Romanulu, mai 1885 (Anul 29)
1885-05-01
ANUL AL XXIX-LE Voiesce și vel putea. anunciu ri Linia de 30 litere petit, pagina IV..............................40 bani Deto „ » „ n HI....................2 lei — „ Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia • • 2 # » A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarnluî. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Berns«. LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Maas«). LA FRANCPORT, S. M. — la G. L. Daube et C-nie, pentra Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America Scrisorile nefrancate se refusă — 20 BANIE SEMPLARUL BB![«slll 1 MIII MIB MIIIIgBWgTM!!lg|yMmw11*^MERCURI, 1 MAI 1885 Luminézate și vei fi. ABONAMENTE la Capitală și districte, un an 48 lei; ?ese luni 24 lei; trei D , luni 12 lei; uä Inni 4 lei. «Btra tote țerile Europei, trimeatrul 15 lei A se adresa: ■ ’> ' la administrațiunea tarajul și oficiale poștale. 7.v , ,a HaVaS’ Laffite 6t C'nie' 8- Place de la Bourn , w la d'E' PopovicI- 15' Eleischmarkt.. ,«y*fALIA’ la d- dott Cav- Gustave Croce, Via San Frances.:.. V» Ci * v Vf ' d® Pa<da O.) 15, Geneva — Articolele nepublicate se ard - REDACȚIUNEA 14, STRADA DOMNEI, ADMINISTRAȚIUNEA 1, STRADA DOMNEI Fundatore: C. A. ROSETTI EiDIȚITTI^IE-A. ȚlB) Directore: VINTILA C. ROSETTI Redacțiunea și administrațiunea ROMÂNULUI s’a mutat Calea Victoriei 10 (în facia Prefecture! capitalei.) 8 DCIESCI 2 5BSia 1885 Ori cât ne-am frământa și ori cât ne-am răsboi — cum citeau strămoșii noștrii — resultate bune nu putem avea, deci nu ne vom îndeletnici astfel în viața nostra politică și socială, pentru ca ceea ce facem spre binele general să fie, pentru ca ceea ce legiuim, bine la timp și sincer să se aplice. Nu e destul să facem legi, trebue să le și aplicăm bine, câci altfel chiar legile cele mai bune devin față de legi, când sunt lăsate uiturii scuréți aplicate. Avem mulțime de legi cari atestă acest trist adevâr de toți recunoscut, și cu tote acestea măsuri de îndreptare nu se iau de câtre cei chemați a veglija la stricta aplicare a legilor. E în interesul țarei, e și de datoria partitei liberale d’a o rupe cu acest râu obiceiu. Semnalăm uă lege bună, lăsată până acum cu totul uitârii. Legea pentru regularea proprietăți rurale din anul 1864, prescrie în art. 15: „Islazurile (imașele), locurile de fănuță și arătură rămase în proprietatea sătianilor, după decretul de faclă, se vor otărnici și petrui. Ingeniari topografi îndestulători, orânduiți și plătiți de Stat, se vor numi pentru fiecare județ spre a dirige și activa lucrarea de mai sus.“ Și articolul 17 : „Vetrele satelor se vor pietrui și stârnici după modul arătăt de articolul 15“ Nu vă dată am dovedit aci ca punerea în aplicare a acestor articole este de cea mai mare și mai neapărată trebuință. Sunt douăzeci și unul de ani de când s’a pus în aplicare legea pentru regularea proprietății rurale, și cu tóte acestea, până a fi, sătianii stăpânesc locurile lor d’avalma; nu mai vorbim de ficșarea islazurilor ș’a locurilor de fâneță cari e spun pe sătiani la neajunsurile cele mai strigătore și despre care nimic nu s’a făcut și nimic nu se face. Un altul a fost scopul legiuitorului, âră nu acela d’a lăsa ca vecinie să existe neînțelegeri între el și proprietar sau arendaș; precum un altul a fost scopul legiuitorului, era nu acela d’a lăsa pe sătianî ca vecinie să se găsască în luptă între dânșii pentru pământurile răscumpărate cu sudarea muncei lor. In amândouă coșurile, râul este mare și trebue ca măsuri grabnice să se ia pentru ca el să înceteze. Părerea nóstrá a fost și este ca delimitarea pământurilor între sătiani, —conform articolului 15 din legea rurală de la 1864,—se pate face