Romanulu, martie 1885 (Anul 29)
1885-03-01
ANUL AL XXIX-LE Voiesce și veî putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV...........................40 bani Deta „ , „ „ III ...... 2 Iei — „ Inserțiunî și reclame pagina III și IV linia . . 2 . — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarnlî. IN PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8. Place de la Bourse. LA VIENA, la d-niî Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA PRANCFORT, S. M. — la O. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refasă — , BDC1ESGI n =« 1885 M l s. Afară din cele ce are tarăm ora, să mai vedem ce mai ceru onorabilele d. Carp în cele două discursuri bienale ce le-a ținut la 1881 și 1884, în Adunarea deputaților ? „Deșteptarea spiritului justiției, susținând că acesta nu se pote face decât prin inamovibilitatea magistraturei. “ Țara întrega — astăzi mai mult decât totdeuna — cere deplina independință a justiției de puterea executivă. Nu desbatem noi prin ce mod putem să ne apropiem mai lesne de acest ideal. Fiind ânse câ ne adresăm și la un bărbat inteliginte ca d. Carp, ne mărginim a-i aminti ca în Francia — ca și la noi — inamovibilitatea este numai pe hărtie ; în fapt tote guvernele din Francia a lovit’o precum a fost lovit’o și la noi guvernul de la 2 Mai. Ne mărginim în a-i aminti ca inamovibilii din Francia, — între cari cei din comisiunile micste — au fost mult mai servili în facia guvernului decât judecătorii noștrii cu totul și cu prisos amovibili. Ne mărginim în fine prin a aminti tuturor ca pe cât timp guvernul numesce pe judecători, și de la el depinde înaintarea lor, ei sunt tot atât de supuși puterii executive pe cât sunt și la noi judecătorii numiți, permutați și destituiți după voința miniștrilor, a prefecților și a deputaților și senatorilor. D. Carp mai cere : " „Garantarea administrațiunii, deci vă lege de admisibilitate în funcțiunile administrative.“ Atât să fie ore d’ajuns ? Dar tot domnia sea spuse limpede și categoric, în discursul seu, ca nu prin legi ci mai cu semn prin moravuri și prin acțiunea publică să curmă răul. In 1884, d. Carp mai ceru, tot numai printr’un simplu discurs programă, combaterea crisei monetare; pentru acesta a propus să s’adopte etalonul de aur și să se facă órecari modificări în organisarea bancei naționale. In acésta privință s’au făcut și desbateri în Parlament și, după ce unii s’au spus ideile, s’a trecut la ordinea bilei. Să ne spue cane cine va voi, cu mâna pe consciință, putea Parlamentul să iacăotărîre seriasa, în cestiuni atât de grave, numai după orecari convorbiri? Dar cestiunea crisei comerciale, cestiunea etalonului de aur și a bimetalismului se studie și se desbate de mult timp în tote țarele, prin comisiuni speciale, prin congrese, prin cârți, prin broșiuri, prin întruniri publice, și totuși înțelegerea încă nu s’a făcut. Chiar acum d. Tirard, ministrul francez, va declara în Cameră, ne spune Tai’iele> ca guvernul este gata a ’ncepe negocieri cu celelalte puteri în scop d’a se adopta etalonul înducit, dar ca nu pote lua nici un angagiament. Chiar acum se presinta guvernului Giermaniei uă petițiune, plină de supt semnături însemnate, prin care se cere baterea nelimitată a monetei de argint și circularea acestui metal precum a fost mai nainte. Propunerea s’a trămis spre studiu la locul competinte. Să recapitulăm. Ce-a spus onorabilele d. Carp în 11) A se vedea Romănulu de ieri. 20 BANI EXEMPLARUL REDACȚIUNEA 14. STRADA DOMNEI, ADMINISTRAȚIUNEA 1, STRADA DOMNEI Dircctore politic și gerante réspin<Jét#r: C. A. R0SETT1 ^00^4 ni lruvn o n- Tonn ni ^ - 1 4-jRv, discursurile sale programă de la 1881 și 1884. Să rădicam in tóte pe țăran și pe meseriaș. 