Romanulu, mai 1884 (Anul 28)

1884-05-01

ANUL AL, XXVilI-LE Voiesce și vel putea, ANUNCIUEI trtia de 30 litere petit, pagina IV..............................40 bani ,«*o » , „ „ III....................2 leî — „ ii­swrbhmî și reclame pagina III și IV linia . . 2 . — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. IN PARIS, la Havas, Laffire et C-nie, 8. Place de la Bourse, LA VIENA, la d-niî Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA FRANCPORT, S. M. — la G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă — Mâne vom pubica un supliment cu resumatul des­­bateților Camerei de azi. Diarul din causa sărbă­torii de 1 Mai, va apare Mercuri sera. * ■ 20 B­A 1ST REDACTIUNEA 14. STRADA DOM BDGURESTIS 1884 Constituțiiunea a înscris în fruntea iei cele patru drepturi ale omului : libertatea consciinței, libertatea învă­țământului, libertatea presei și liber­tatea întrunirilor. Pe aceste drepturi se întemeiază toată întocmirea vi­eței nostre consti­tuționale. Prin libertatea presei și liberta­tea întrunirilor se formeză adevărata scala a unui popor, Emile de Girardin­­ Jicea, vorbind de aceste două libertăți: „Lăsați poporul să vorbescă și se scrie, déci voiți să trăiască. Fie­care cuvânt este un glonte, dar un glonte ce pătrunde în peptul a mii de oa­meni.“ Cu aceste glonte Emile de Girar­­din se luptă la 18 Marte contra ce­lor cari voiau să resturne Republica; cuvintele lui pătrunseră în peptul tu­turor, și cei cari își pregatiau veni­rea la tronul Franciei, nevoiți fură să se retragă dinaintea curentul­ui na­țional. Cuvintele unui singur om, în mo­mentele critice în care se afla Repu­blica franceză, făcură mai mult­ de­cât tote măsurile de siguranță luate în contra inamicilor iei. Nimeni astă­­ sî nu pat­e să nu re­­cunoscă binefacerile cuvântului, fie el scris sau rostit ; și, cu tóte aces­tea, cu mâhnire văduvăm ca se căuta a se pune căluș libertății* presei. Uă asemene lovire adusă acestui drept al omului, este cel mai cute­zător atentat de care s’au făcut și se fac vinovați toți cei cari fug de a­­devăr și voiesc să țină poporul în întuneric. Pe cât însă dreptul d’a vorbi ș’a scrie este așa de scump, pe atât tre­ime să căutăm a ne folosi de el pen­tru binele și interesul general. Constatăm însă ca, în ceia­ ce pri­­vesce dreptul d’a vorbi, nu știm să ne folosim de libertatea întrunirilor garantată de Constituțiune. Au fost și sunt cestiuni mari la ordinea­­ jilei ; presa a vorbit, dar ce­­tățianii nu s’au întrunit să desbată împreună. Una din aceste cestiuni este aceia a reformei electorale. Camerele de revizuire s’au întru­nit acum aprópe un an ; în timpul acesta s’au făcut în presă tot felul de discusiune, dar întruniri publice și desbateri seriose și contradictorii mai ca nu s’au făcut. Abia acum în urmă, în vacanțele de Pasee, s’au făcut pe ici pe calea câte­va întruniri. Ce s’ar fi întâmplat însă decă a­­semeni întruniri s’ar fi făcut de mult, din ce în ce mai dese și ’n tótá țara ? S’ar fi ved­ut ce voiesce țara, ce voiesc alegătorii, ci nu numai ceea ce cugetă și d­’ed aleșii lor, și s’ar fi făcut cu adevărat­­ă reformă bi­­ne-facatóre. Când s a cerut de Camerele tre­cute reforma actualei legi electorale intențiunea lor a fost să se confor­me unei cerinți generale, aceea d’a face ca corupțiunea și imoralitatea să nu mai fie ea temelie a legei e­­lectorale. Pe acest temeiu s’a convocat muoai alegeri și s’au ales Camerele cele m­oui. Nici n’a trecut prin mintea ale­gătorilor cu aleșii lor au să lucreze alt­fel de cum cer interesele terei și după cum