Romanulu, mai 1885 (Anul 29)

1885-05-01

ANUL AL XXIX-LE Voiesce și vel putea. anunciu ri Linia de 30 litere petit, pagina IV..............................40 bani Deto „ » „ n HI....................2 lei — „ Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia • • 2 # » A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarnluî. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Berns«. LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Maas«). LA FRANCPORT, S. M. — la G. L. Daube et C-nie, pentra Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America Scrisorile nefrancate se refusă — 20 B­A­NIE SEMPLARUL BB![«slll­ 1 MI­­­­II MIB MIIII­gBWgTM!!l­g|yMmw11*^MERCURI, 1 MAI 1885 Luminéza­te și vei fi. ABO­NAMENTE la Capitală și districte, un an 48 lei; ?ese luni 24 lei; trei D , luni 12 lei; uä Inni 4 lei. «Btra tote țerile Europei, trimeatrul 15 lei A se adresa: ■ ’> ' la administrațiunea tarajul și oficiale poștale.­ ­7.v , ,a HaVaS’ Laffite 6t C'nie' 8- Place de la Bourn , w la d'E' PopovicI- 15' Eleischmarkt.. ,«y*fALIA’ la d- dott Cav- Gustave Croce, Via San Frances.:.. V» Ci * v Vf ' d® Pa<da O.) 15, Geneva — Articolele nepublicate se ard - REDACȚIUNEA 14, STRADA DOMNEI, ADMINISTRAȚIUNEA 1, STRADA DOMNEI Fundatore: C. A. ROSETTI EiDIȚITTI^IE-A. ȚlB) Directore: VINTILA C. ROSETTI Redacțiunea și administrațiunea ROMÂNULUI s’a mutat Calea Vic­toriei 10 (în facia Prefecture! ca­pitalei.) 8 DCIESCI 2 5BSia 1885 Ori cât ne-am frământa și ori cât ne-am răsboi — cum c­iteau strămoșii noștrii — resultate bune nu putem avea, deci nu ne vom îndeletnici ast­fel în viața nostra politică și so­cială, pentru ca ceea ce facem spre binele general să fie, pentru ca ceea ce legiuim, bine la timp și sincer să se aplice. Nu e destul să facem legi, trebue să le și aplicăm bine, câci alt­fel chiar legile cele mai bune devin față de legi, când sunt lăsate uiturii scu­réți aplicate. Avem mulțime de legi cari atestă acest trist adevâr de toți recunoscut, și cu tote acestea măsuri de îndrep­tare nu se iau de câtre cei chemați a veglija la stricta aplicare a le­gilor. E în interesul țarei, e și de dato­­ria partitei liberale d’a o rupe cu a­­cest râu obiceiu. Semnalăm uă lege bună, lăsată până acum cu totul uitârii. Legea pentru regularea proprie­tăți rurale din anul 1864, prescrie în art. 15: „Islazurile (imașele), locurile de fănuță și arătură rămase în proprie­tatea sătianilor, după decretul de fa­­clă, se vor otărnici și petrui. Inge­­niari topografi îndestulători, orân­duiți și plătiți de Stat, se vor­ numi pentru fie­care județ spre a dirige și activa lucrarea de mai sus.“ Și articolul 17 : „Vetrele satelor se vor pietrui și stârnici după modul arătăt de arti­colul 15­“ Nu vă­ dată am dovedit aci ca pu­nerea în aplicare a acestor articole este de cea mai mare și mai neapă­rată trebuință. Sunt două­­zeci și unul de ani de când s’a pus în aplicare legea pen­tru regularea proprietății rurale, și cu tóte acestea, până a­ fi, sătianii stăpânesc locurile lor d’avalma; nu mai vorbim de ficșarea islazurilor ș’a locurilor de fâneță cari e spun pe­ să­­tiani la neajunsurile cele mai strigă­­tore și despre care nimic nu s’a fă­cut și nimic nu se face. Un altul a fost scopul legiuitoru­lui, âră nu acela d’a lăsa ca vecinie să existe neînțelegeri între el și pro­prietar sau arendaș; precum un al­tul a fost scopul legiuitorului, era nu acela d’a lăsa pe sătianî ca veci­nie să se găsască în luptă între dân­șii pentru pământurile răscumpărate cu sudarea muncei lor. In amândouă coșurile, râul este mare și trebue ca măsuri grabnice să se ia pentru ca el să înceteze. Părerea nóstrá a fost și este ca delimitarea pământurilor între sătiani, —conform articolului 15 din legea rurală de la 1864,—se pate face fa­­ră multă greutate și cu mici sa­crificii. Există tabloul litera A în care sunt trecute tote numele sătianilor precum și întinderea pământurilor ce li se cuvinea la aplicarea legei, du­pă categoria lor. N’are deci de­cât să se aibă în vedere acest tablou și să se delimi­teze după dânsul pământurile lor, întocmindu-se și un registru cu matcă din care să li se libereze acte de proprietate în regulă, spre a sti fie­care ce posedă și unde posedă. Nedreptățile și călcările urmate din causa neaplicării articolului 15 din legea rurală de la 1864 precum și a lipsei unor acte de proprietate sunt astă­­­i de toți cunoscute. Mulțime de pogane ce se cuveneau orfanilor, sunt a­ fi cotropite și me­reu se cotropesc de câtre cei influ­­enți