Romanulu, aprilie 1885 (Anul 29)
1885-04-04
ANUL AL XXIX-LE Voiesce și vel putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV..............................40 bani Deto „ , n „ HI ...... 2 ld - „ Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia ■ . 2 . — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarnlal. IN PARIS, la Havas, Lafâte et C-nie, 8, Place de la Bearse. LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA FRANCFORT, S. M. — la G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America — Scrisorile nefrancate se refusă — 20 BANI EXEMPLARUL REDACȚIUNEA 14, STRADA DOMNEI, ADMINISTRAȚIUNEA 1. STRADA DOMNEI Fundatore: C. A. ROSETTI BI DXȚXTJnsTIBA. (B) Directore: VINTILA C. ROSETOI, 4 APRILE 1885 Luminétate și vei fi. ABONAMENTE In Capitală și districte: un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; na lună 4 lei. Pentru tóte țerile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea ziarului și oficiele postale. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8, Place de la Bourse in VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt., ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. 0.) 15, Geneva. — Articolele nepublicate sc ard — •ßüCURESCi J PRIER 1885 Monitorul oficial de dilele acestea a promulgat legea, votată deja de Corpurile legiuitore în actuala lor sesiune, prin care se abrogă legea vamală din 1878 și se pune în aplicare tariful autonom din 16 Mai 1876. Acesta disposițiune ar fi fost neapărat bună, déca n’am fi avut încheiate convențiuni comerciale cu acele State care sunt mai în întinse relațiuni comerciale cu noi ; astă-cji cnse, ea nu iubesce în special decât în Francia, care n’are un asemene convențiune și pe Serbia, care mai ca nu importă ceva la noi. Mai sunt în adevăr și alte State care n’au încheiat pene acum convențiunii comerciale cu noi, precum America, Turcia, Bulgaria , Spania, Suedia, Norvegia și Danemarca, dar relațiunile co veniale ce avem cu aceste State^^^j^^atât de neînsemnate, încât s’ar putea cjlce câ n’au nici uă importanță tarifele vamale ce vom aplica faciă cu dânsele. Faptul positiv este énsé, câ, prin punerea în aplicațiune a tarifului autonom de la 1876, se dâuă lovitură mărfurilor franceze ce se importă la noi și care pene acum erau puse pe același picior cu cele austriace, germane, etc. Când s’a votat de Cameră legea prin care se repune în aplicațiune acest tarif, s’a emis de pe banca ministerială ca se face acesta spre a se veni în ajutorul industriei naționale mai apărând’oarecum de concurența străină. Daca ar fi așa, mărturim ca n’am avea nimic de jis, din nenorocire énsé, este cu totul altfel, și am fi fericiți daca s’ar găsi cineva care sé ne dovedesc câ ne înșelam. Péne atunci ensé, vom susține câ râul cel mare de care suferim astăzi din puntul de vedere economic, nu ni l-a causat și nu ni-1 causeză decât convențiunea cu monarhia vecină. Intru ce are faceți concurință mărfurile francese celor naționale ? Intru ce fabricatele române suferea din causa celor Abcese ? Nu vedem câtuși de puțin, pe când nu se pute răspunde tot astfel întru ce privesc o concurință austriacă și germană. Astfel dar, țara nu va câștiga nimic prin aplicarea tarifului autonom de la 1876, de vreme ce aceleași mărfuri vom importa ca și pene acum, întrucât vom avea nevoie de dânsele, deosebirea va fi numai ca, în loc ca ele să fie francese, vor fi austriace sau germane. De fapt, mârfurile francese se bucurau pene acum de aceleași avantaje vamale ca cele austriace, germane etc.; de astăinainte nu va mai fi astfel, și prin urmare se deschide un câmp și mai liber concurinței austriace și germane, ne facem