Romanulu, martie 1885 (Anul 29)

1885-03-01

ANUL AL XXIX-LE Voiesce și veî putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV...........................40 bani Deta „ , „ „ III ...... 2 Iei — „ Inserțiunî și reclame pagina III și IV linia . . 2 . — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarnl­î. IN PARIS, la Havas, Laffite et C­une, 8. Place de la Bourse. LA VIENA, la d-niî Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA PRANCFORT, S. M. — la O. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refasă — , BDC1ESGI n =« 1885 M l­ s. Afară din cele ce are tarăm ora, să mai vedem ce mai ceru onorabilele d. Carp în cele două discursuri b­ie­­nale ce le-a ținut la 1881 și 1884, în Adunarea deputaților ? „Deșteptarea spiritului justiției, susți­nând că acesta nu se pote face de­cât prin inamovibilitatea magistraturei. “ Țara întrega — astă­­zi mai mult de­cât tot­deuna — cere deplina inde­­pendință a justiției de puterea exe­­cutivă. Nu desbatem noi prin ce mod putem să ne apropiem mai lesne de acest ideal. Fiind ânse câ ne adre­săm și la un bărbat inteliginte ca d. Carp, ne mărginim a-i aminti ca în Francia — ca și la noi — inamo­vibilitatea este numai pe hărtie ; în fapt tote guvernele din Francia a lovit’o precum a fost lovit’o și la noi guvernul de la 2 Mai. Ne mărginim în a-i aminti ca ina­movibilii din Francia, — între cari cei din comisiunile micste — au fost mult mai servili în facia guvernului de­cât judecătorii noștrii cu totul și cu prisos amovibili. Ne mărginim în fine prin a aminti tuturor ca pe cât timp guvernul nu­­mesce pe judecători, și de la el de­pinde înaintarea lor, ei sunt tot a­­tât de supuși puterii executive pe cât sunt și la noi judecătorii numiți, permutați și destituiți după voința miniștrilor, a prefecților și a deputa­ților și senatorilor. D. Carp mai cere : " „Garantarea administrați­unii, deci vă lege de admisibilitate în funcțiunile ad­ministrative.“ Atât să fie ore d’ajuns ? Dar tot domnia­ sea spuse limpede și cate­goric, în discursul seu, ca nu prin legi ci mai cu semn prin moravuri și prin acțiunea publică să curmă răul. In 1884, d. Carp mai ceru, tot numai printr’un simplu discurs pro­gramă, combaterea crisei monetare; pentru acesta a propus să s’adopte e­­talonul de aur și să se facă óre­cari modificări în organisarea bancei na­ționale. In acésta privință s’au făcut și desbateri în Parlament și, după ce unii s’au spus ideile, s’a trecut la or­dinea bilei. Să ne spue cane cine va voi, cu mâna pe consciință, putea Parlamen­tul să ia­că­otărîre seriasa, în ces­­tiuni atât de grave, numai după ore­­cari convorbiri? Dar cestiunea crisei comerciale, ces­­tiunea etalonului de aur și a bimetalis­­mului se studie și se desbate de mult timp în tote țarele, prin comisiuni speciale, prin congrese, prin cârți, prin broșiuri, prin întruniri publice, și totuși înț­elegerea încă nu s’a fă­cut. Chiar acum d. Tirard, minis­trul francez, va dec­lara în Cameră, ne spun­e Tai’iele> ca guvernul este gata a ’ncepe negocieri cu cele­l­alte puteri în scop d’a se adopta etalonul înducit, dar ca nu pote lua nici un angagiament. Chiar acum se presinta guvernu­lui Giermaniei uă petițiune, plină de supt­ semnături însemnate, prin care se cere baterea nelimitată a monetei de argint și circularea acestui metal precum a fost mai nainte. Propune­rea s’a trăm­is spre studiu la locul competinte. Să recapitulăm. Ce-a spus onorabilele d. Carp în 1­1) A se vedea Romănulu de ieri. 2­0 BANI EX­EMP­L­ARUL REDACȚIUNEA 14. STRADA DOMNEI, ADMINISTRAȚIUNEA 1, STRADA DOMNEI Dircctore politic și gerante réspin<Jét#r: C. A. R0SETT1 ^00^4 ni lruvn o n- Tonn ni ^ - 1 4-jRv, discursurile sale programă de la 1881 și 1884. Să rădicam in tóte pe țăran și­­ pe meseriaș. 