5 Fórte bine, dar cum?. Pironind proprietatea pentru vecie în mânile safianului. Cum să rădicăm pe meseriași ? Reînviind corporațiunile. — Fară comună rurală liberă, a daose domni-sea, administrându-se ea însăși, nu putem deveni uă națiune care să scie să se guverne însăși. Suntem cu d. Carp, dar cum să procedăm pentru a face ca bine să fie ? nimic limpede și bine definit nu s'a spus și nu s’a scris încă. Totul este uă simplă schiță forte frumósă, dar nimic mai mult. — Să desființăm comitatele permanente, se facem legi comunale și județene, bine cumpănite și descentralisatare; legi pentru funcțiunile administrative; u lege bună pentru instrucțiunea publică; alta pentru inamovibilitatea magistraturei, și altele pentru a curma crisa comercială și crisa monetară. Încă vă dată, am esprimat, și esprimam necurmat aceleași dorinți. Guvernul a exprimat aceleași cerințî prin Mesagiele Tronului de la 1881 și 1884, și ’n interval a și făcut ce s’a priceput sau a putut pentru sătiani, pentru meseriași, pentru comercianți, ș’a promis necurmat legi pentru descentralisare etc. Dar nu se dice, el a făcut fórte puțin, și ce-a făcut a fost fórte slab pentru a curma relele și a face ca dreptatea , și mobilitíatea sO intre in bine-facotarea lor domnie. Se póte, dar tocmai de aceea guvernul este combătut și noua partită conservatóre presinta Parlamentului și națiunii programatei. Interesul general ensé ne silesce să întrebăm, și pe onorabilii membrii ai unoei partite conservatore și positiviste, déci cred ca pote fi d’ajuns pentru țară d’a se face câte un discurs programă la fiecare trei ani, ș’apoi a zice : — Să le lăsâm, celor cari nu vor să facă. Intrega răspundere a Reactivității lor ? Pentru ca un guvern să facă, trebue se fie condus de opiniunea publică. Pentru ca opiniunea publică s adopte oă reformă, cu cugetare și cu voință, trebuie ca propultorii iei s’o formuleze deslușit și ’n tóte părțile iei; trebuie ca formularea și deslușirile să se facă prin diare și mai cu semn prin întruniri și desbateri publice, ținute cât mai des și prin tóte orașele din țară. Intr’altfel d. Maiorescu va avea cuvânt să repete—ce-a dis în privința legii electorale, pe care nimeni n’a formulat-o și n’a desbătut-o în întruniri publice—câ pronunțarea în favorea reformei a fost un simplu echo al vocei unui singur om. Intr'altfel învederat este câ opiniunea publică nefiind luminată, va lepăda pâte un bun necunoscut și va remânca cu zeul cunoscut, temându-se de binele ce i se promite dar pe care nimene nu i l’a demonstrat astfel încât să-l pipăie și să-l adopte în deplină cunoșcință. Încăsă observare, cu totul legată de cele de mai sus, cutezăm a supune a prețuirii partitei ai căreia conducători sunt onorabilii, inteliginții și practicii domni Carp și Maiorescu. In primul articol al acestei frățești și cu totul desinteresate observări, puserăm supt ochii publicului fotografia tutor partitelor din țară, făcută de către organul oficial al partitei. D —.«» "or.h»Mr»4« no Tonlno v»or i KJ CV k'UUU VIAI UVtV VVJ.V/' t IU LI W ii HV țnni din partita liberală nu au nici ele uă programă seriosă și clară, și nici măcar un singură ideiă practică, și astfel se mărginesc, la orîce întrebare, a îngrîna cuvinte de libertate, dér tóte gale de cea mai mică fideiă politică. Ni s’arata în fine ca fosta vechiă partită conservatóre „se svârcolesce în frământări sterpe, ea este lipsită de idei; ea calcă principiul conservatorilor. “ Ca conclusiune i se spune : „să reintre în legalitate , să supună țârei un programă positivă și s’arate prin ce anume mijloce voiesce să realiseze fericirea țerei.“ Prin urmare conclusiunea este limpede și naturală. Tóte partitele vechi fiind morte prin bătrânețe și inanițiune, devine învederat ca, cu voie fără voie, nu ne mai rămâne decât să căutâm să ne adăpostim supt noul drapel, precum Romanii din Bizanța se puseră supt stindardul lui Constantin care,beând ca lumea vecină s’a sfîrșit, a rădicat acel stindard numit Labarum, pentru a constitui era cea nucă. Decă dér fotografia ce se puse în fația țerei este exactă: decă tóte partitele per, ait porii prin yi prin inanițiune; decă Camera cea nucă este cu totul incapabilă; daci este nedeprindere de muncă, confusiune în rândurile marii majoritați și „ ostenela se vede chiar pe banca ministerială“, credem ca oricine va duce cu noi câ datoria unoeî partite este d a formula deslușit, și cât