fie­care era în drept să s’astepte de la Camerile cele m­oi. Dar majoritațile acestor Camere au lucrat după cum le-a sfătuit mintea și póte interesele lor individuale. Am arătat, într'unul din numerile trecute, cât de mare este răspunde­rea mandatarului, care lucreza con­tra intereselor mandantului seu. Astăzi putem dice c’acesta răspun­dere este cu atât mai mare cu cât aleșii n’au voit să dea sema alegăto­rilor lor, în întruniri publice, de man­datul ce li s’a încredințat. Pentru ce acesta nepăsare, acest dispreț aruncat în facia alegătorilor? Oii mandatarul trebue să lucreze conform intereselor mandantului, ori trebue se depună mandatul ce i s’a încredințat. Acesta dilemă închide calea ori­cârui suprerfugiu, și cea pentru ce susținem câ reii au făcut aleșii de nu și-au­ dat cu toții sema naintea alegătorilor lor. Se scie ca mai toți deputații s’au întors după cum au plecat nainte de vacanțe, fără să-și fi dat sema în întruniri publice și fără să aibă pă­rerea alegătorilor lor în privința n­ou­­lui proiect de lege electorale. Ceea ce n’au voit să facă aleșii ar fi trebuit să facă alegătorii, mai cu semn alegătorii colegiului III, co­legii­ care se distruge cu totul prin nuoul proiect de lege. Când alegătorii se întrunesc pen­tru a chibzui împreună într'uă Ge­stiune d’atât­a însemnătate că ceea a legei electorale, ținuți sunt represin­­tanții lor să vină alâturi cu dânșii și s’arate ce au­ făcut, pentru ca ast­fel să se potă lua în urmă uă­otă­­rîre în deplină înțelegere. Când însă alegătorii stau nepăsă­tori ca și represintanții lor, atunci se ’nțelege de sine ca întruniri nu se mai pot face, ș’acea sântă liber­tate a cuvântului íncetéza d’a mai avea rolul seu însemnat în viața con­stituțională. Râul este cu atât mai mare cu cât, prin acesta nepăsare reciprocă, represintanții caută se scape d’ori­ce răspundere, invocând în favorea lor tăcerea alegătorilor. Uă asemenea procedare într’uă țară constituțională este dintre cele mai votemotore, câci pe d’uă parte slă­­besce încrederea cetățianilor în drep­turile lor, éi pe de alta îi face să porda consciința datoriilor for­­ților străine, a tótei lumii politice o­ficiale a Austro-Ungariei și a unei u­mi forte numerose. Constan­tinopole, 10 Mai. — Cale­ reclă.—E că sensul răspunsului Porț­­itor la Conferință, care a telegra Londra la 7 Mai: „In starea acti Egipetului nu se pote despărți ces financiară de alte cestiuni; pian­a Porta propune ca basă a discnsiunei lordului Granville din 3 Ianuarie conținând proiectul lordului Duffers vitor la reorganisarea generală a J­tului. Porta, terminând presupune că­ferința se va întruni natural la Co­­tinopole. Paris, 11 Mai. — In cele 32 sc: de balotagiă ce s’au făcut, adi în­i pentru reînoirea consiliului mmuncii fost aleși 18 oportuniști, 11 autor­i­ și 3 conservatori. In urma acestor al nului consiliu municipal al capita fi compus din 10 conservatori, 35 turiști și 35 autonomiști. Belgrad, 11 Mai. — D. Bogicevici mit ministru al Serbiei la Viena. Constantinopole, 11 Mai.—Midim­ a murit în urma unui anthrax. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Cair, 10 Mai. — Circulă scomptul că un conflict ar fi isbucnit între soldații en­­glezi și Beduinii după marginea lacului Markit; ar fi fost mai mulți omorîți. Berlin, 10 Mai. — Reichstag. D. Windt­­h­orst retrăgând amendamentele sale, Reich­­tagul a votat, în a doua citire cu 189 voturi contra 157, proiectul guvernului privitor la prelungirea legii contra socia­liștilor. Luni se va face discusiunea în a treia citire Berlin, 10 Mai. — Imperatesa Germa­niei a plecat adi-dimineță la Baden-Ba­den. Călătoria împăratului la Wiesbaden e amânată. Maiestatea Lea a­ primit în cursul dimineței pe principele Alesandru al Bulgariei, care mai tărzi­u a asistat la revista regimentului „împăratul Alesan­dru“, trecută de principele moștenitor al Germaniei, împăratul Wilhelm a primit la amincj­i pe principele de Bismarck. Rovigo, 10 Mai. — Uă lovitură a două trenuri s’a produs adi la Cerea; s’au ră­nit 19 militari și un civil. Viena, 10 Mai. — Rămășițele mortale ale împărătesei Maria­ Anna au fost puse în mormântul imperial din biserica Capu­cinilor, astă­ sără la cinci ore. Ceremonia de înmormântare a fost celebrată după ceremonialul curții, în presența întregei familii imperiale, a represintanților cur­­ MPLARUL ÍISTRATIUNEA 1, STRADA DOMNEI 9­7 MARȚI, 1 MAI 1884. Luminoză-te și vei fi. ABONAMENTE 1« Capteli și districte, un an 48 lei. séne lun! 24 lei . L.c. luni 12 lei; u6 lună 4 lei. Pe»un tote lâriie Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: I‘N ROMANIA, la administrațiunea dianului și obeieli mosiale. LA PARIS, la Havas, Laffice et C­une, 8. Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt.. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. D.) 15, Genova. — Articolele Republicate se ard — DIN AFARA GERMANIA Un depeșă ne-a anunțat deja ca tineri au început în Reichstagul german desbaterile asupra legii con­tra socialiștilor. Publicăm mai la va­le, după un telegramă a ziarul­ui Neue freie Presse, uă relațiune amă­nunțită despre aceste desbateri, câror însemnătate este, cu respinge­a­rea legii contra socialiștilor va avea de consecință disolvarea Reichstagu­lui. E că depeșa din Berlin cu data de 8 Mai . Desbaterile le începu d. Stauffenberg, căpetenia unoei partite liber-cugetătore. D-sea e spuse faptele din care s’a născut legea contra socialiștilor și arăta ca ea n’a fost îndreptată contra,democrației so­ciale, ci numai contra esceselor în gene­re, dar cu acesta măsură a luat apoi uă direcțiune cu totul alta de­cât aceea ce i se atribuia când a fost votată. Legea a făcut ca siguranța publică să fie și mai îndoiasă, de vreme ce dede nastere agi­tațiunilor secrete periculose, apropiindu­­ne ast­fel de starea lucrurilor din Rusia. Suprimarea presei social-democrate intro­­du­se printre poporul german diarul d-lui Most. Libertatea. Daci legea, care, con­form­otărîrii luată la început, ar fi tre­buit să înceteze peste trei ani, va fi me­­reu prelungită până când va înceta de­mocrația socială, atunci nu vom mai sfîrși nici uă dată. Oratorele speră ca guver­nul nu va primi propunerile d-lui Wind­horst care au de scop năsprirea stipula­­țiunilor dreptului comun. Nu se mai pó­te tăgădui acii cu întrega reacțiune du­­reză din anul 1878, adică de la ivirea legei contra socialiștilor. Deci, fiind ca avantagele aduse de acesta lege sunt mult mai mici de­cât desavantagele ce ea a adus, rog­a se respinge prelungirea legii. D. Minnigerode, conservator susține le­gea, dicând câ ea este indipensabilă. D. Windhorst, clerical, dedilară câ cen­trul este contra tutor legilor escepțio­­nale, fiind­câ el suferă de 12 ani supt nisce legi și mai rele de­cât aceia contra socialiștilor. Alegătorii centrului cer res­pingerea legii. Totuși cestiunea este atât de seriosă, în­cât fie­care nu trebuie se voteze de­cât după propria sea convin­gere. De aceia d-sea vorbesce numai pen­tru persona­rea, cu tote acestea părerea unanimă a centrului este ca legea contra socialiștilor nu pate să esiste pentru tot­­deuna. Uă apăsare