5 Fórte bine, dar cum?. Pironind proprietatea pentru vecie în mânile safianului. Cum să rădicăm pe meseriași ? Reînviind corporațiunile. — Fară comună rurală liberă, a­­­ daose domni-sea, administrându-se ea însă­și, nu putem deveni uă națiune care să scie să se guverne însă­și. Suntem cu d. Carp, dar cum să procedăm pentru a face ca bine să fie ? nimic limpede și bine definit nu s'a spus și nu s’a scris încă. Totul este uă simplă schiță forte frumósă, dar nimic mai mult. — Să desființăm comitatele per­­manente, se facem legi comunale și județene, bine cumpănite și descen­­tralisatare; legi pentru funcțiunile administrative; u­ lege bună pentru instrucțiunea publică; alta pentru inamovibilitatea magistraturei, și altele pentru a curma crisa comercială și crisa monetară. Încă vă­ dată, am esprimat, și es­­primam necurmat aceleași dorinți. Guvernul a exprimat aceleași ce­­rințî prin Mesagiele Tronului de la 1881 și 1884, și ’n interval a și fă­cut ce s’a priceput sau a putut pen­tru sătiani, pentru meseriași, pentru comercianți, ș’a promis necurmat legi p­entru descentralisare etc. Dar nu se dice, el a făcut fórte puțin, și ce-a făcut a fost fórte slab pentru a curma relele și a face ca dreptatea , și m­­ob­ilitíatea sO intre in­ bine-facotarea lor domnie. Se póte, dar tocmai de aceea guvernul este combătut și noua partită conserva­­tóre presinta Parlamentului și națiu­nii programa­tei. Interesul general ensé ne silesce să întrebăm, și pe onorabilii mem­brii ai unoei partite conservatore și positiviste, déci cred ca pote fi d’a­­juns pentru țară d’a se face câte un discurs programă la fie­care trei ani, ș’apoi a zice : — Să le lăsâm, celor cari nu vor să facă. Intrega răspundere a Reac­tivității lor ? Pentru ca un guvern să facă, tre­­bue se fie condus de opiniunea pu­blică. Pentru ca opiniunea publică s adopte oă reformă, cu cugetare și cu voință, trebuie ca propultorii iei s’o formuleze deslușit și ’n tóte păr­țile iei; trebuie ca formularea și des­lușirile să se facă prin diare și mai cu semn prin întruniri și desbateri publice, ținute cât mai des și prin tóte orașele din țară. Intr’alt­fel d. Maiorescu va avea cuvânt să repete—ce-a dis în pri­vința legii electorale, pe care nimeni n’a formulat-o și n’a desbătut-o în întruniri publice—­câ pronunțarea în favorea reformei a fost un simplu echo al vocei unui singur om. Intr'alt­fel învederat este câ opi­niunea publică ne­fiind luminată, va lepăda pâte un bun necunoscut și va remânca cu zeul cunoscut, temân­­du-se de binele ce i se promite dar pe care nimene nu i l’a demonstrat ast­fel în­cât să-l pipăie și să-l adop­te în deplină cunoșcință. Încă­să observare, cu totul legată de cele de mai sus, cutezăm a supu­ne a prețuirii­ partitei ai căreia con­ducători sunt onorabilii, inteliginții și practicii domni Carp și Maio­rescu. In primul articol al acestei fră­țești și cu totul desinteresate obser­vări, puserăm supt ochii publicului fotografia tutor partitelor din ța­ră, făcută de către organul oficial al partitei. D —.