Romanulu, iunie 1884 (Anul 28)

1884-06-01

ANUL AL XXVIII-LE Voiesce și vel putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV..............................40 bani Deto » * ii it m....................2 Iei — „ InserțiunI și reclame pagina III și IV linia . . 2 , — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea farului. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA FRANCFORT, S. M. — la G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă —­ 20 BANI EXEMPLARUL REDACȚIUNEA 14, STRADA DOMNEI, ADMINISTRAȚIUNEA 1, STRADA DOMNEI BOCORESCI 3 Ä 1881 Sunt șapte luni aprope, adică de la 9 Noembre 1883, de când se a­­duse în Cameră uă cestiune din cele mai însemnate, cestiunea disolvârii consiliului comunal trecut. Sunt cinci luni și două­spre­zece­dile, adică de la 19 Decembre 1883, de când, printr’un raport fulgerător citit de la nălțimea tribunei Repre­­sintațiunii naționale, fură înfierați în­­tr’un chip îngrozitor membrii fostu­lui consiliu­ comunal. Ast­fel dar, ancheta parlamentară a avut timpul trebuincios, în inter­valul de la 9 Noembre 1883 și pene la 19 Decembre 1883, se cerceteze mare parte din actele de la primă­ria capitalei spre a arunca u­ acu­­sațiune din cele mai grave asupra membrilor fostului consiliu­ comunal. In schimb, ea n’a avut vreme, de la 19 Decembre 1883 și pene la 31 Maiu 1884, să cerceteze restul actelor și să aducă în Cameră actul de acusați­­une, cu cerutele dovedi contra mem­brilor fostului consiliu­ comunal. Era înso­uă cestiune de demnitate pentru membrii acelei comisiuni de anchetă parlamentară i să resolve cât mai curând acesta afacere. Nu întrebăm care au fost motivele cari au făcut pe membrii comisiunei se proceda la început cu atâta grabă și să vină cu un crâmpeiu de raport tocmai în ajunul alegerilor comunale care s’au făcut la 3—4 Ianuarie 1884; întrebăm énte, cum au putut să lase pe unii din colegii lor atâta timp supt­­ă acusațiune așa de gravă. Procedarea nu ne pare dreptă, din nici un punt de vedere. Solut este câ unii din membrii consiliului comunal trecut sunt de­putați sau senatori. Aceștia, de­și se aflaă supt graua acusațiune ce le-au adus comisiunea de anchetă par­lamentară, stătură alături cu membrii acestei comisiuni, desbătură împreună pactul nostru fundamental și dispo­­sițiunile din legea electorală, în fine legiferară împreună acusatorii cu a­­cuzații. Ceva mai mult; din considerațiuni pe care nu le-am înțeles și nu le putem înțelege nici astă­zi, unii din membrii fostului consiliu au fost re­­aleși in n­oul consiliu­ comunal, unde funcționază și astă­­­i. Credem ca sunt nevinovați, dar cine o sole? câci ac­tul de acusațiune lovesce în întregul consiliu comunal trecut. Vă lege din 10 Iuliu 1881 da pri­măriei capitalei dreptul d’a contracta un împrumut de 15.150.000 lei spre a putea efecuta trei lucruri impor­tante, și adică : a) Canalisarea Dâmboviței, adân­cire și rectificare, esproprieri. b) Ape: Aducerea apei, distribui­rea iei, canalisarea. c) Aducerea de piatră cubică din carierile române­scu din străinătate pentru­ reconstruirea treptată și sis­tematică a pasagelor. In acesta lege se introdusese ur­mătorul art. 5 : „Primarul, ajutorele și membrii consi­liului cari ar ordona rădicarea banilor proveniți din acest împrumut de la casa de depuneri și l-ar întrebuința afară de la destinațiunea lor, vor fi pasibili, fie­care în parte, de penalitatea prevăzută în codul penal pentru deturnări de bani publici (art. 140 c. p.) D. Raportatore, după ce reproduce acest articol, apoi adaogă în rapor­tul său următorele cuvinte : „Consiliul comunal, în loc de a se ține strict de lege