în propriu, sau cu ori ce alt titlu de folosință, un fond rural din care trag un venit anual pentru care plătesc 30 lei imposit fondar rural.“ Ședința se suspendă și la redeschidere se da cuvântul d-lui I. Foenaru-Bordea. D sea declară ca este cu totul de părerea d lui Ionescu de a se despărți urbanii de rurali și cedeza cuvântul d-lui Stolojanu. D. 2. Stolojanu dupe ce răspunde d-lui N. lonescu, venind la art. 50 dechlară cu d-sea în ceea ce priveșce sistemul electoral, nu are în vedere interesele claselor ci capacitatea și susține redacțiunea acestui articol din proiect precum și raportul d-sele. D. N. Ganea dice mai ăntâi ca împâțirea corpului electoral în 3 colegii escea mai rațională, deorece țara nostr este împărțită în trei mari categorii cu interese : proprietatea, orașele și sătiani In ceea ce privesce art. 59 d-sea propune ștergerea aliniatelor acestui artico pentru motivul ca nu trebue să se caute mărimea unui colegiu, ci și calitatea lui și identitatea de interese. D. Ganea se declară ca este pentr progres, dar acest progres să se fac treptat, cu încetul. D-sea mai adaogă, i este contra scăderea censului, de óre< după d-sea numai cei cu avere pot fi i dependinți. D. C. Dumitrescu susține articolul de proiect, cu precari adăogiri; d-sea luar averea drept presumpție de capacitate lectorală, pune în acest colegiu și pe p:tentarii mari, pe chiriașii cari plătesc chirie de 1000 lei, pe arendașii cari pitesc o arendă de 5000 lei. D-sea acorc votai direct numai celor cari sciți să ser și să citescă. După ce termină d. Dumitrescu, sedila se prelungeșee până la ora 6 și sec cuvântul d-lui I. Agarici. D. I. Agarici susține separarea urbnilor de rurali și declară ca un voem să strice echilibrul între colegiul propritații și acel al orașelor. . Noi facem reviziuirea ca să îmbunați țim, Zjeed. Agarici, și, daci veți lua d colegiile orașelor pe toți aceia cărți să resiste mai mult influințelor, or, lec unde ar veni, înțelegeți câ faceți un ren; și apoi mai este încă ceva ; pe do uă parte luați din alegătorii de la orașe trimițendu-i în colegiile rurale și împuținând astfel numărul lor, și pe de alta, pu te dicețî, câ orașele vor da un număr înlolcuit de deputați. Apoi atunci unde vă este logica. D. C. A. Rosetti. Se căștige guvernul. (Ilaritate). D. I. Agarici. Eu voi face totul ca să căștige numai țara. D-sea se resumă și declară , primesc trei colegii, primesc censul pus de dv. , nu voiesc însă să se diminueze din represintanții actuali ai fiecârui județ. Uă voce. Primesc și sciința de carte ? 1. Agarici. Primesc negreșit, și, fiind ea sa pus principiul de sciință de carte la colegiul III, cred ca se va admite la tote colegiile. Voci. Negreșit. D. 1. Agarici termină astfel: D-lor, a mai atins d. Demetrescu uă cestiune care trebue considerată, adică secretul votului. In privința acesta eu sunt gata a primi orice măsură care va asigura secretul votului. Pentru tote aceste cuvinte vă rog ca să nu votăm acum ci să avem uă întrunire câci sunt sigur ca vomeși cu uă resoluțiune care să ne împace pe toți. (Aplause). Apoi ședința se rădică la ora 6 anunțându-se cea viitare pentru aeji. ADUNAREA DEPUTAȚILOR SESIUNEA ESTRA-ORDINA BA Ședința d e la 28 A p r i l e. Ședința se deschide la ora 1 jum. p. m. supt președinția d-lui generale Lecca, fiind preșinți 93 de. deputați. Sumarul ședinței președinte se aprobă. Se comunică adresa d-lui ministru de finance pentru ca să se alega un delegat din partea Camerei, în locul d-lui D Mărgăritescu, în comitetul prevăzut de legea conversiunii obligațiunilor rurale și se decide a se pune la ordinea dilei acesta alegere. Se comunică, de asemene, petițiunea mai multor advocați din capitală, cari se plăng ca li se contestă de unele autorități judiciare dreptul de a pleda și cer se se voteze legea din inițiativa parlamentară, privitore la libertatea asolută de a pleda și în privința căreia s’a votat urgința. Acesta petițiune se trimite la comitetul de delegați SEISTA.TOJIL SESIUNE-ESTRAORDINARA Ședința de la 29 Aprile 1884. Ședința se deschide la orele 2 și trei sferturi, supt președinția d-lui vice-președinte colonel Nic. Bibescu și cu 35 d-nn senatori presinți. Sumarul ședinței președinte se aprobă. Se dă citire raportului și proiectului de lege privitor la cumpărarea colecțianei de manuscripte și documente istorice, monete, stampe și altele și a bibliotecii d-lui Sturdza de la Schei cu suma de 50.000 lei. Discusiunea generală fiind deschisă, d. I. Lerescu dicecâ, deși situațiunea nostră financiară este rea, totuși este bine ca Statul să pună mâna pe un asemene tesaur. D. V. Maniu susține de asemene proiectul și rugă Senatul a-1 vota, câci el procură învățaților români d’a forma istoria Românilor. Ne mai cerând cineva cuvântul, se pune la vot închiderea discusiunii și se primesce. Se da citire art. 1, și punendu-se la vot, se primesce. Se da citire art. 2. D. Dim. Piscu cere ca, pe lângă proiect să se alăture și să listă despre tóte obiectele ce cumpără Statul, pentru ca să nu se mai întâmple ca acum doui ani cu ocasiunea cumpărării bibliotecii d-lui Botaroiu. D. Președinte observă ca se află la ministeriu un inventariu despre tote aceste obiecte. Mai vorbesc d-niî Lerescu și Severin, care combat proiectul, or d. Maniu îl susține. D. D. generare Dabija, ministru al lucrărilor publice arată ca în art. 2 al proiectului se prevede ca suma de 50,000 lei nu se va plăti decât numai după ce se vor preda obiectele după nisce inventare întocmite. Deci, d-vostră votați legea cu condițiunea ca banii să nu se platesca decât în urma predării obiectelor. D. generare G. Anghilescu crede ca e de prisos a se mai cere inventarele, care n'ar putea să lumineze întru nimic Senatul și’n urma dechia rațiunii făcută de d‘