se pote mai în interesul general, fiecare reforma ce propune; d’a presinta Camerelor proiecte de legi anume pentru fiecare din aceste mari și vitale cestiuni; d a le publica, d’a le esplica necurmat și d’a provoca dese întruniri în totă țara pentru a le lămuri și mai bine prin cuvântul viu, ci nu numai prin biiele ce le înșirăm în diarig, cari fiind fară suflet, cu mare anevoință pot lumina, pot descepta și pot pune la lucru, și la lucru cu vertoșie, majoritatea unei națiuni. Să schimbăm guvernul, ne die unii. Fie și asea. Cestiunea ânse este nu numai d’a dice ci d’a face. Deci cum se facem ? Capul guvernului este capul partitei care, după cum spune România liberă, a avut un programă națională liberală bine-făcătore și care, după lungi și mari lupte și pericole, el ș’a deplinit-o și a constituit Statul român, liber și independinte. Cum dor să răsturnam guvernul când ma’îfa majoritatea Parlamentul!urăța ține. ..i națiunea, în nici un mod, nu vedem ca sa pronunțat în contra lui ? Ancă dă consecință tot atât de gravă și positivă. Cui să dea guvernul Parlamentul, Regele și națiunea? Cari sunt bărbații, soft bărbatul,ndicațî de națiune, în mod serios ? Noi mărturim cân’am vădut asemene indicări. Recunoscem c’am audit și mai cu semn am citit și citim multe și mari plângeri în privința guvernului. Recunoscem c’adese noi ânșine am imputat guvernului unele din faptele ce-a făcut, mai cu semn ce-a a-i-vii - v luci Iliul al 11 tilt Cü-Cü-L ÜÜC cât un răsunet forte slab, astfel pe cât pot produce cuvintele tipărite în diariî. •Spunem ceea ce vedem, ceea ce credem far’a susține câ bine vedem și câ cele ce vedem temeinice sunt. Acesta mărturire făcută, revenim la conclusiunea logică mai sus arătată. Dacâ fotografia eșită din aparatul m’.oe o partite adevărată este, stăruim a crede câ densa,—care negreșit crede în lucrarea iei și care, în interesul națiunii, a propus și locurile — datore este, mai repetim, să-și desvolte schnța făcută prin cele două discursuri programă, s’o lámuresca, s’o preciseze și să propage ce crede cu adevăr este, prin diarul iei și mai cu semn prin întruniri dese, generale și din ce în ce mai lămurite și mai precise. Astfel națiunea va audi, va cugeta, și’n deplină cunoșcință va spune, din ce în ce mai cu tărie, ceea ce voieste să facă guvernul actual, șeii va cere, în majoritate, să se dea guvernul singurei partite care a luminat-o și a convins-o despre ce trebuie să facă și cum să facă pentru ca se se vindece de suferințele caliile forte X LfXxg 4— I? fS.JX-----ț_i_ A',' —— - SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Berlin, 11 Marte. — Gazetă Germaniei de Nord publică următorele : Lordul Granville a voit sédică, și’n acesta el are dreptate, ca după bombardarea Alexandriei se spera în Germania și aiurea ca Englitera va ocroti în Egipet interesele europene și va administra economic finanțele acestei țări în numele și supt autoritatea Sultanului. In acest sens s’a pronunțat în 1883 principele de Bismarck vorbind de Englitera, și el a făcut alusiune la aceste lămuriri confidențiale făcute într’uă comunicațiune neconfidențială în luna lui Ianuarie. Aserțiunea lordului Granville, dicend câ uă comunicare ulterioră, desbrăcată de un caracter confidențial, îi adusese aminte ca în 1883 Germania aștepta cu deplină încredere ca Englitera să represinte în Egipet interesele europene, este deci forte dreptă. Shangai, 11 Marte.— Francezii au luat, după cinci zile de luptă, posițiunile ocupate de Chinezi în giurul Ke-Lungului. Perderile Francesilor, în aceste deosebite lupte, s’au urcat la 40 omeni morți și 290 răniți. DIN AFARA ENGLITERA piarul le Gaulois povestesce ca Fenianii cari locuiesc în Paris au ținut din ele acestea oă întrunire la Frankonville unde au redactat următórea scrisore câtre principele de Wales : Domnule! Buna-voința ce a arătat Alteța Vostră regală prin făgăduiala d’a visita Irlanda, ne silesce pe noi, a câror ură este atât de mare contra relei administrațiuni a Engliterei, a face uă deosebire între orice atac nebun și fanatic contra