și mai tributari ai monarhiei vecine. L’a crisensé, ca vina este a Franciei, pentru ca n’a încheiat uă convențiune comercială cu noi și pentru ca a sporit tarifele vamale asupra grânelor. Asa este , dar ce a câștigat țara prin aceea ca se va aplica d’aci încolo tariful automon de la 1876 ? Nimic, câcî industria noastră națională n’are nevoie să fie apărată contra celei franceze, care nu ne face nici uă concurență, ci mai cu deosebire contra celei austro-maghiare. Și contra acesteia nu putem lua nici uă disposițiune, de vreme ce este încă în vigore convențiunea comercială. Prin urmare nu numai ca nu vom ave nici un căștig, dor încă vom fi lipsiți pe viitor de mârfurile francese și vom fi siliți a ne desfăta numai cu cele austriace, în destul de rele din tote puntele de vedere. Pate câ acesta a fost una din condițiunile pe care le-au impus bunii noștri vecini guvernului român spre a ne acorda pretinsa deschidere de fruntarii pentru rămători; cu alte cuvinte a trebuit să mai clam ceva peste ceea ce am dat prin convențiunea comercială. Se pare cisă ca, cu tote acestea, tot noi am fost cei înșelați, câci numai ca ni s’au deschis fruntariile nu se póte susține, deși în temeiul convențiunei am fi avut dreptul să pretindem acesta sau se luam aceleași măsuri, cel puțin în privința băuturilor otravitore ce ne vin din monarhia vecină. Ne aducem aminte ca Monitorul Official de la 20 Marte publica următorea înșciințare pe care o reproduserăm și noi în romântiii de la 22 Marte : „Doritorii de a esporta râmători în Austro-Ungaria sunt încunosciințați ca vor avea a îndeplini formalitățile urmâtore : „Vor adresa cereri ministerului de interne, arătând numărul râmătorilor, provenința și puntul fruntariei pe unde voiesc a esporta. „In urma autoritâril de esportațiune primită de la minister și mai nainte de a fi porniți de la locul de origină, râmătorii vor fi supuși unei visite de câtre un veterinar și vor obține certificate de sănătate. La intrarea râmătorilor în Ungaria, iei vor fi din nou visitați de veterinarii austro-ungari, și déca veri unul dintre râmători se va găsi bolnav, tot transportul va fi refulat.“ Noi, reproducând acésta înșciințare, adaoserăm următorele rânduri: „Ceea ce s’a dobândit e aprópe nimic, de vreme ce acum se legitimără, dânduli-seră aprobare anticipată, tóte șicanele ce s’au făcut importatorilor români de râmători. „Guvernul dar nu póte și nu trebuie să se mulțumiască cu ce a putut dobândi. „Crescătorii de vite asemne să nu se obosescă, protestând și dând la lumină șicanele ce li se vor face. „Exportul de vite este în adevăr singurul folos ce ne-a acordat convențiunea comercială în schimbul uciderii tutor începuturilor industriale din țară și al importării libere a produselor industriale austro-ungare." Revenim astăzi asupra acestei înșciințări spre a dovedi cădată mai mult cât de reț a făcut guvernul nostru ca s’a mulțămit pe acéstá pretinsă concesiune, care, de fapt, nu numai ca nu este să concesiune, dor âncă să lovire mai mult drepturilor nóstre. Guvernul român, prin înșciințarea ce a făcut, recunosce ca au fost drepte șicanele ce s’au făcut pene acum importatorilor români de râmători, cârora li s’a permis să-și ducă râmătorii penă la Pesta chiar, spre a li se spune tocmai acolo ca sunt bolnavi și a li-’i lua pe nimic. Guvernul român, prin înșciințarea ce a făcut, recunosce mai dinainte ca drepte șicanele ce vor urma a le face și d’aci încolo bunii noștri vecini crescătorilor români de râmători. Este sigur ca Ungurii vor lăsa ca și péne aci pe români să-și ducă râmătorii péne la unul din târgurile ungare și acolo vor decbiara ca sunt bolnavi spre a-T șicana. Românii, fiind