și a nu schimba destina­țiunea sumelor indicate printr’ensa, s’a credut în drept a întocmi în anul 1881 un buget al lucrărilor idraulice prin ca­re a schimbat cu totul întrebuințarea fondului. “ Ast­fel dar, după dec­larațiunea d-lui raportatore, întregul consiliu co­munal a schimbat destinațiunea ce­lor 15,150,000 lei, ci nu numai uă parte din el. Deci toți membrii fos­tului consiliu comunal sunt pasibili de art. 140 din codul penal. Acesta abatere de la lege s’a fă­cut, după cum afirmă raportul, încă din anul 1881, întrebarea este: cum d. ministru de interne n’a sciut ni­mic despre acesta abatere, când d-sea, conform art. 125 din legea comunală de la 1874 și a art. 109 ,din legea comunală actuală, trebue să aprobe bugetul comunei ? Dacă n’a sciut, este uă greșială; décá a sciut ș’a tăcut până la sfîr­­șitul anului 1883, când a disolvat fostul consiliu comunal, este să vină. Dar are, foștii membrii ai consi­liului comunal, sunt ei vinovați? Fost-ați ei ascultați de comisiunea de anchetă parlamentară? Daca sunt de fapt vinovați, de ce n’au fost dați ju­decății, pentru ca contribuabilii ca­pitalei să veda câ se pilduesc a­­cei cari cutezi a face să rea între­buințare cu banii lor ? Nu s’a făcut nimic din tote aces­tea, ei stau de la 19 decembre 1883 — din ajunul alegerilor pentru con­siliul comunal — supt cea mai grea acusațiune, chiar până ada, când pri­măria voiesce a face un n­ou îm­prumut de 16,000,000 lei. Aci avem datoria d’a întreba din n­ou. Déca membrii comunei, sunt vino­vați, de ce li s’a permis celor cari sunt deputați sau senatori să ia parte în Cameră și Senat la desbaterile le­gilor ? Deca nu sunt vinovați, cum a pu­tut comisiunea de anchetă parla­mentară să merga atât de departe cu acusațiunile sale și să le lase să apese de șase luni și jumătate asupra unor nevinovați cari sunt și repre­­sintanți ai națiunii ? Trebue să recunoscem cu toții câ’n tótá acesta afacere s’a procedat c’uă ușurință din cele mai grave. Ar fi deci de dorit ca acesta ces­tiune să fie resolvată mai nainte d’a se aduce în desbaterea Camerii pro­iectul de lege pentru împrumutul de 16,000,000 lei pe care comuna vo­iesce a-l face acum. Fiind­ca Adunarea deputaților s’a mestecat în afacerile comunei, ea este détóre, mai nainte d’a aproba noul împrum­ut, s’arate cetățianilor capitalei cum au fost administrați banii lor. 1. Stabilirea imediată a unui control financiar egiptean; 2. Ingagiamentul formal al Englite­­rei d’a părăsi Egipetul în trei ani și ju­mătate; 3. Englitera va avansa opt militare li­vre cari sunt acum trebuinciuse Egipe­­tului. Pentru cele două d’ănței punte infor­­mațiunea provine din isvor sicur, cât despre cel d’al treilea, ea trebue confir­mată. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Paris, 11 Iunie.— Se asigură prin cer­curile nóstre diplomatice ca Germania, Austria și Rusia lucreza în înțelegere spre a împăca pe Serbia cu Bulgaria. Sofia, 11 lunii — D. Guesoff, giran­tele agenției bulgare la Belgrad, primind, după îcererea s­a, confirmațiunea câ re­­lațiunile diplomatice cu Serbia sunt rupte, a părăsit Belgradul ‘adî. Presența emigraților politici șerbi în Bulgaria, cari­ sunt toți în număr de a­­prope patru­zeci, a fost constatată oficial, dar nici u­ bandă de emigrați nu a trecut nici uă­dată fruntaria serba. Incursiunile pe teritorul Regatului de pretinșii rel­­ucători bulgari sunt necu­noscute aici. Noutățile împrăștiate de Ser­bia în acesta privință sunt lipsite de ori­ce temei. Agenția sârbă, pusă în poziție de a semnala aceste bande și pe acei rău­făcători, precum și locurile și datele tre­­cerei lor în Serbia, n’a putut să dea nici un răspuns. Noutatea privitore la coloni­­zarea malului drept al Timokului cu e­­migrații șerbi e asemenea inventată. Aceste tentative, făcute de Șerbi pen­tru a denatura faptele, au produs la So­fia uă adâncă mirare și opinia publică e aici torte înfuriată contra acestei purtări. Afară de asta, liniștea e complectă. Ati­tudinea guvernului princiar e liniștită dor­otărâtă. Să dice câ guvernul pregătesce un me­morii asupra situațiunii. Constantinopole, 10 lunii.