fară multă greutate și cu mici sacrificii. Există tabloul litera A în care sunt trecute tote numele sătianilor precum și întinderea pământurilor ce li se cuvinea la aplicarea legei, după categoria lor. N’are deci decât să se aibă în vedere acest tablou și să se delimiteze după dânsul pământurile lor, întocmindu-se și un registru cu matcă din care să li se libereze acte de proprietate în regulă, spre a sti fiecare ce posedă și unde posedă. Nedreptățile și călcările urmate din causa neaplicării articolului 15 din legea rurală de la 1864 precum și a lipsei unor acte de proprietate sunt astăi de toți cunoscute. Mulțime de pogane ce se cuveneau orfanilor, sunt a fi cotropite și mereu se cotropesc de câtre cei influenți după vremuri, de primari și notari , precum asemenea mulțime de pogane rămase fără moștenitori sunt înglobate în proprietățile altora, în paguba comunei, câreia de drept i se cuvine aceste pământuri. Credem deci ca acesta stare de lucruri nu mai póte dăinui, și cât deca Statul se crede în neputință de a esecuta lucrarea de delimitare prin „ingeniari topografi îndestulători, orânduiți și plătiți de dânsul“—după cum dice legea rurală—, atunci guvernul să aviseze la măsurile ce i s’ar părea mai nemerite. După cum am zis cu altă ocasiune, acésta sarcină s’ar putea da consilielor județene, cari prin comitetele lor permanente ar supraveghia d’aprope lucrările de delimitare ale ingeniarilor stornici numiți în acesta privință. Ca uă rea urmare a neaplicării legei rurale este ș’aceea care resultă din neotărnicia vetrelor satelor. La câte neajunsuri n’a dat și dâncă nascere neaplicarea legei în acésta privință ? Și, cu tóte acestea, cei chemați să împedice răul nu s’au gândit și nu vor să se gândască la urmările lui. Am putea cita și alte articole din legea rurală, prin a câror neaplicare s’a lovit chiar în economia iei. Ne oprim înse aci spre a trece la alte legi prin a câror neaplicare, rea întocmire séu rea interpretare, vătămare mare s’a adus și se aduce. Intre aceste legi vom cita între altele : legea poliției rurale , legea creditelor agricole și codicele silvic, de cari vom vorbi într’unul din numerile viitore. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Londra, 11 Main. — Camera comunelor. — Marchhisul d’Hartington confirmă părăsirea definitivă a espedițiunii Kartumului și deșertarea Sudanului. Camera lordilor. Lordul Granville declară că nu prevede nici oă greutate în privința gestiunii arbitragiului. Densul constată, pe lângă acesta, ca s’a stabilit în principiu că învoială asupra cestiunii delimitării între dd. Staal și Lessar. Acest proiect de învoială s-a transmis la St.Petersburg. Berlin, 11 Main. — Cornitele Herbert de Bismarck a fost numit supt-secretar de Stat la ministerul afacerilor străine. Berlin, 11 Main. Reichstagul a aprobat proiectul de lege care ficseza la trei morei drepturile de intrare asupra secarei și a grâului. Berlin, 11 Maiü. — Doctorul Koch va pleca mâne la Roma în calitate de delegat însărcinat să represinte Germania în Conferința sanitară. DIN ESILIU Astăzi se pune în vânsfare al II-lea volum al scrierilor Din Esilia. (1) După ce C. A. Rosetti arată rolul jucat de d-nii Eliad și Tell în mișcarea revoluționară de la 48 și răspunde la acusațiunile aduse de acești doui membrii ai guvernului provisoriu, elpune astfel programarea : Am voit reînvierea naționalității, redobândind întreg, mare și neatins dreptul nostru de autonomie, timțend sublimei Porți să mână frățească și primind (1) Scrieri din junețe și din esilcii de C. A. Rosetti. 