deja preveniți prin înșciințarea guvernului nostru, nu vor avea nici un drept să se plângă. Când facem aceste presupuneri, avem cuvinte temeinice. S’a spus de pe banca ministerială, atât în Cameră cât și’n Senat, ca s’a propus guvernului din Pesta ca, spre a se înlătura orice șicane, să se institue în două sau trei punte de la fruntarii comisiuni compuse din veterinari români și unguri, cari se aibă însărcinarea d’a visita râmătorii și vitele și d’a nu le permite să tréca fruntaria de cât numai după ce se va constata ca nu sunt atinși de nici uă bólá. Dér, uă dată acesta permisiune dobândită, nimeni să n’aibă dreptul a le mai pune vrnă pedică. Guvernul ungur n’a primit însé acestá propunere, care ar fi dovedit ca voiesce a lucra în sinceritate faciă cu noi, oi guvernul nostru s’a mulțămit pe pretinsa concesiune ca râmătorii români să fie cercetați de veterinarii unguri după ce vor trece fruntaria. Frumosa concesiune! Dar atunci la ce mai pute servi visita veterinarului român, daca ea n’are nici uă valore faciă cu visita ce va face veterinarul ungur ? De ce se mai impune și acesta formalitate crescătorilor români de râmători ? După noi, ea nu póte avea alt scop decât acela d’a le spori greutățile și neajunsurile. De altmintreli, nu numai noi suntem de acesta părere. Economia națională, organul d-lui P. S. Aurelian, care numai ca protivnic guvernului nu póte fi privit și care a fost în deosebite rânduri membru în cabinetul d-lui I. C. Brătianu, ocupându-se și el în numărul său de Duminică despre acesta încunoșttințare a guvernului nostru, scrie între altele . „Cu alte cuvinte atâtea formalități și atâta nesiguranță care echivalez* cu o poprire de a esporta deguisată, înțelegem să nu să spună lămurit, nu vroim ca rămătorii voștri să treca în Ungaria , dar a ni se cere a îndeplini asemenea formalități, este a ne duce același lucru într’un mod indirect. Tré ea, mergă cererea de a se înfățișa certificate de sănătate ; dar vă dată acesta formalitate îndeplinită, a mai dispune ea la intrarea rîmătorilor în Ungaria ei vor fi din nou visitați de veterinarii austroungaui, și daca vreunul dintre rămători se va găsi bolnav, tot transportul va fi refulat, acesta trece peste orice răbdare. Cum ? Voi nu aveți încredere în certificatele veterinarilor noștri și ne cereți ca noi să ne încredem în visita veterinarilor voștri de la graniță ? Și credeți câ se vor găsi mulți neguțători cari să se mai e spună a și’l vedea respinși sub protest ca s’a găsit linul bolnav ? Vă întrebăm ce ați dice când la granița nostră s’ar opri lădile cu salamuri, cu șunci, cu cârnați, cu unt, ce ne trimiteți pe fiecare di și în urma unei cercetări vi s’ar spune câ în cutare salam sau șuncă s’au descoperit ouă de cutare insecte, sau insecte vătămătore sănâtâțe, și de aceea s’ar refusa tot transportul vostru cu mezeluri? Negreșit ca ați țipa să vă audă Europa întrăgă și ne-ați trata de barbari; și cu tote acestea ce faceți voi alt decât să ne căutați certa cu lumânarea pentru a împedeca comerciul nostru de porci în favorea agricultorilor voștri“■ Deci n’avem nici un cuvânt a ne felicita pentru pretinsul succes ce guvernul român a repurtat facă cu monarhia vecină, careia, pe lângă tote avantagjele ce-i acorda convențiunea comercială, i-a mai dat și monopolul tutor fabricatelor iei în România. Acesta va fi resultatul practic al punerei în aplicațiune a tarifului autonom de la 1876, fară măcar să nu se fi făcut și noué favorea d’a ni se deschide de fapt fruntariile pentru râmători. St. Petersburg, 14 Aprile. — In cercurile politice cele mai bine informate se nega într’un mod formal naintarea trupelor ruseșci din Asia. Belgrad, 14 Aprile.