— Cale indi­rectă.—Eeă bazele înțelegerei Anglo-Fran­­ceză în privința conferinței Egiptene. DIN AFARA TURCIA Corespondintele din Constantino­pole al diarului Neue freie Presse, a­­nunță ca Porta a respins cererea En­­glitezei de a trimite o r espedițiune militară în Sudan. Nota lordului Gran­ville în acesta privință, înmânată Porții de lordul Dufferin, propunea ca trupele turcesc­ ce vor fi trimise acolo să fie supt comanda englesă. Porta trebuia să ocupe porturile su­daneze de pe marea Roșie și se stea acolo pene la sfîrșirea operei de pa­cificare. Cheltuelile espedițiunii le a­­coperă la Englitera. Sultanul a respins însé acestá propunere, cu observa­­țiune ca trupele turcesci nu se vor duce de­cât în Egipet, după ce Onsé Englitera se va înțelege mai ánt­iu cu el, Sultanul, asupra resolvării în­­tregei cestiuni egiptene. SPANIA Se telegrafiază din Madrid chiaru­­­lui le­lemps cu data de la 7 Iunie. Uă însemnată ședință s’a ținut la Se­nat. Mareșalul Novaliches, care comanda trupele reginei Isabela la Alcolea, în 1868, a vorbit contra­­ mareșalului Ser­rano și a stângei dinastice; el a făcut din er contra, apologia vechei partite reacțio­nare (moderado), și a criticat favorea ce cabinetul Canovas a arătat pentru stânga serranită în alegerile din urmă. Mareșalul Serrano, c’uă forte mare vi­vacitate, a apărat, printr’uă improvisare elocinte, rolul ce a jucat în revoluțiunea spaniolă. El a întrebat pe adversarii săi, cine ar putea în Spania să acuze de ne­­consecință politică pe cei cari ca și den­sul au fost în­tot­deuna liberali. „Cu li­bertatea, a­dis el, se scapă tronurile, éi cu reacțiunea și tirania se merge la e­­șafod. Décá n’ar fi fost liberali pentru a face ca lumea să mergă pe calea progre­sului, s’ar adora încă și astă­zi calul lui Caligula. Respect legea, dar nimeni nu pate să opresca ratele destinului; câte­vă dată poporele se văd constrânse să iaotă­­rîri supreme.­ După ce a dis cu nu­ i pă­rea rel de rolul ce a jucat în 1868, ma­reșalul Serrano a sfîrșit dec­larând ca făcuse­ră aderare reală și sinceră rege­lui Alfons. In urmă, d. Canovas del Castillo a ros­tit un discurs dibacil, tindend a împăca pe drepta cu stânga dinastică și arătând cum numeroși omeni de Stat și generări și-au dat cu toții mâna pentru causa restau­­rațiunii. STATELE­ UNITE Deliberațiunile Convențiunii din Chicago au ajuns la proclamarea nu­melui d-lui Blaine ca candidat al președinției Statelor­ Unite. La al pa­trulea scrutin, d. Blaine a avut 544 voturi. Surprinderea a fost cu atât mai mare cu cât pe d’ua parte nu­mirea d-lui Lynch ca președinte tem­porar al Convențiunii nu era un simptomă favorabilă acestei candida­turi, ci pe de alta d. Henderson, care a fost numit președinte defini­tiv, era un partizan al d-lui Arthur. Se invocau asemene ca motive con­tra candidaturei d-lui Blaine spiritul său cuceritor și tendințele sale d’a inaugura că politică ester­ara mai activă. De altmintiel­ — [jice Le temps]— ideile politice și economice ale d-lui Blaine au fost primite de comisiunea Convențiunii însărcinată să pregă­­tească programa electorală, care tre­buia să serve de bază alegerii. A­­cesta