2 volume 10 lei. La administrațiunea Românului, a-i plăti tributul de recunoșcință pentru ajutorul ce va fi detare să ni-1 dea oricând îl vom cere; ér de nu va voi, s’o silim sĕ priméscu dreptele nóstre cereri, ce sunt în interesul iei ca și într’al nostru; și supt osânda de trădători câtre patrie și câtre imperiul otoman chiar s’a 4 s ea trebue sĕ silim pe Turcia, sciind câ de refusă, pricina este câ nu se încrede în puterea nostră, nesciind câtă viață și vigore este în poporul român. Și fiind ca toți, cu d-tea împreună voirăm astfel, otărîrăm, de vom fi atacați de oricine, să ne tragem pe munți 300 măcar de vom fi, și să ținem lupta pene ce națiunile străine ne vor ajuta, de nu, să perim cu armele în mână, ca să dam națiunii ânteia secțiune de libertate, și lumii anteia dovadit câ tot mai existam, silind-o a adăogată naționalitate mai mult în calendarul european. Am voit să ne unim cu Moldavia, să fim un singur trup, precum suntem un singur suflet, și să suflam împregiuri-ne, cu totă puterea unei națiuni june, spiritul revoluționar, deschizend brațele la orice element național va învia prin suflarea nóstrá. Am voit trăită și solidaritate cu tóte națiunile Vorbind de revoluțiunea de la 1848 C. A. Rosetti ,Iice. Domnii asemenea se pót avea în ghiarele lor ómenii și consciințele lor chiar, prin educațiune, legi și îndatinari fanariotice, isbutiră s’aducă societatea în stare ca cel ce n’are să slujbă sĕ piară de feme. Astfel ómenii cu inimile cele mai nobile, cu mintea cea mai ageră, cu capacitate și cunoscințe d’ajuns ca se putá câștiga viața cu munca lor, stau la piciorele scaunului domnesc și boeresc, cerșind uă slujbă, ca cânele cel flămând la scaunul măcelarilor, așteptând să cadă sau să-i arunce vr’unul din osele ce nu va putea vinde. Sufer și cu tóte aceste trebue s’o spun ca să cadă trăsnetul opiniunii publice pe contimporanii mei cei culpabili. Cunosc în patria mea ómeni virtoși, cu șolință și profesiuni speciali, dar nu cunosc mai pe nici unul, care să fi avut puterea d’a refuza rangurile funcționarilor stăpânirei ce-o desprețuia el însuși, ș’a se hrăni cu munca și cu solința sa, ca medic, advocat, profesor, etc., etc., etc. Dreptatea cerului casc, și puterea adevărului sunt atât de mari, încât Rusia, domnii și boerii iei, câcjură singuri în cursele cele infame ce se întinseseră Românilor, câci rangurile, slujbele și Domnia, fiind singura profesiune prin care omul dobândea mijloc de viață și ore care libertate, năvăliră toți pe densele și se sfășoarâ unii pe alții ca cânii cei flămeneji când cad toți p’uă bucată de carne. Astfel interesele și patimile personale siliră câțiva din boeri să urmeze stegului național ce fu rădicat câte-va cjile de d. Campinenu, și care prin cuvintele sale din obștăsca adunare, prin faptele și mai cu semn prin arestarea sea, isbutise se în flacăre inimile tinerilor. Astfel Domnul Ghica, prin adresa sea câtre Cameră, sfâșie pe boeri, arătând terei întregi corupțiunea, nesciința și jafurile lor. Astfel și boerii, în capul cârora atunci era Domnul Bibescu, prin adresa lor câtre Domn, desvoltară tote ranele țerei, neputința și tâlhăriile Domniei. Dar fiind ca cel ce voiesce să biruie trebue să se razeme pe puterea mea, ei nu pe slăbiciunile vrăjmașilor iei, și arma cu care ne combate Rusia, Domnul, și boerii iei fiind pentru român mai primejdiosă decât sabia, 1) trebue ca fară cea mai mică părtinire și cruțare să ne cunoscem lesne tóte porțile cele slabe ca acolo să facem baricadele cele mai tari. Suferințele și mai cu sema jugul străinului, desteptá naționalitatea și ’nflacără inimile pentru libertate. Revoluțiunile Domnilor Tudor, Câmpinenul, Dimitrie Filipescu, ș’a poporului de la 1848, sunt dovedi netăgăduite. Dar este tot atât de învederat pentru mine ca la 48 : lumea tata, și mai cu semn noi cu inimile înclinate spre stăpânire, i și cu ochii deprinși la întuneric nu eram în stare a iubi în adevăr egalitatea. 