—Regele va pleca la Niș, unde se va deschide sesiunea ordinară a Scupcinei. Berlin, 14 Aprile. — Capul partitei centrului, d. Schortemer, și-a dat demisiunea de membru din Reichstag. Constantinopole, 14 Aprile. — Regele Suediei a părăsit Constantinopol; regina a rămas lângă fiul i ei, principele Carol, oarecum numai e în pericol. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Roma, 14 Aprile.—Trupele italiane din Masnah au ocupat Arafal, unde s-a ridicat drapelul italian alături de cel egiptean. DIN AFARA FRANCIA D. Jules Ferry, fostul președinte al cabinetului francez, a adresat la 11 Aprile urmatorea scrisore directorului diarului Times, Domnul meu. Cei din urmă articol pe care Times l-a consacrat istoriei negocierilor ce au condus la închiniarea pacei cu China, mi atribuiesc un rol care nu se potrivesce nici cu caracterul meu nici cu adevărata stare a faptelor. Este de datoria mea să protestez contra unor presupuneri care merg atât de departe încât amestecă în acesta afacere mult respectata personă a președintelui Republicei. Ați fost reu informat, domnul meu. Este fals ca am ținut secrete negocierile începute și ca le-am tratat ca un afacere privată a mea. Le-am comunicat în totă întinderea lor, cu tote amănuntele, după cum era datoria mea, președintelui consiliului și ministrului afacerilor străine, îndată ce el îmi comunicară în după amiația cjile de 5 Aprile ca an definitiv conducerea afacerilor. Le-am citit cu două zile mai nainte protocolul redactat de d. Billot. Intrucât priveste depeșa Agenției Havas, care comunică d-lui Campbell decretul imperial publicat la 6 Aprile în Pekin care, în conformitate cu protocolul, ordonă esecutarea tratatului de la Tien-Tsin și evacuarea Tonkinului, apoi ea mi-a fost comunicată de d. Campbell chiar Marți la 6 Aprile, cu vre-uă jumătate oră mai nainte de ședința în care trebuia să se citescă dechlararea noului cabinet. N’am avut decât d’abia vreme, cu câteva minute mai nainte de deschiderea ședinței, d’a o comunica președintelui Republicei, președintelui consiliului și ministrului afacerilor străine prin telefon la Senat. Vedeți dar, câ ’n aceste fapte atât de simple n’a fost nici uă șiretenie, nici uă tăcere calculată, nici uă violare a regulelor constituționale, nici uă abatere de la considerațiunile pe care trebuie să le observe guvernul. Astfel der acusațiunea d-veatru n’are nici un temeiu. Nu mă îndoiesc ca veți recunosce acesta într’un chip real, publicând acesta rectificare. Nu trebuie ca numeroșii d-vóstru cititori să credă câ bărbații francesi de Stat conduc cu ușurință politica marei nóstre țâri. ITALIA Uă depeșă din Roma, cu data de 12 Aprile și publicată de ziarele vieneze, anunță urmatorele : Se vorbesce din izvorul cel mai sigur, nu numai ca este neîntemeiată spirea ca guvernul ar fi respins că propunerea Engliterei d’a înlocui garnizonele englese din Egipet prin trupe italiane, dor âncă ca nici nu s’a făcut vre-uă dată un asemene propunere. Nu este mai puțin adevărat ca se urmeza negocieri cari au de scop ca în cazul când Englitera ar fi nevoită să-și trimită trupele în Afghanistan, Turcia, în puterea suveranității sale și în unire cu Italia, să mențină ordinea în Egipet. Nu se scie încă unde s’a ajuns cu aceste negocieri. ENGLITERA Presa engleză a început să se ocupe și ea acum despre eventuala călătorie a lordului Roseberry la Berlin și despre care nu s’a aflat decât numai în urma unor telegrame din capitala Germaniei. Astfel Pall Mall Gazette scrie între altele : Ce mai plănuesce acum lordul Roseberry? Nu de mult ministrul nostru al lucrărilor publice surprinse totă lumea invitând pe