programă conținea dechlarațiu­­nile următore : Cerem ca impunerea factelor asupra importațiunii mărfurilor străine să se facă nu numai după trebuințele fiscului, ci în vederea d’a asigura în același timp un protecțiune eficace diferitelor nostre in­dustrii și d’a menține drepturile și sala­riile lucrătorilor nostril. Partita se înda­toreza a îndrepta neegalitâțile tarifelor pentru a micșora sarcinele contribuabili­lor, fară a aduce prejudiu­l lucrătorilor nici marilor interese producătore ale țerei. Partita republicană favoriseza uă poli­tică care, ferindu-se d’a se angagia în a­­lianțe străine, ne autori să a aștepta ca alte națiuni să s’abite asemene d’a se a­­mesteca în afacerile americane. Reclamam reorganisarea marinei nóstre careia tre­bue să’i dam vechia iei putere. Un alt punt al programei conține făgăduința ce se vor lua măsuri le­gislative contra însușire­ de pământ de câtre marele companii, și mai cu sema de câtre străinii cari nu locuesc în Statele­ Unite. Candidatura la vice-preșidenție a fost oferită d-lui John Logan. Aces­­ta a fost un nouă surprisă, câci toți păreai­ înțeleși pentru a alege pe d. Robert Lincoln secretar de stat la ministerul de resbel. Se pretinde ca democrații cari au să țină în curând convențiunea lor chiar în orașul Chicago, au primit cu mulțămire alegerea făcută de re­publicani. Ei cred ca le va fi mai lesne d’a combate pe d. Blaine de­cât p’ori-ce alt candidat, și nu se îndoesc câtu­șî de puțin a opune unui om, care nelinistesce p’ori­ce republican luminat, numele venerat și integru al d-lui Filden. Este ase­mene probabil—­Iice Le temps—cu caracterul cu totul protecționist al programei republicane îi va oțărî să susțină și mai mult revendicările lor liber schimbiste. ADUNAREA DEPUTAȚILOR SESIUNEA ESTRA-ORDINARA f “ Ședința­ de la 30 Mai Ședința se deschide la ora 11­, d. a. supt președinția d-lui vice-președinte V. Georgian fiind prestați 78 d-nn deputați. Sumarul ședinței președinte se aprobă. Se trimite la comitetul delegaților pe­­tițiunea maestrelor scólei profesionale din Bucureșci cari cer să li se aplice și lor legea gradațiunei. D. ministru al justiției cere să se ia în discusiune chiar adî proiectul de lege prin care se acordă uă pensiune d-lui Antoniu președintele curței de apel din Iași. D. N. Catargi cere și d-sea să se ia în discusiune proiectul de lege prin care se acordă uă pensiune nepotei lui Negri. D. prim ministru dice­ct proiectul ce­rut de d. ministru al justiției este de un interes general și cu acela cerut de d. Catargi este de un interes particular și ca mai sunt și alte proiecte de lege de asemenea natură. Camera decide a se interverti ordinea chilei și a se lua în discusiune proiectul de lege cerut de d. ministru al justiției. D. Mucenic Dinescu, a­vând cuvântul, cere să se ia în discusiune, mai nainte de a se desparți Camera, proiectul de lege prin care casa de depuneri este au­­torizată a face avansuri de bani ministe­rului domeniilor pentru aplicarea art. 15 din legea rurală de la 1864; proiec­tul de lege prin care se deschide minis­terului instrucțiunei publice un credit pentru înființarea de școli rurale acolo unde lipsesc, precum și acela privitor la deslipirea cătunului Mărăști de comuna Șuiei din jud. Argeș. D. Mucenic Dinescu reaminteste apoi guvernului și Camerei despre petițiunea ce a presintat contra unui supt-prefect, din jud. Argeș. D. T. B. Lățescu întreba pe d. minis­tru de finance deca are cunoscință des­pre unele neregularitați comise de direc­­torele creditului funciar urban din Iași. D. ministru de Anance respunde ca are cunoscință de aceste neregularitâți și