1) Sabia d'atunci nu ustura ca biciul dv. d’acum ! (Cuvânt al sătenilor în ședința de la 11 August 1848. Abia partita națională începuse a întări; abia tinerii începuseră a medita, a se căuta și a se lumina unii pe alții, și revoluțiunea ne ceru în numele lui Isus să-i deschidem brațele. Sciam bine eu suntem în tote nepregătiți;cu egalitatea și iubirea cea adevărată, ceea ce da totul fară a mai opri nimic, nu sunt încă puternic sădite în inimile nóstre, sciam ca într’uă țară unde opiviunea publică nu era încă întărită, interesele, ambițiunile și partitele sunt puternice încă. Dar sciam asemenea ca numai revoluțiunea dâ viață poparelor asupate, ca numai revoluțiunea curăță inimile, înfrățesce pe ómeni și-’i învață cuvintele lui Dumnedeu. Soiam ca Rusia o să intre pe temeiul câtor-va iscălituri ce umbla, s’adune 1) precum a și intrat în Moldova unde n’a fost nici uă revoluțiune. Soiam însă cu revoluțiunea n’a tras plugul iei pe nici un pământ, fară ca pământul acela, mai curând sau mai târejiu, se nu fie binecuventat de ceruri întru rodirea sea. Sciam c’uă lună măcar de propagandă revoluționară, n’o mai póte stinge uă sută de ani de servne, și câ de vom cădea chiar, cel puțin prin revoluțiune Románig’ o să-și ia rândul iei în călindarul națiunilor celor vii 2). Ș’apoi este are culpeș cela ce crede ca națiunea lui va birui ? Pîrlite fie buzele ce vor ride, mute fie gurele ce vor cleveti națiunea mea, cacî cu mâna pe mormântul maicei mele, spun c’am credut și cred acum cu deplinătate, ca" România va se trăiască sau se moră luptându-se pentru libertate; cu steva iei lucesce pe ceruri ca sórele Oriuntelui, și cu lumea jumătate de se va apăsa acum pe dânsa, România tota în unire, va rădica-o acum cu umerii sei. * DIN AFARA FRANCIA Diarele din Paris publică o scrisóre a d-lui Ferry datată din Roma la 4 Mai 1885 și adresată deputatului Versigny din departamentul Haute-Saône. Scrisorea sună : „Domnul meu ! In Roma am primit scrisori și telegrame de la alegătorii republicani din arondismentul Gray. Acestea au un mare preț pentru mine; ele sunt nnște dovezii publice cu politica cabinetului din urmă e îmbrățișată cu căldură de marea majoritate republicană; aceste dovedi m’au mișcat și întărit D-tea fiind atât de bun a-mi comunicaotărârea alegătorilor din arondismentul Gray, ți-ași fi forte recunoscător daca ai bine-voi să esprimi cercurilor competente simțimintele mele de recunostință și devotament. Ferry.“ Se vorbesce ea în timpul când.d. Ferry se afla la Roma, ambasadorul frances, d. Déclais, un amic intim al fostului ministru președinte, i-ar fi comunicat dorința de a se retrage din postul său de la Roma: „Să nu demisionezi, ar fi <cis d. Ferry, rămâi deuă cam deja în postul d-tele și peste 14 cH0— ai vedî în ministeriul de externe.“ GERMANIA In parlamentul din Berlin se discută proiectul de lege spre a nu se lucra în fabrici Duminica. Principele de Bismarck a luat de patru ori cuvântul, declarând că proiectul comisiunei e neacceptabil, și a susținut propunerea făcută din partea național-liberalilor de a se institui u anchetă care să limiteze lucrul copiilor și al femeilor Duminica și a admite pe bărbați ca să lucreze Duminica în timpul normal. Principele Bismarck contestă ca toți lucrătorii s’ar învoi ea pentru odihna de Duminică să li se scadă 14 la sută din simbrie. Multe ramure industriale nu pot suspenda în cjHdo de Duminică lucrările și nimeni nu le pote impune ca în acele zile să nu întrebuințeze lucrători ce le-ar folosi lucrătorilor odihna dacă ar fi lipsiți de pâne. La afirmațiunea lui Kleist-Retrow câ în Englitera și America nu se lucreza Duminica, principele Bismarck a decblarat ca odihna de Duminica din Englitera întotdeuna l’a înspăimântat câci ea nu se potrivesce și pentru Germania. Față cu acuzările 12 * 1) D. Leucis a mărturit-o singur în epistolarea câtre lordul Palmerston. (Vecii jurnalul, the Times, din 4 Aprile). 