cornițele Herbert Bismarck la Lanadowne House, unde se arangia cum trebuie supunerea lordului Granville, care fu apoi în curând comunicată în public Camerei lordilor. Acum, același membru neînsemnat al Cabinetului se duce la Berlin și s-a împrășciat scomptul câ el face acesta călătorie spre a regula cu „samsarul cinstit“ neînțelegerea afghană, precum a regulat neînțelegerea din Guiana și din ținutul Camerun. El ar putea face ceva și mai rău. St. James Gazette, un alt organ conservator, scrie și el urmatorele : De ce s’a dus are lordul Roseberry la Berlin? Acesta este cea mai nouă cestiune, și încă de astfel de natură încât a ațîțat curiositatea prin tote capitalele Europei. Impresiunea generală pare a fi cr Esc. Lea a fost trimisă la Berlin spre a cere mijlocele principelui de Bismarck între guvernul nostru și cel rus. Acesta nu este tocmai neprobabil. GRECIA să scrie din Berlin, publicată de Neue freie Presse, spune ca Grecia a făcut demersuri secrete atât în Paris cât și în Berlin ca să fie admisă și ea în conferința întrunită în Paris pentru Canalul de Suez. Guvernul din Atena își întemeiază cererea sea pe esistența numeroșilor supuși ce are în Egipet, și cari se urcă la 60,000 ómeni precum și pe celelalte interese ale sele acolo. Se zice ca acest demers n’a fost primit într’un chip nefavorabil și ca ânsășî Englitera n’ar fi contra participării Greciei la conferință. RAPORTUL GENERARELUI KOMAROW Monitorul Oficial al guvernului rus publica în numărul său de la 12 Aprile următorul raport pe care generarele Komarov l-a trimis din Daș- Kepri, cu data de 20 Marte ministrului de resbel : La 13 Marte, detașamentul nostru de trupe se apropia de Daș Kepri, care se afla pe țărmul nostru al rîului Kușk. Lângă pod, dădui peste oă întărire ocupată de Afghani. Spre a preîntâmpina uă ciocnire, ordonai trupelor mele să ocupe o posițiune depărtată de 5 verste d’aceea a Afghanilor. La 14 Marte începură negociarile cu căpitanul engles Yate. Când Afghanii se convinseră ca n’aveau intențiunea de a-I ataca, începură a se apropia din di în (i mai mult de lagărul nostru. La 15 Marte el trimiseră, contra unei companii a trupelor nostre—care era însărcinată cu apărarea unei recunosceri— trei companii, precum și tunuri și un detașament de cavalerie. Indrásnéla și cutesanța lor crescea mereu. La 16 Marte el ocuparănălțimea care domnea partea stângă a lagărului nostru, începură a face acolo întăriri și așezară posturi de cavalerie în spatele liniei nostre, precum și un pichet sa uă bătaiă de pușcă de lagărul nostru. La 17 Marte adresat comandantelur Afghanilor somațiunea energică să evacueze penă sera chiar țărmul stâng al râului Kușk și țărmul drept al rîului Murghab până la vărsătura lui în Kușk, dar ni se răspunse cu comandantele trupelor afghane, după sfatul Englesilor, trebue să refuze de a se retrage dincolo de rîul Kușk. Atunci îl trimisese o scrisare privată în termeni forte amicali repetindu-I somațiunea. La 18 Marte, spre a-mi susține reclamațiunile, pornit cu detașamentul de trupe contra posițiunei Afghanilor și contam pe un resultat pacinic, dar focul artileriei afghane și atacul cavaleriei lor mă siliră să primesc lupta, al cârei resultat vă este cunoscut. SCIRI D’ALEDILEI Am anunțat ca d. C. Dobrescu, învățătorele din Argeș, a fost înscris în tabloul de recrutare. Nimic mai nedrept și mai nelegal, de vreme ce d. Dobrescu este învățător și, ca astfel, este scutit prin lege de serviciul armatei. D-sea, când s’a ales deputat, își dăduse în adevăr demisiunea din învățător, dar ea n’a dăinuit decât din vacanțele Crăciunului până la 21 Ianuarie, când a fost reintegrat cu ordinul telegrafic No. 519 