persanei Vostre și resbelul cu foc și sabie pe care -l vom urma neapărat, îndată ce ne va permite organisațiunea nostră mai complectă și mai bună. Membrii directoratului revoluționar irlandez țin a vă da vă dată pentru totdeuna asigurarea, câ n’aveți a vă teme de nimic nici d-vostră nici principesa de Wales, pe cât timp vă veți afla pe pământul irlandei. Duceți-vă acolo și vedeți cu proprii voștri ochi ce a suferit poporul irlandei, și vă vom fi recunoscători pentru acesta, deși sunteți destinați a deveni într’uă di moștenitorul încercărilor d’atâțea ani de violări și nimiciri. VINERI, 1 MARTE 1885 Luminetate și vei fi ABONAMENTE In Capitală și districte: un an 48 lei; șese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tóte terile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: ROMANIA, la administrațiunea diarului și oficiele poștale,. PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8, Place de la Bourse VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt.. ITALIA, la d. dott Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N 0.) 15, Geneva — Articolele nepudicate se ard — a* —’emurile când patrioții icâ Irlanda va fi scăpată unui Stat liber anglo-irlananda se scolă singură, și erei Vóstre rigaie, precum rnel Vóstre, vor face vărabilâ, fară ca se puteți era sforțările și plângemaî adaogă ea opt din ------—au fost pentru acesta scrisóre și unul contra. TURCIA De câtăva vreme se ivesc în peninsula balcanică semne despre unierbere care nu pare a fi tocmai neînsemnată. Am publicat scris ca a fost deja o ciocnire sângerosă în Albania între trupele turcesc și Albanesii. Se pare însă cu acesta mișcare, după cum spune Politische Corresponded, a fost năbușită acum. De altă parte însă, Neue freie Presse publică următorea relațiune pe care i-o trimite corespondintele său din Constantinopole, cu data de 7 Marte, in privința stârii lucrurilor din Albania și Macedonia . De alaltăieri s’a împrășciat pe aci seomotul ca în Prizrend a isbucnit uă mișcare revoluționară și ca în totă Albania domnesce uă mare ferbere. Se vorbesce și despre oă manifestațiune a Chreștinilor din Ianina în favorea unei ancesari a provinciei de câtre Grecia. Este prea adevărat cu soliile ce ne-au sosit până acum aici despre aceste împregiurări sunt încă necomplecte, pe când de altă parte sosesce din deosebite districte ale Macedoniei relațiunii care constată marea activitate a comitetelor slave din Sofia și Filipopole pentru pregătirea unei mari lovituri în primăvără. Ghalib-Pașa, guvernatorele Salonicului, nu este considerat ca destul de bărbat spre a preînțkne nimi Ihi '^> mâji_1 .. _ |____ _ _ ___________îl î a fost numit acum guvernatore al arhipelagului turcesc și a fost înlocuit prin guvernatorele de acolo Hakki pașa. Dar spre a se putea preîntâmpina de fapt orice tulburare a linișcei, geandarmeria din Macedonia va fi întărită și va trebui să se pună la disposițiunea lui Hasan pașa tóte trupele trebuinciose. Se pare cisă ea Porta nu se grăbesce de a lua aceste măsuri. SERBIA Indie Presse găsim imnatarea telegramă ce i se trimite din Belgrad, cu data de 9 Marte, și care aduce amănunte forte interesante asupra meetingului ce s’a ținut acolo și despre care am vorbit în Românua de eri. Meetingul în favorea Șerbilor Macedonieni, ce s’a ținut eri aci și la care au luat parte aprópe 2,000 persone, a luat forma unei demonstrațiuni politice contra Bulgariei. Resoluțiunea votată de dovezi de istorie, limbă și tradițiuni, că Macedonia este predomnită de elementul șerb, și cere de la guvernul șerb să protege naționalitatea serba acolo, precum și interesele serbesci. In fine resoluțiunea mai cere ca toți Serbii să ia parte la apărarea drepturilor istorice serbe din acea provincie, și spre acesta să se recurgă la sprijinul tutor Statelor amice Serbiei, câteva zile, ce nu vor mai putea fi resolvate decât printr’un resbel. Totuși— adaugă corespondintele nostru — nu trebue sĕ se magulescá nimeni cu ilusiunea câ afacerea este pe deplin regulată și câ a scăpat de ori-ce pericol. Nici nu este vorba