stu­diază în momentul de față acesta aface­re. D-sea dec­lară câ de va găsi de cu­viință, va trimite chiar uă anchetă. Pe când d. Mucenic Dinescu, deputa­tul țăran al țăranilor, vorbia și citia, câțî­va deputați făceai scompt și se si­­liau să-l întrerupă, să-l ia în rîs și să-l facă să-șî pârdă cumpătul și să se închi­ne și aci sătianul naintea boiarului. D. C. A. Rosetti, neputând să ia cuvân­tul și se protesteze contra acestei pro­­cederi, ceru cuvântul pentru a atrage a­­tențiunea guvernului în privința unei cestiuni și dise­câ, de și descuragiat de modul cum Camera ascultă și pri­­mesce interpelările adresate de cei 4 represintanți ai țăranilor.. D. 2. R. Lățescu. Suntem mai mulți, suntem aprope peste 40 represintanți ai țăranilor. D. C. A. Rosetti. Nu m’am esprimat bi­ne, am voit să die de represintanți ai ță­ranilor îmbrăcați în haine albe. Incuragiat énse de modul respectuos cum se primesc interpelările deputaților cari nu sunt îmbrăcați în haine albe, d. C. A. Rosetti întreba ce se face cu la­* VINERI, 1 IUNIE 1884. Luminază-te și vei fi. ABONAMENTE In Capitală și districte: un an 48 lei; sase luni 24 ltf; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tete țerile Europei, trimestrul 15 lat­e se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului și oficiele poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et C­une, 8, Place de la Bourse, IIA­L­IENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt.. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. D.) 15, Genova. — Articolele nepublicate se ard — portul anchetei parlamentare în privința administrațiunei fostului consilii comu­nal al Capitalei. Décá sunt vinovați membrii acestui con­silii, el trebue dați în judecată, déci nu, apoi este păcat să lăsâm pe acest t­emen! supt greutatea unor bănueli; de aceea rog ca să se pună în discusiune acest ra­port, mai nainte de a ne desparți. D. vice președinte dice cu mâine se va depune raportul de câtre d. C. F. Ro­­bescu, raportor, și va face cunoscut Adu­nării spre a-1 lua în discusiune. D. l­. R. Campiniu rogă Adunarea să se ia în discusiune mai curând proiectul de lege presintat de guvern în privința lireurilor din Brăila și Galați. D. pr­im-ministru dlice ct se perde tim­pul cerând fie­care deputat a se pune la ordinea­­ zilei cutare sel­cutare proiect de lege. D-sea adaogă câ trebue din contra ca Camera să se întruniască în majori­­tate constituțională spre a termina cu Constituția și legea electorală, câci alt­fel décâ s’ar mai întărejia, nu ar fi timp să se facă listele electorale și alegerile, pentru ca Camerele să se potă întruni la 15 Noembre. D. R. Ștefănescu depune un proiect de lege, din inițiativa parlamentară, spre a se ierta d-lui Hariton Racotă, dobendile ce datoresce Statului din arendile unor moșii ale Statului. Se procede apoi din n­ol la votarea în total a legii privitore la autentifica­rea actelor prin punere de deget, vot ră­mas nul în ședința de eli, și se primesce cu 67 bile albe contra 10 negre, din 77 votanți. D. G. Lascar da citire proiectului de lege prin care se acordă d-lui Antoniu, președinte de secțiune la curtea de apel din Iași, u­ pensiune de 600 lei pe lună, reversibilă asupra soției sale. Legea se ia în considerațiune fără dis­cnsiune. Punându-se la vot în total cu bine le­gea, resultatul scrutinului este cel ur­mător : Votanți, 65. Bile albe, 57. Bile negre, 8. Legea s’a primit. D. vice-președinte face cunoscut ca s’a depus raportul comitatului de delegați a­­supra proiectului de lege privitor la îm­prumutul comunei Bucuresci. D. Em. M. Porumbaru, raportatore, da citire raportului