ca aceia, pe care uă esercită actuala lege, trebuie să ducă la esplosieme, după cum ne dovedesce Rusia Să se facă legi contra anarh­iștilor, câci contra democrației sociale nu pate să pro­­tege de­cât biserica, spre ceia­ ce trebuie să i se acorde crasi deplina libertate. Daca Reichstagul și guvernul vor res­pinge propunerile care crează uă stare de transițiune, asupra centrului nu va cădea nici uă răspundere, când din acesta lege se va face s c cestiune electorală. După ce vorbesce d. Marqundsen, na­­țional-liberal, pentru lege, apoi îi răs­punde d. Frohme, social-democrat, care deb­lară ca socialiștii nu vor lua parte la desbateri. Ei vor ține nestrămutați la principiile lor, și ei lasă asupra reacțiu­­nii răspunderea pentru rușinea ce se a­­runcă acum din n­ou cu acesta lege a­­supra Germaniei. Mai vorbesc apoi doni oratori, unul pen­tru și altul contra legii, și desbaterile se •­­­i pe a doua zi. Este probabil însă ;ea va fi respinsă, de vreme ce se pune cu numai 34 membrii al­cea­­și 20 din partita liber-cugetătore >­ota pentru prelungire. Se zice ca îl cugetători se vor abține de la vot. AUSTRO-UNGARIA u’lul Zastava, care apare în Neu­­ji care altă dată era organul ei Mii etici, publică manifestul ral al conferinței sârbe ținută Kinda-Mare. In acest manifest ,e între altele , icipala sarcină a deputaților ce tre­­cșî pentru Reichstag este d’a stă­­fie esecutate cu scrupulositate și nră stipulațiunile legilor esistende. ii bine de cincî-spre-dece ani aleg­­­erii s’au încercat a esercită drep­­t de vot în sensul și favorea pro­­i naționale, s’au pus în oposițiune, ut egalizarea naționalităților, s’au dat solidari cu cele­l­alte național i­­n Ungaria, și prin urmare au lup­­atru revendicarea autonomiei Tran­silvaniei și pentru uă mai mare indepen­dență a Croației. In urmă Serbii au sus­ținut independința de Stat și egalitatea națională a Slavilor cisleitani, ci pe tă­râmul politicei ester­óre faciă cu crești­nii din peninsula balcanică ei au susținut principiul neîntervenirii. Dar tote aceste sforțări au rămas neîndeplinite. Din causa atitudinii de până acum a Șerbilor, aceștia au fost priviți, fără te­mei, ca vrășmași ai Ungariei; se î nlâtura participarea lor de la ori­ce lucrare le­­giuitóre și li se interzise chiar esercita­­rea drepturilor acordate până aci. Serbii, prin activitatea lor politică de până acum, nu numai eâ’și au creat risce p­otivnici puternici, dér âncă au fost respinși și de aceia pentru cari s’au silit sa lupte. In facia unei asemene nereușite, fii elfii patrioți și mai însemnați se ’nfru­­niră în Pesta in conferință și se alătîră pentru activitatea politică în temeiul n­o­­uei programe. Succesele ce vor putea fi repurtate pe acesta care vor fi folositore și Statului ungar. Serbii din Ungaria au dovedit, și sunt în tot momentul gata a dovedi, câ ei sunt risce adevărați, sinceri și supuși amici ai Statului ungur, ca ei, inspirați de patriotism, sunt gata a lucra, în u­­nire și’n înțelegere cu cei­l­alți cetățiani ai Statului ungar ; pentru prosperitatea și ’ntârirea Ungariei ; ca ei vor sei să’și deplinesca datoriile lor patriotice, ori­care ar fi relațiunile ce s’ar ivi. De aceea nu póte se mai fie nici uă înduoială, ca ar fi chiar în interesul Statului ungur d’a fi satisfăcute tóte dorințele îndreptățite ale Șerbilor. ENGLITERA Se pare ca între capii partitei con­­servatore englese s’a ivit uă desbi­­nare. Recenta retragere a lordului Ran­dolph Churchill de la postul său ca președinte al clubului conservatorilor „Central­ Union“, confirmă acesta