«­» "o­r.h­»Mr»4« no T­onlno v»or­ i KJ CV k'UUU VIAI UVtV VVJ.V/' t IU LI W ii HV ț­nni din partita liberală nu au nici ele uă programă seriosă și clară, și nici măcar un singură ideiă practică, și ast­fel se mărginesc, la orî­ce în­trebare, a îngrîna cuvinte de liber­tate, dér tóte gale de cea mai mică f­ideiă politică. Ni s’arata în fine ca fosta vech­iă partită conservatóre „se svârcolesce în frământări sterpe, ea este lipsită de idei; ea calcă principiul conser­vatorilor. “ Ca conclusiune i se spune : „să reintre în legalitate , să supună țârei un programă positivă și s’arate prin ce anume mijloce voiesce să rea­­liseze fericirea țerei.“ Prin urmare conclusiunea este lim­pede și naturală. Tóte partitele vechi fiind morte prin bătrânețe și inanițiune, devine învederat ca, cu voie fără voie, nu ne mai rămâne de­cât să căutâm să ne­ adăpostim supt n­oul drapel, pre­cum Romanii din Bizanța se puseră supt stindardul lui Constantin care,­­beând ca lumea vecin­ă s’a sfîrșit, a rădicat acel stindard numit Labarum, pentru a constitui era cea nucă. Decă dér fotografia ce se puse în fa­­­ția țerei este exactă: decă tóte partitele per, ai­t porii prin yi prin inanițiune; decă Camera­­ cea nucă este cu totul incapabilă; daci este nedeprindere de muncă, confusiune în rândurile marii majoritați și „ ostene­­la se vede chiar pe banca ministerială“, credem ca ori­cine va duce cu noi câ datoria unoeî partite este d a for­mula deslușit, și cât se pote mai în interesul general, fie­care reforma ce propune; d’a presinta Camerelor pro­iecte de legi anume pentru fie­care din aceste mari și vitale cestiuni; d a le publica, d’a le esplica necurmat și d’a provoca dese întruniri în totă țara pentru a le lămuri și mai bine prin cuvântul viu­, ci nu numai prin b­iiele ce le înșirăm în diarig, cari fiind fară suflet, cu mare anevoință pot lumina, pot descepta și pot pune la lucru, și la lucru cu vertoșie, ma­jori­tatea unei națiuni. Să schimbăm guvernul, ne die unii. Fie și asea. Cestiunea ânse este nu numai d’a dice ci d’a face. Deci cum se facem ? Capul guvernului este capul par­titei care, după cum spune România liberă, a avut un programă națională liberală bine-făcătore și care, după lungi și mari lupte și pericole, el ș’a deplinit-o și a constituit Statul român, liber și independinte. Cum dor să răsturnam guvernul când ma’îf­a majori­tate­a Parlamen­tul!­­urăța ține. ..i națiunea, în nici un mod, nu vedem ca sa pronunțat în contra lui ? Ancă dă consecință tot atât de gravă și positivă. Cui să dea guvernul Parlamentul, Regele și națiunea? Cari sunt bărbații, soft bărbatul,­ndicațî de națiune, în mod serios ? Noi mărturim câ­n’am vădut ase­mene indicări. Recunoscem c’am audit și mai cu semn am citit și citim multe și mari plângeri în privința guvernului. Recunoscem c’adese noi ânși­ne am imputat guvernului unele din faptele ce-a făcut, mai cu semn ce-a a-i­-v­­ii - v luci Iliul al 11 tilt Cü-Cü-L ÜÜC cât un răsunet forte slab, ast­fel pe cât pot produce cuvintele tipărite în diariî. •Spunem ceea ce vedem, ceea ce credem far’a susține câ bine vedem și câ cele ce vedem temeinice sunt. Acesta mărturire făcută, revenim la conclusiunea logică mai sus arătată. Dacâ fotografia eșită din aparatul m’.oe o partite adevărată este, stăruim a crede câ densa,—care negreșit crede în lucrarea iei și care, în interesul națiunii, a propus și locurile — da­tore este, mai repetim, să-și desvolte sc­hn­ța făcută prin cele două discur­suri programă, s’o lámuresca, s’o pre­­ciseze