aci de neînțelegerile în principiu asupra cestiunii fruntariilor ; acestea pot fi resolvate prin expuneri pacînice , dar cele două guverne nu s’au înțeles până acum nici asupra chipului cum trebuie să se stabilesca un armistițiu momentan. Guvernul rus stăruie în aceea, ca trupele afghane se se retragă de la Penjdeh, fără a face vr’uă contra-concesiune în privința posturilor rusesc care sunt forte naintate. Guvernul englez din parte i stăruie în aceea ca, Rușii să evacueze tot teritoriul în litigiu despre sud de Sarakh, spre, a lăsa uă deplină libertate negocierilor dintre guverne și otărîrilor comisiunii însărcinată cu regularea fruntarilor. In curend se va vedea cât de mare este stăruința guvernului englez în acesta privință ; totuși cei cari cred într’uă aplanare pacînică a afacerii se așteptă mai mult la uă cedare a Englitezei decât la uă retragere a Rușilor. Strategia și diplomația din Petersburg au dat și d’astă dată dovedi de superioritatea lor și, după cum merg lucrurile, apoi și resultatul final nu va fi altul decât câ Rusia își va întinde în cele din urmă fruntiriile sale etnografice până la porțile Meritului. Diarele engleze, în supărarea lor contra Rusiei, s’au jucat dilele acestea cu amenințarea cu un resbel între Rusia și Englitera ar deschide alte cestiuni însemnate, prin a câror desfășurare Rusia va avea mult de perdut, și un chiar a adus direct pe tapet cestiunea unei alianțe anglo-austro-ungară contra Rusiei. Nu este tocmai fară interes — dice corespon'Țr^ nostru — d’a lua act d’acésta _‹nseui~*.. aiue, fară a-i acorda onsé <>... iată negreșit daca ar deveni obiectul unor discnsiuni publice. GESTIUNEA ASIEI CENTRALE Oficiosul Pesetr Lloyd publică următorul articol în numărul sâu de la 9 Marte : In privința intrevorbirii ce ambasadorele rus d. de Staal a avut voia trecută cu ministrul englez al afacerilor străine lordul Granville, ni se comunică din Londra, ca represintantele Rusiei a fost în posițiune să dea, în numele guvernului seu, cele mai pacînice asigururi și se esprime speranța ca, prin suspendarea reciprocă a mișcărilor militare pe teritoriul de la fruntariile Afghanistanului, se vor înlătura ori-ce alte complicațiuni. A doua zi (Vineri), d. de Staal înmână ministrului engles de esterne uă depeșă a guvernului seu, în care se exprima cuotărâre speranța pentru uă soluțiune pacinică a cestiunii fruntarielor afghane. Din acesta causă, atât cercurile guvernamentale engleze cât și publicul se arăta mai liniștite în privința acestor afaceri despre care se credea, chiar acum RESBELUL DIN SUDAN Uă telegramă din Londra, cu data de 10 Marte, aduce următorele amenunte asupra celor petrecute în acea zi în Camera comunelor . Camera aproba cererea ministerului de resbel pentru sporirea armatei cu 3,000 omeni. Marchizul de Hartington declarâ ca guvernul n’a tăgăduit nici uădată câ este trebuinciosă naintarea spre Chartum și nimicirea puterii Mahdiului. Espedițiunea Graham va număra 12,000 omeni. Ea va trebui să împrăștie triburile lui Osman Digma și să deschidă calea spre Berber, și eventual să coopereze la naintarea spre Berber și Chartum. In bugetul pe anul viitor s’a propus sporirea armatei cu 15,000 omeni. Creditul suplimentar pentru espedițiunea în Sudan și pentru construirea caii ferate Suakim-Berber fu p voturi contra 56, crirăiii indiene fu aprobată cu 8, tra 23. SEISTATI Ședința de la 27 Februa. Ședința se deschide la oi supt președinția d-lui Dumi D. Nanu anunță d-luă microri publice uă interpelare suat măsuri pentru șoseluiri a părții de loc de la Berlai ra-Vâii Lereasca. D. general al făguluiesce ea va răspuimâne. D. Vergall își desvoltă -i privința închiderii granițe Austro-Ungaria ; d-sea face al acestei afaceri și arată a face monarcia vecină cur nnțel or supt pretest de epiz man Stoianovicî, dice d-see chiarat pe fiul său de supt ghiar numai și numai ca s cu 1.000 de porci peste fru Oratorele crede câ trebue suri de represalii faciă cum pe guvern să dea esplicația D Câmpineanu cere să’șî Frumușeanu interpelarea, spunsul să fie mai complect.