comitatului de delegați și proiectului de lege al majoritații comi­tatului prin care se modifică legea con­stituirii corpului de avocați de la 1864. E că acest proiect de lege: „Art. 1. Legea din 6 Decembre 1864, pentru constituirea corpului de avocați se menține în tote disposițiunile ieî. „Art. 2. Diplomele de studiul dreptu­lui liberal de facultățile din străinătate, nu vor putea servi de basă pentru îns­crierea în corpul avocaților de cât deci vor fi recunoscute de facultățile de drept din Iași și Bucureșci, conform art. 273 din legea instrucțiunii publice de la 25 Noembre 1864: „Art. 3. înscrierile în tablou făcute în urma promulgării legii de faciă în con­tra disposițiunilor art. 1 și 2 din legea de la 6 Decembre 1884 și a legii de fa­ciă, vor fi nule. „Ori­ce avocat înscris în unul din ta­blouri va avea dreptul a cere anularea unei asemenea înscrieri și radiarea celui înscris, la curtea de apel în resortul câ­reia se află județul unde s’a făcut înscri­erea. Ministerul publlic va denunța ase­menea curții înscrierile re­ făcute, ori de câte ori va avea cunostință de ele. . „Acțiunea, atât din partea avocaților cât și din partea ministerului public, nu se prescrie prin nici oă trecere de timp. „ Procedura în acesta materie este gra­tuită. „Art. 4. In cas când înscrierea ar fi re­cunoscută ca făcută contra legei și ar fi dec­larată nulă, membrii consiliului de disciplină sef ai tribunalului, cari au luat parte la densa, vor putea fi con­damnați la uă amendă de la 300 la 2000 lei, la interdicțiunea dreptului de a pleda pe termen de una lună până la un an, la pierderea calitatei de membru al con­siliului de disciplină, precum și la pier­derea dreptului de a ocupa funcțiuni pu­blice pe termen de la 6 luni penă la 2 ani. „ Art. 5. Se consideră ca bine înscriși, și se vor­ bucura de tote drepturile ce resultă din legea de la 6 Decembre 1864, toți aceia cari până la epoca promulgă­­rei legei de faciă, se vor găsi figurând în vre­unul din tablourile de advocați, s­l vor fi posedând un certificat auten­tic de înscriere din partea vre­unui con­silii de disciplină șef a tribunalului care -i ține locul. Avocații înscriși în un tabloi pot ob­ține înscrierea lor în tabloul altui județ. Ei nu au nevoe pentru acesta de­cât a presința consiliului de disciplină respec­tiv, un certificat constatator al înscrierii lor în un tablou pre­care: „Art. 6. Tóte disposițiunile contrarii le­gei de faciă sunt și rămân abrogate. D. raportare dete citire și următorului proiect de lege al minorității comitetu­lui de delegați, compusă din d. P. Gră­­diștanu: „Art. 1. Legea din 6 Decembre 1864, pentru constituirea corpului de advocați este și rămâne abrogată. Sunt și rămân asemenea drogate tóte disposițiunile codului civil și codului de procedură care vizeza acesta lege. „Art. 2. Pot exercita profesiunea de a­­vocat, pe lângă j­udecătoriile de ocol, tri­bunale, curți de apel și curtea de casa­­țiune, toți Românii seu naturalisații ro­mâni, cari vor plăti pentru acesta pa­tentă câtre Stat. „Art. 3. Nu pot fi avocați; 1) Faliții nereabilitați; 2) Aceia cari au fost condamnați la pedepsa criminală sau la­să pedepsa co­­recțională pentru urmatórele delicte : a. Bancrută; b. Furtișag; c. înșelăciune (escrocherie); d. Abus de încredere; e. Mărturire mincinosa ; f. Calomnie; g. Atentat la bunele moravuri; h. Mituire. D. Fărcășanu, în cestiune" prealabilă,­­fice ca proiectul de lege al majoritâții comitetului de delegați nu corespunde de loc cu propunerea făcută de mai mulți deputați pentru abrogarea legei din 6 Decembre 1864; acest proiect este mai draconic de­cât legea esistentă și