des­binare. In acest demers se vede uă n­ouă fașă a istoriei partitei conser­­vatore, câci, de­și­­ unele deputat n’are în Parlament de­cât patru partizani declarați, totuși el are în Cameră mulți amici și uă mare influință prin circonscripțiunile electorale. Ast­fel dar, acest democrat conservator este un factor de care márd­usul de Sa­lisbury va trebui mai curând sau mai târziu să țină sema. D. P. Buescu ruga pe d. președinte să stăruiască pentru a i se comunica dosa­rele de protestări de la casieria Ilfov, pentru a-șî desvolta interpelarea s­a în privința măririi impositului financiar, de­ore­ce pene acum n’a primit nimic. D. președinte de chiară ca chiar din clipa în care a cerut d. P. Buescu acest do­sar, biuroul s’a adresat ministerului de finance. D. ministru de finance dechiară câ a prit adresa biuroului Camerei și a dat ordin ca să se trimită dosarul în ces­tiune. D. președinte observă ca Camera nu este în numărul reglementat pentru a se ocupa cu cestiunea revizuirii și până se vor completa cele două treimi, propune ca Adunarea să se ocupe cu­ alte proiecte mai mici. D. ministru președinte propune ca Ca­mera, de­ore­ce nu este în numărul re­glementat pentru a se ocupa cu cestiunea revizuirei, să treca în secțiuni și să se o­cu­pe cu proiectul de lege prin care se autoriza comuna Bucuresci să contracteze un împrumut de un milion și jumătate pentru clădiri de localuri de școli pri­mare. D. președinte observă câ cu părere de reü nu se póte satisface dorința d-nui președinte al consiliului, de­ore­ce acest proiect de lege este încă la tipar și câ nu se póte trece în secțiuni, nefiind nici un proiect de lege de discutat. D. I. Arapu. Să discutăm proiectul de lege privitor la cumul. D. președinte dlice câ acesta lege va lua Camerei mai multe dile și acum trebuie să se ia în discusiune un proiect de lege care se pute discuta și vota mai curând. D. N. Ionescu propune ca, până ce se vor completa două treimi, să se preciseze relațiunile dintre ambele Corpuri legiui­­tore, în privința­­ acelor articole cari au fost votate într’un fel de Cameră și în­­tr’alt­ fel de Senat, cum sunt articolele relative la presă. După părerea d-sele, s’ar putea aborda acum acesta cestiune, ne­trebuind două treimi, de­ore­ce este o cestiune de regulament și crede ca se va putea ajunge la o soluțiune. D. președinte de chlară ca acum Camera s’a completat pentru a continua cu dis­cuția revizuirei, fiind presiați 101 depu­tați, și acordă cuvântul d-lui N. Ionescu asupra art. 59. D. vice-preșe­dinte Georgian ocupă fotoliul președențial. D. N. Ionescu declară câ a venit mai revieționist de cât era înainte de sărbă­tori și câ are o serie de amendamente de propus, începând de la art. 59 și până la tote cele­l­alte cari să ating de legea electorală. Trece apoi la raportul d-lui Stolojanu și-î face o critică aspră, demonstrând câ râu a făcut d-sea puind alături două ilu­­strațiuni ale timpurilor noștri, filosoful modern Spencer și bărbatul de Stat Glad­stone, de­ore­ce ei sunt radicalmente în divergință de idei în materie electorală. Arată ideia reginei Angliei asupra re­gimului constituțional și citesce o parte din corespondința reginei Victoria cu Na­poleon III. Din cele citite conchide ca suveranul tre­buie se fie indentificat cu poporul ? Cine este poporul se întrebă d. Ionescu. Poporul, răspunde d-sea, în sistemul monarh­ic con­stituțional represintativ, sunt represintanți poporului, care nu vrea să dică delegați. Represintanții sunt espresiunea conșci­inței poporului; delegatul este uă ființă