și să propage ce crede cu a­­devăr este, prin diarul iei și mai cu semn prin întruniri dese, generale și din ce în ce mai lămurite și mai precise. Ast­fel națiunea va audi, va cu­geta, și’n deplină cunoșcință va spune, din ce în ce mai cu tărie, ceea ce voieste să facă guvernul actual, șeii va cere, în majoritate, să se dea gu­vernul singurei partite care a lumi­nat-o și a convins-o despre ce trebuie să­ facă și cum să facă pentru ca se se vindece de suferințele caliile forte X LfXxg 4— I? fS.JX-----ț_i_ A',' ——­ - SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Berlin, 11 Marte. — Gazetă Germaniei de Nord publică următorele : Lordul Gran­ville a voit sé­dică, și’n acesta el are dreptate, ca după bombardarea Alexan­driei se spera în Germania și aiurea ca Englitera va ocroti în Egipet interesele europene și va administra economic fi­nanțele acestei țări în numele și supt autoritatea Sultanului. In acest sens s’a pronunțat în 1883 principele de Bismarck vorbind de Englitera, și el a făcut alu­­siune la aceste lămuriri confidențiale fă­cute într’uă comunicațiune neconfidențială în luna lui Ianuarie. Aserțiunea lordu­lui Granville, dicend câ uă comunicare ulterioră, desbrăcată de un caracter con­fidențial, îi adusese a­minte ca în 1883 Germania aștepta cu deplină încredere ca Englitera să represinte în Egipet in­teresele europene, este deci forte dreptă. Shangai, 11 Marte.— Francezii au luat, după cinci­­ zile de luptă, posițiunile ocu­pate de Chinezi în giurul Ke-Lungului. Perderile Francesilor, în aceste deosebite lupte, s’au urcat la 40 omeni morți și 290 răniți. DIN AFARA ENGLITERA piarul le Gaulois povestesce ca Fenianii cari locuiesc în Paris au­ ținut di­n ele acestea oă întrunire la Frank­onville unde au redactat urmă­­tórea scrisore câtre principele de Wales : Domnule! Buna-voința ce a arătat Al­teța Vostră regală pri­n făgăduiala d’a vi­­sita Irlanda, ne silesce pe noi, a câror ură este atât de mare contra relei adm­i­­nistrațiuni a Engliterei, a face uă deose­bire între ori­ce atac nebun și fanatic contra persanei Vostre și resbelul cu foc și sabie pe care -l vom urma neapărat, îndată ce ne va permite organisațiunea nostră mai complectă și mai bună. Membrii directoratului revoluționar ir­­landez țin a vă da vă dată pentru tot­­deuna asigurarea, câ n’aveți a vă teme de nimic nici d-vostră nici principesa de Wales, pe cât timp vă veți afla pe pă­mântul irlandei. Duceți-vă acolo și vedeți cu proprii voștri ochi ce a suferit poporul irlandei, și vă vom fi recunoscători pentru acesta, de­și sunteți destinați a deveni într’uă di moștenitorul încercărilor d’atâțea ani de violări și nimiciri. VINERI, 1 MARTE 1885 Lumineta­te și vei fi­ ABONAMENTE In Capitală și districte: un an 48 lei; șese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tóte terile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: ROMANIA, la administrațiunea diarului și oficiele poștale,. PARIS, la Havas, Laffite et C­une, 8, Place de la Bourse VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt.. ITALIA, la d. dott Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N 0.) 