adaugă ca nu se putea face de­cât să se respingă ș­i să se admită propunerea făcută de abrogare. D. raportare explică ca secțiunile Ca­merei, având în vedere ca obiectul pro­punerii făcută de mai mulți deputați era ca să se reguleze sorta unor avocați, au modificat acesta propunere, primind pro­iectul de lege în discusiune. Propunerea făcută, orice d. raportare, a rămas ca proiect al minorității. Prin urmare, proiectul vine forte re­gulat în discusiune. Incidintele se închide. D. vice-președinte dechlară deschisă dis­­cusiunea generală și acordă cuvântul d-lui T. B. Lățescu. D-sea susține proiectul majoritâții co­mitetului și dice ca nu este drept, nici politic, a se lua unei clase de omeni nisce drepturi deja castigate. Apoi discusiunea se închide și proiectul majoritații se ia considerațiune, prin scu­lare și ședere. Se dǎ citire art. 1. D. V. Epurescu susține acest articol și combate libertatea esercitarii profesiunii de avocat, dechiară ca în privința aces­tui corp d-sea este pentru menținerea mo­nopolului. D. P. Grădișteanu combate proiectul ma­joritâții și susține cu cunoscutul sei ta­lent abrogarea legii actuale și desființa­rea monopolului. Sistemul libertații, dire d. Grădișteanu, este mai bun de­cât sistemul protecțio­nist. Déca un neghiob nu este respins a-și apăra causa se a­propie, apoi cu ce drept nu ! lăsați să-și ia de apărător pe un alt neghiob. Décá mâne, adaogă d-sea, se va decreta ca ori­ce cetățian are drept să pledeze, cine va împedica pe cei titrați să se con­­stitue în societate juridică, dec­larându-se de frați între­­ ei și fii ai aceleiași mame, Academia, și punând serviciile lor la dis­­posiția publicului. Acesta lasă să se facă din inițiativa particulară, ci nu prin lege. D. ministru al justiției combate pe d. Grădișteanu și dice ca nu este vorba de nici un monopol. Cum nu este un monopol corpul medicilor, al ingeniarilor, etc., tot asemenea nu este un monopol corpul de avocați. Ori­cine pare să fie avocat șél ju­decător, îndeplinind însă ore­cari condi­­țiuni. D. ministru recunosce ca ori­cine își póte pleda procesul său, precum și ori­cine se póte curarisi pe sine însuși. Daca cine­va fiind ofticos, crede ca se pote cu­rarisi bând uă oca de oțet, nimeni nu­ opresce, însă nu-i este permis să vindece tot ast­fel și pe un alt ofticos, să facă acesta esperiință pe pelea altuia. Tot a­­semenea este și’n ceea­ ce privesce pleda­­rea proceselor. D-sea termină rugând Adunarea să vo­teze proiectul majoritâții delegaților , să se respecte drepturile câștigate și să se dea pe viitor­uă sancțiune legii din 6 De­cembre 1864. Se cere închiderea discusiunii. D. Fană Buescu vorbesce contra închi­derii discusiunii, cerând ca să se prelun­­giascâ spre a proba ca solința nu este un monopol. Se pune la vot închiderea discusiunii și se primesce. D. raportare decitară câ comitetul de­legaților a respins art. 1 din legea d-lui Grădișteanu, propus de d-sea ca amenda­ment la art. 1 din proiectul majoritâții, pentru motivele ca primindu-se acest a­­mendament, vor trebui modificate mai multe disposițiuni din codul civil și cu dreptul de apărare al ori și cui este res­pectat. Se pune la vot art. 1 din proiectul mi­norității, propus supt formă de amenda­ment. Mai mulți deputați cer votul cu bile. 1 D-nii cestori constatând ca sunt 15 de­putați cari cer votul cu bile, d. preșe­dinte pune la vot cu bile amendamentul d-lui P. Grădișteanu. Resultatul scrutinului este cel următor: Votanți. 67 Bile albe pentru, 13 Bile negre contra, 54 Amendamentul a căd­ut. Se pune la vot articolul din proiectul majoritâții și se primesce. Se da citire art. 2,

Next