care urmeza instrucțiunile mandatului im­perativ, incompatibil cu atribuțiunile unui corp deliberativ. D-vostră nu sunteți le­gați cu instrucțiunile alegătorilor d-vos­tră, dice d. N. Ionescu, daca se va în­tâmpla ca alegătorii se vă dea instruc­țiuni cari să nu fie de o bună politică. Sunteți represintanții conșciinței țarei și de aceea aveți un mandat limitat pentru reviețuirea Constituțiunei, înțelegeți dér cât este de gravă distincțiunea între d-v , cari lucrați ca reformatori, ca modifica­tori ai Constituțiunei; între d-vostră care ați lucra, după instrucțiunile, după ma­nifestările, după anga­jamentele estra­­parlamentare, anti-parlamentare cari nu se acord unele cu altele. Ast­fel diver­­gințele așa de radicale produse în comi­tetul delegaților, ca aceea de a nu deo­sebi colegiul rural de cel urban, ceea­ ce este că deosebire esențiale în sistemul constituțional, sunt în drept să cred ca lucrați în consciință, nu după uă direc­țiune dată și tocmai acesta írin de cura­­giul să vorbesc în contra raportului, care tinde a face reviziuirea Constituțiunei, precum este anga­jamentul luat și supt­­scris și de Mitropolitul... D. N. Ionescu termină propunând ar­­torul amendament pe care-1 desvoltă : „Fac parte din colegiul I toți aceea cari posed în propriu, sau cu ori­ ce alt titlu de folosință, un fond rural din care trag un venit anual pentru care plă­tesc 30 lei imposit fond­ar rural.“ Ședința se suspendă și la redeschidere se da cuvântul d-lui I. Foenaru-Bordea. D sea declară ca este cu totul de pă­rerea d lui Ionescu de a se despărți ur­banii de rurali și cedeza cuvântul d-lui Stolojanu. D. 2. Stolojanu dupe ce răspunde d-lui N. lonescu, venind la art. 50 dechlară cu d-sea în ceea­ ce priveșce sistemul electo­ral, nu are în vedere interesele claselor ci capacitatea și susține redacțiunea a­cestui articol din proiect precum și ra­portul d-sele. D. N. Ganea dice mai ăntâi ca împâ­țirea corpului electoral în 3 colegii es­­cea mai rațională, de­ore­ce țara nostr este împărțită în trei mari categorii cu interese : proprietatea, orașele și sătiani In ceea ce privesce art. 59 d-sea propu­ne ștergerea aliniatelor acestui artico pentru motivul ca nu trebue să se cau­te mărimea unui colegiu, ci și calitatea lui și identitatea de interese. D. Ganea se dec­lară ca este pentr progres, dar acest progres să se fac treptat, cu încetul. D-sea mai adaogă, i este contra scăderea censului, de óre­< după d-sea numai cei cu avere pot fi i dependinți. D. C. Dumitrescu susține articolul de proiect, cu pre­cari adăogiri; d-sea luar averea drept presumpție de capacitate lectorală, pune în acest colegiu și pe p:­tentarii mari, pe chiriașii cari plătesc chirie de 1000 lei, pe arendașii cari pi­tesc o arendă de 5000 lei. D-sea acorc votai direct numai celor cari sciți să ser și să citescă. După ce termină d. Dumitrescu, sedi­la se prelungeșee până la ora 6 și se­c cuvântul d-lui I. Agarici. D. I. Agarici susține separarea urb­nilor de rurali și declară ca un voem să strice echilibrul între colegiul propri­tații și acel al orașelor. . Noi facem reviziuirea ca să îmbunați țim, Zjee­d. Agarici, și, daci veți lua d colegiile orașelor pe toți aceia cărți să resiste mai mult influințelor, or, le­c unde ar veni, înțelegeți câ faceți un ren; și apoi mai este încă ceva ; pe do uă parte luați din alegătorii de la orașe trimi­­țendu-i în colegiile rurale și împuținând ast­fel numărul lor, și pe de alta, pu te dicețî, câ orașele vor da un număr înl­olcuit de deputați. Apoi atunci unde vă este logica. D. C. A. Rosetti. Se căștige guvernul. (Ilaritate). D. I. Agarici. Eu voi face totul ca să căștige numai țara. D-sea se resumă și dec­lară , primesc trei colegii, primesc censul pus de dv. , nu voiesc însă să se diminueze din repre­sintanții actuali ai fie­cârui județ. Uă voce. Primesc­ și sciința de carte ? 