al ministerului instrucțiunei publice. De altmintreli, cum a putut consiliul de revizie să trecă pe d. Dobrescu în tabloul de recrutare, pe câtă vreme, când a făcut recrutarea în plasa din care face parte d-sea și l’a invitat să se presinte, d. Dobrescu a arătat ordinul revizorului cu No. 28, prin care fusese reintegrat încă de la 21 Ianuarie în temeiul ordinului ministeriului instrucțiunii publice cu No. 519 ? Deci nedrepta și ne-legală este recrutarea d-lui Dobrescu și am dori ca ministerul de resbel să facă a se respecta legile. * * *Națiunea publică urmatorele : „Sâmbătă séra s’a ținut în Raranicu- Sărat, în sala Hristache Ion, uă întrunire publică provocată de mai mulți cetățeni cari invitaseră pe toți deputații și senatorii județului a-și da sema de cum și-au îndeplinit mandatul în sesiunea trecută a Camerelor. „Din 4 deputați și 3 senatori nu au răspuns la acest apel decât trei deputați, și anume d-nii los. T. Oroveanu, Al. Tătăranu și Al. Popescu. „La acestă întrunire a luat cuvântul și d. G. Pallade, venit din Bârlad. „Pe mâne vom da amănunte.“ — Tot Națiunea află câ d. colonel Greceanu, adjutant al M. S. Regelui, va fi numit mareșal al Curții. * • * * Primăria capitalei a luat disposițiunea ca biuroul de servitori sé trecá supt conducerea sea directă. Acesta am cerut-o de mai multă vreme, dar totuși n’am fost ascultați decât tocmai astăi când se pare ca actualele prefect al capitalei nu voiesce să-și aroge însușiri cari nu sunt de atribuțiunea sea.* * * D. generare Budișteanu, comandantele divisiunei din Târgoviște, a sosit a séra în capitală. D-sea va defila în capul divisiunei sale pe dinaintea regelui Suedii astăzii la orele 5 sera. * * * D. generare Fălcoianu a sosit a séra în capitală. D. Fălcoianu a avut astăei de dimineață uă întrevedere cu d. Ion Brătianu. D-sea a fost și la Palat. ■Xr ***Sesiunea Curții cu jurați de Ilfov s a deschis erl. Curtea era presidată de d. M. Poenaru-Bordea, cu d-nii Al. Larra și Sc. I. Ghica ca membrii. * * * Joi, 4 Aprile, se va da la Teatru Daciană represintațiune în beneficiul elevilor fară mijloce din capitală. Piesa ce se va juca va fi oă dramă originală intitulată Crima din Barcelona. Spectacolul va începe la 8 ore. — Noi credem ca publicul se va grăbi a ajuta acesta lăudabilă încercare a artiștilor de la Dacia, având în vedere scopul pentru care va contribui.* *XDiarul Postachice cu ministerul de interne a primit demisia d-lui A. Panaitescu din calitatea de primar al comunei Galați.** * * Eri s’a început la Universitatea din Bucuresci concursul pentru catedra de fisiologie de la facultatea de medicină din Iași. Nu e decât un concurent, suplinitorul acestei catedre. *•** Drepturile Omului face urmâtorea întrebare : „Ni se spune ca primarul Ghiță Popescu, din comuna Cucueții-Plătărești, județul Ilfov, deține fară nici un drept peste 400 de pogone cari trebuia să le dea însurățeilor. „Ne întrebam: să cunosce aceste lucruri în sferele înalte, și deci da, de ce nu să ia măsuri contra acestui primar abusiv ? „Așteptam răspunsul.“ * D-nii membrii ai societății „Presei“ conform art. 19 din statute, sunt convocați de consiliul de administrație în ședință ordinară trimestrială, Duminecă 7 Aprile la 2 ore după amiazi, în localul redacțiunei Curierului Financiar. La ordinea cjJei sunt lucrări de mare însemnătate. * ■* * Monitorul oficial de adi publică sancționarea modificărei legei sanitare în vigore. — Tot Monitorul oficial de astăzi mai publică și sancționarea legei pentru combaterea filocserei. * * * D. Alesandru Pătărlăgeanu s’a confirmat în funcțiunea de primar al comunei urbane Tecuciu, în locul d-lui D. Morțun demisionat. * * *