15, Geneva — Articolele nepudicate se ard — a* —’emurile când patrioții i­­câ Irlanda va fi scăpată unui Stat liber anglo-irlan­­anda se scolă singură, și erei Vóstre rigaie, precum rnel Vóstre, vor face vă­rabilâ, fară ca se puteți era sforțările și plânge­maî adaogă ea opt din ------—au fost pentru acesta scrisóre și unul contra. TURCIA De câtă­va vreme se ivesc în pe­ninsula balcanică semne despre un­ierbere care nu pare a fi tocmai ne­însemnată. Am publicat scris ca a fost deja o­ ciocnire sângerosă în Albania între trupele turcesc­ și Al­­banesii. Se pare însă cu acesta miș­care, după cum spune Politische Cor­responded, a fost năbușită acum. De altă parte însă, Neue freie Presse pu­blică urm­ător­ea relațiune pe care i-o trimite corespondintele său din Constantinopole, cu data de 7 Marte, in privința stârii lucrurilor din Al­bania și Macedonia . De alaltă­ieri s’a împrășciat pe aci seo­­motul ca în Prizrend a isbucnit uă miș­care revoluționară și ca în totă Albania domnesce uă mare ferbere. Se vorbesce și despre oă manifestațiune a Chreștini­­lor din Ianina în favorea unei ancesari a provinciei de câtre Grecia. Este prea a­­devărat cu soliile ce ne-au sosit până acum aici despre aceste împregiurări sunt încă ne­complecte, pe când de altă parte sosesce din deosebite districte ale Mace­doniei relațiunii care constată marea ac­tivitate a comitetelor slave din Sofia și Filipopole pentru pregătirea unei mari lovituri în primă­vără. Ghalib-Pașa, gu­­vernatorele Salonicului, nu este conside­rat ca destul de bărbat spre a preînțkn­­e nimi Ihi '^> mâ­ji_1 .. _ |____ _ _ ___________îl î a fost numit acum guvernatore al arh­ipe­­lagului turcesc și a fost înlocuit prin gu­­vernatorele de acolo Hakki pașa. Dar spre a se putea preîntâmpina de fapt ori­ce tulburare a linișcei, geandar­­meria din Macedonia va fi întărită și va trebui să se pună la disposițiunea lui Hasan pașa tóte trupele trebuinciose. Se pare cisă ea Porta nu se grăbesce de a lua aceste măsuri. SERBIA In­die Presse găsim imnatarea te­legramă ce i se trimite din Belgrad, cu data de 9 Marte, și care aduce amănunte forte interesante asupra me­­etingului ce s’a ținut acolo și despre care am vorbit în Românua­ de eri. Meetingul în favorea Șerbilor Macedo­nieni, ce s’a ținut eri aci și la care au luat parte aprópe 2,000 persone, a luat forma unei demonstrațiuni politice con­tra Bulgariei. Resoluțiunea votată de do­vezi de istorie, limbă și tradițiuni, că Ma­cedonia este predomnită de elementul șerb, și cere de la guvernul șerb să pro­­tege naționalitatea serba acolo, precum și interesele serbesci. In fine resoluțiu­nea mai cere ca toți Serbii să ia parte la apărarea drepturilor istorice serbe din acea provincie, și spre acesta să se re­curgă la sprijinul tutor Statelor amice Serbiei, câte­va zile, ce nu vor mai putea fi re­­solvate de­cât printr’un resbel. Totuși— adaugă corespondintele nostru — nu tre­­bue sĕ se magulescá nimeni cu ilusiunea câ afacerea este pe deplin regulată și câ a scăpat de ori-ce pericol. Nici nu este vorba aci de neînțelege­rile în principiu asupra cestiunii frunta­riilor ; acestea pot fi resolvate prin expu­­neri pacînice , dar cele două guverne nu s’au înțeles până acum nici asupra chipu­lui cum trebuie să se stabilesca un ar­mistițiu momentan. Guvernul rus stăruie în aceea, ca trupele afghane se se retra­gă de la Penjdeh, fără a face vr’uă con­­tra-concesiune în privința posturilor ru­sesc­ care sunt forte naintate. Guvernul englez din parte­ i stăruie în aceea ca, Ru­șii să evacueze tot teritoriul în litigiu despre sud de Sarakh, spre, a lăsa uă deplină libertate negocierilor dintre gu­verne și otărîrilor comisiunii însărcinată cu regularea fruntarilor. In curend se va vedea