2) Cuvîntul d-lui Michelet asupra revoluțunii nostre. se j lui Stolle ca principele Bismarck ar face parte din scala de la Manchester și ca ar face pe amicul lucrătorilor, cancelarul a observat ca el se supune bucuros judecății spre a se pronunța daca el este amicul sincer al lucrătorilor sentioei alțidemocrați , care susțin ca să nu se lucreze Duminica, ca lucrătorii cu chipul acesta să piardă din simbrie și să devie nemulțumiți. Desbaterea s’a amânat. ITALIA Regele, regina, principele de corona și principele Amedeo au sosit la 9 Mai st. n. la Neapoli pentru a asista la inaugurarea marelui apaduct din Lerino. Poporul le-au pregătit uă primire entusiastă. Trăsurile erau încongiurate de mii de lucrători și marinari purtând stindardul tricolor și când au ajuns la palat erau acoperite de flori. Era un ce admirabil și mișcător a privi la acesta manifestațiune de recunostință a poporului sărac Unii își ridicau copii în brațe (zicendu-le: „Aceștia sunt bine-făcătorii noștri“ alții binecuvântau cu glas tare pe regele, care zîmbind le mulțumea. Regina era atât de mișcată încât îi da lăcrămile din ochi. Naintea palatului se grămădise oă mulțime uriașă care aclama cu entusiasm perechia rigală. In suita rigala se afla ministrul președinte, Depretis, ministrul de externe, Mancini, membrii corpului diplomatic și mai mulți deputați și senatori. SPANIA Alegerile municipale în Madrid s’au terminat în ziua de 7 Mai st. n. S’au ales șase candidați ministeriali cu câte 8613 voturi, și nouăsprezzece oposiționali cu câte 12,900 voturi. Numai un singur candidat al oposițiunei a cădut. Intre aleși figureza Sagasta, Castelar, etc , precum și nouă banchieri și industriali. Depeșile sosite din provincie spun ca coalițiunea a avut majoritate în Catalonia, Saragossa, Huesca, Valladolid, Avila, Salamanca, Segovia, Santander, Badajoz, Ciudad Real, Corunna, Ferrol, Orense, Valencia și Castellon. In celelalte douăsprezece localități principale oposițiunea a eăijut ca un minoritate însemnată. CONFLICTUL ANGLO-RUS Corespondinței politice i se scrie din Londra, cu data de 7 Maiü, urmátorele : „De la lordul Dufferin sosesc necurmat telegrame în care aceentueza cu multă greutate ca guvernul din Londra, în interesul menținerii prestigiului Marii Britanii în Indii, să respingă categoric orice concesiuni umilitare fașiă cu Rusia. Rechiămarea d-lui Lumsden a provocat în Indii oă impresiune spăimântătore, deorece aici acest pas se consideră, deși póte eu nedrept, ca uă condițiune impusă de guvernul rus cabinetului din Londra. Cercurile guvernamentale din Londra încep a se îndoi în realitatea emirului Abdurrhaman din Afganistan, și nutresc părerea ca singurele midlaee pentru apărarea Indiilor ar fi ca guvernul engles să intaresca defileurile drumurilor din Afganistan și să înmulțască garnisona engleză în Indii cu 100,000 omeni. Guvernul engles va lua aceste măsuri chiar și daca conflictul s’ar aplana în mod pacific. De uă cam dată însă tot mai sunt încă multe greutăți de învins ca să se pota stabili uă înțelegere pe basa propusă de Rusia.