1. Agarici. Primesc negreșit, și, fiind­ ea s­a pus principiul de sciință de carte la colegiul III, cred ca se va admite la tote colegiile. Voci. Negreșit. D. 1. Agarici termină ast­fel: D-lor, a mai atins d. Demetrescu uă cestiune care trebue considerată, adică secretul votului. In privința acesta eu sunt gata a primi ori­ce măsură care va asigura secretul votului. Pentru tote aceste cuvinte vă rog ca să nu votăm acum ci să avem uă întru­nire câci sunt sigur ca vom­eși cu uă resoluțiune care să ne împace pe toți. (Aplause). Apoi ședința se rădică la ora 6 anun­­țându-se cea viitare pentru aeji. ADUNAREA DEPUTAȚILOR SESIUNEA ESTRA-ORDIN­A BA Ședința d e la 28 A p r i l e. Ședința se deschide la ora 1 jum. p. m. supt președinția d-lui generale Lecca, fiind preșinți 93 de. deputați. Sumarul ședinței președinte se aprobă. Se comunică adresa d-lui ministru de finance pentru ca să se alega un dele­gat din partea Camerei, în locul d-lui D Mărgăritescu, în comitetul prevăzut de legea conversiunii obligațiunilor ru­rale și se decide a se pune la ordinea dilei acesta alegere. Se comunică, de asemene, petițiunea mai multor advocați din capitală, cari se plăng ca li se contestă de unele autori­tăți judiciare dreptul de a pleda și cer se se voteze legea din inițiativa parla­mentară, privitore la libertatea asolută de a pleda și în privința căreia s’a vo­tat urgința. Acesta petițiune se trimite la comite­tul de delegați SEISTA.TOJIL SESIUNE-ESTRAORDINARA Ședința de la 29 Aprile 1884. Ședința se deschide la orele 2 și trei sferturi, supt președinția d-lui vice-pre­­ședinte colone­l Nic. Bibescu și cu 35 d-nn senatori presinți. Sumarul ședinței președinte se aprobă. Se dă citire raportului și proiectului de lege privitor la cumpărarea colecția­­nei de manuscripte și documente istorice, monete, stampe și altele și a bibliotecii d-lui Sturdza de la Schei cu suma de 50.000 lei. Discusiunea generală fiind deschisă, d. I. Lerescu dice­câ, de­și situațiunea nos­­tră financiară este rea, totuși este bine ca Statul să pună mâna pe un asemene te­­saur. D. V. Maniu susține de asemene pro­iectul și rugă Senatul a-1 vota, câci el procură învățaților români d’a forma is­toria Românilor. Ne mai cerând cine­va cuvântul, se pune la vot închiderea discusiunii și se primesce. Se da citire art. 1, și punendu-se la vot, se primesce. Se da citire art. 2. D. Dim. Piscu cere ca, pe lângă pro­iect să se alăture și să listă despre tóte obiectele ce cumpără Statul, pentru ca să nu se mai întâmple ca acum doui ani cu ocasiunea cumpărării bibliotecii d-lui Botaroiu. D. Președinte observă ca se află la mi­­nisteriu un inventariu despre tote aceste obiecte. Mai vorbesc d-niî Lerescu și Severin, care combat proiectul, or d. Maniu îl susține. D. D. generare Dabija, ministru al lu­crărilor publice arată ca în art. 2 al pro­iectului se prevede ca suma de 50,000 lei nu se va plăti de­cât numai după ce se vor preda obiectele după nisce in­ventare întocmite. Deci, d-vostră votați legea cu condițiunea ca banii să nu se platesca de­­cât în urma predării obiec­telor. D. generare G. Anghilescu crede ca e de prisos a se mai cere inventarele, care n'ar putea să lumineze întru nimic Sena­tul și’n urma dechia rațiunii făcută de d‘

Next