cât de mare este stăruința guvernului englez în acesta pri­vință ; totuși cei cari cred într’uă apla­nare pacînică a afacerii se așteptă mai mult la uă cedare a Englitezei de­cât la uă retragere a Rușilor. Strategia și diplomația din Petersburg au dat și d’astă dată dovedi de superio­ritatea lor și, după cum merg lucrurile, apoi și resultatul final nu va fi altul de­cât câ Rusia își va întinde în cele din urmă fruntiriile sale etnografice până la porțile Meritului. Diarele engleze, în supărarea lor con­tra Rusiei, s’au jucat dilele acestea cu amenințarea cu un resbel între Rusia și Englitera ar deschide alte cestiuni însem­nate, prin a câror desfășurare Rusia va avea mult de perdut, și un chiar a adus direct pe tapet cestiunea unei alianțe anglo-austro-ungară contra Rusiei. Nu este tocmai fară interes — dice co­respon'Țr^ nostru — d’a lua act d’a­césta _‹nseui~*.. aiu­e, fară a-i acorda onsé <>... iată negreșit daca ar deveni obiectul u­nor discnsiuni publice. GESTIUNEA ASIEI CENTRALE Oficiosul Pesetr Lloyd publică ur­mătorul articol în numărul sâu de la 9 Marte : In privința intrevorbirii ce ambasado­­rele rus d. de Staal a avut voia trecută cu ministrul englez al afacerilor străine lordul Granville, ni se comunică din Lon­dra, ca represintantele Rusiei a fost în posițiune să dea, în numele guvernului seu, cele mai pacînice asigururi și se es­­prime speranța ca, prin suspendarea re­ciprocă a mișcărilor militare pe terito­riul de la fruntariile Afghanistanului, se vor înlătura ori-ce alte complicațiuni. A doua zi (Vineri), d. de Staal înmână mi­nistrului engles de esterne uă depeșă a guvernului seu, în care se exprima cu­o­­tărâre speranța pentru uă soluțiune paci­­nică a cestiunii fruntarielor afghane. Din acesta causă, atât cercurile gu­vernamentale engleze cât și publicul se arăta mai liniștite în privința acestor a­­faceri despre care se credea, chiar acum RESBELUL DIN SUDAN Uă telegramă din Londra, cu da­ta de 10 Marte, aduce următorele a­­menunte asupra celor petrecute în acea zi în Camera comunelor . Camera aproba cererea ministerului de resbel pentru sporirea armatei cu 3,000 omeni. Marchizul de Hartington dec­larâ ca guvernul n’a tăgăduit nici uă­dată câ este trebuinciosă naintarea spre Chartum și nimicirea puterii Mahdiului. Espedițiunea Graham va număra 12,000 omeni. Ea va trebui să împrăștie triburile lui Osman Digma și să deschidă calea spre Berber, și eventual să coopereze la naintarea spre Berber și Chartum. In bugetul pe anul viitor s’a propus sporirea armatei cu 15,000 omeni. Creditul suplimentar pentru espedițiu­nea în Sudan și pentru construirea caii ferate Suakim-Berber fu p voturi contra 56, cr­irăiii indiene fu aprobată cu 8, tra 23. SEIST­ATI Ședința de la 27 Februa. Ședința se deschide la oi supt președinția d-lui Dumi D. Nanu anunță d-luă mi­crori publice uă interpelare suat măsuri pentru șoseluiri a părții de loc de la Berlai ra-Vâii Lereasca. D. genera­l al făguluiesce ea va răs­puimâne. D. Vergall își desvoltă -i­ privința închiderii granițe Austro-Ungaria ; d-sea face al acestei afaceri și arată a face monarc­ia vecină cu­­r nnțel or supt pretest de epiz man Stoianovicî, dice d-see chiarat pe fiul său de supt ghiar numai și numai ca s cu 1.000 de porci peste fru Oratorele crede câ trebue suri de represalii faciă cu­m pe guvern să dea esplicația D Câmpineanu cere să’șî Frumușeanu interpelarea, s­punsul să fie mai complect.

Next