“ SOIRI D’ALEDILEI Eri am publicat un depeșă din Filipopoli trimisă de Agenția Havas în care se vorbea despre uă manifestațiune în contra Grecilor. Faptele relatate în acea depeșă ne erau deja cunoscute prin ziarele francese, care sosiseră în București uă 4i înainte de telegrama Havas, caci tulburarile despre care se vorbea se întâmplaseră în 4Dade sf George. Atragem atențiunea celor în drept. -fi -ft Duminică s’a făcut u procesiune religiosă la Galați. S’a citit în grădina publică rugăciuni spre a ploua. Am anunțat ca ziua de 3 Mai va fi serbată de secțiunea societății Carpațiî din Brăila. In aceeași zi societatea Carpațiî din Bucuresti va sfinți drapelul ei în biserica sf. George, va ține uă întrunire în clubul societății și sora se va da un banchet în sala Orfeu. * A stra s’a dat la Teatrul Național un represintațiune în beneficiul d-s0rei Elisa Littman, elevă absolventă a Conservatorului. Intre altele s’a jucat de câtre benificientă, cu concursul d-nei Papadopolu, d-nii Gabrielescu și Teodorescu, actul al 3-lea din Faust. Acesta încercare a reușit relativ bine. D-ra Littman are voce, scală și apucături artistice, îi lipsesce încă un studiu mai înalt, modele mai perfecte și unarecare practică a meșteșugului, spre a deveni uă bună cantatriee. Camarazii mai sus numiți al debutantei au secondat-o cu talent și inteligință și publicul a subliniat totul cu aplausele cele mai incuragiatore. * Trupa francesâ din sala Bessel a dat ch sară Girofle-Girofli, gentila operetă a lui Lecoeq. D-ra Lafont, în îndoitul rol al fiicelor lui Bolero, este forte grațiosă chiar când nu-și cunosce bine partea. Domnii Bosquet (Boleral comic escelinte, d. Rebeval (Murzuk) un sălbatic reușit, și d. Cortelli (Marasquin) c’un figură și voce simpatică au fost bine în rolurile d-lor. Orchestra acompaniază cam tare în proporțiune cu lucrările,vocile artiștilor și cu dimensiunea salei. 4c ** Se comunică ziarului Vocea Botoșanilor ca la scala din Ștefănesei, un băiat a fost forte grav bătut și murind după câteva zile rumarea publică se lățișe cu bătaia l-ar fi causat martea. S’a provocat uă anchetă, care deci a constatat că marte naturală nu e mai puțin adevărat ,ca a constatat ca bătăii s’a aplicat. * * * Bomba din Brăila a deschis uă suptscripțiune pentru statua lui C. A. Rosetti.ft *ft Sâmbătă, la manegiu, valul pe care era d. N. Manolescu senatore s’a speriat și a trântit pe călărețul său. L’Indépendance roumaine 4i °e ca acest accident n’are nici uă gravitate. D. Manolescu a primit numai câteva confusiuni fără gravitate.* De la 21 până la 27 Aprilie s’au născut în capitală 69 băieți și 66 fete. Numărul copiilor ilegitimi a fost de 25. Numărul deceselor a fost de 109, din cari 47 femei și 62 bărbați. SCIRI DIN AFARA Pictorul de Neuville, cunoscut sumei artistice, mai cu semn prin tablourile sale militare, a murit j0 de acestea la Paris. Densul ei pusese chiar în salonul acesta un tablou destul de remarcabil . Parlamentarul.* Uă depeșă trimisă din Vama ziarului Daily News anunță câ Porta ar fi adresat uă notă circulară represintanților săi în străinătate, care cu privire la luarea în posesiune de câtre Italia al unui nou port în Marea Roșie (Arafali) declară ca neluându-se în posesiune cu consimțimentul iei, Turcia trebue să protesteze și se atragă atențiunea puterilor ca Italia ar fi atins drepturile suverane ale Sultanului. ■ft In Camera robilor din Londra s’a discutat cestiunea Dardanelelor. Cu acea ocasiune lordul Salisbury ar^ cu décá Sultanul nu lucreza independintă ci supt presiunea unei influinți străine, Engliteza nu e ținută de nici uă îndatorire de a nu trece prin Dardanele. PRISA STRĂINĂ C. A. ROSETTI Le Societé Nouvelle, revistă din Bruxelles, scrie: La 19 Aprile s’a stins în Bucuresti C. A. Rosetti, unul din cei mai iluștrii omeni ai României. Puține cariere fură mai bine îndeplinite ca a lui. Fu pe rând soldat, șeful poliției, librar, ziarist, scriitor, deputat, ministru. Nu avem aici să ne ocupăm de cariera ma politică. Ceea ce ne intereseza pe noi, și ceea ce ne-a făcut ca să-l plângem cu