după vremuri, de primari și no­tari , precum asemenea mulțime de pogane rămase fără moștenitori sunt înglobate în proprietățile altora, în paguba comunei, câreia de drept i se cuvine aceste pământuri. Credem deci ca acesta stare de lucruri nu mai póte dăinui, și cât deca Statul se crede în neputință de a esecuta lucrarea de delimitare prin „ingeniari topografi îndestulă­tori, orânduiți și plătiți de dân­sul“—după cum dice legea rurală—, atunci guvernul să aviseze la măsu­rile ce i s’ar părea mai nemerite. După cum am­­ zis cu altă ocasi­­une, acésta sarcină s’ar putea da consilielor județene, cari prin comi­tetele lor permanente ar suprave­­ghia d’aprope lucrările de delimi­tare ale ingeniarilor stornici numiți în acesta privință. Ca uă rea urmare a neaplicării legei rurale este ș’aceea care resultă din neotărnicia vetrelor satelor. La câte neajunsuri n’a dat și dâ­­ncă nascere neaplicarea legei în acésta privință ? Și, cu tóte acestea, cei­­ chemați să împedice răul nu s’au gândit și nu vor să se gândască la urmările lui. Am putea cita și alte articole din legea rurală, prin a câror neaplicare s’a lovit chiar în economia iei. Ne oprim înse aci spre a trece la alte legi prin a câror neaplicare, rea întocmire séu rea interpretare, vătă­mare mare s’a adus și se aduce. Intre aceste legi vom cita între altele : legea poliției rurale , legea creditelor agricole și codicele silvic, de cari vom vorbi într’unul din nu­­m­erile viitore. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Londra, 11 Main. — Camera comune­lor. — Marchhisul d’Hartington confirmă părăsirea definitivă a espedițiunii Kartu­­mului și deșertarea Sudanului. Camera lordilor.­­ Lordul Granville dec­lară că nu prevede nici oă greutate în privința gestiunii arbitragiului. Densul constată, pe lângă acesta, ca s’a stabilit în principiu că învoială asupra cestiunii delimitării între dd. Staal și Lessar. A­­cest proiect de învoială s-a transmis la St.­Petersburg. Berlin, 11 Main. — Cornitele Herbert de Bismarck a fost numit supt-secretar de Stat la ministerul afacerilor străine. Berlin, 11 Main. Reichstagul a apro­bat proiectul de lege care ficseza la trei morei drepturile de intrare asupra seca­rei și a grâului. Berlin, 11 Maiü. — Doctorul Koch va pleca mâne la Roma în calitate de dele­gat însărcinat să represinte Germania în Conferința sanitară. DIN ESILIU Astă­zi se pune în vânsfare al II-lea volum al scrierilor Din E­silia. (1) După ce C. A. Rosetti arată rolul jucat de d-nii Eliad și Tell în miș­carea revoluționară de la 48 și răs­punde la acusațiunile aduse de acești doui membrii ai guvernului provi­­soriu, elpune ast­fel programa­rea : Am voit reînvierea naționalității, re­dobândind întreg, mare și neatins drep­tul nostru de autonomie, timțend subli­mei Porți să mână frățească și primind (1) Scrieri din junețe și din esilcii de C. A. Ro­setti. 2 volume 10 lei. La administrațiunea Româ­nului, a-i plăti tributul de recunoșcință pentru ajutorul ce va fi detare să ni-1 dea ori­când îl vom cere; ér de nu va voi, s’o si­lim sĕ priméscu dreptele nóstre cereri, ce sunt în interesul iei ca și într’al nostru; și supt osânda de trădători câtre patrie și câtre imperiul otoman chiar s’a 4­ s ea trebue sĕ silim pe Turcia, sciind câ de refusă, pricina este câ nu se încrede în puterea nostră, nesciind câtă viață și vi­­gore este în poporul român. Și fiind ca toți, cu d-tea împreună voirăm ast­fel, o­­tărîrăm, de vom fi atacați de ori­cine, să ne tragem pe munți 300 măcar de vom fi, și să ținem lupta pene ce națiunile stră­ine ne vor ajuta, de nu, să perim cu ar­mele în mână, ca să dam națiunii ânteia secțiune de libertate, și lumii anteia do­­vadit câ tot mai existam, silind-o a adăoga­tă naționalitate mai mult în calendarul european. Am voit să ne unim cu Moldavia, să fim un singur trup, precum suntem un singur suflet, și să suflam împregiuri-ne, cu totă puterea unei națiuni june, spiri­tul revoluționar, deschizend brațele la ori­ce element național va învia prin su­flarea nóstrá. Am voit trăită și solidaritate cu tóte națiunile Vorbind de revoluțiunea de la 1848 C. A. Rosetti ,Iice. Domnii asemene­­a se pót­ avea în ghiarele lor ómenii și consciințele lor chiar, prin educațiune, legi și îndatinari fanariotice, isbutiră s’aducă societatea în stare ca cel ce n’are să slujbă sĕ piară de feme. Ast­fel ómenii cu inimile cele mai no­bile, cu mintea cea mai ageră, cu capa­citate și cunoscințe d’ajuns ca se putá câștiga viața cu munca lor, stau la pi­­ciorele scaunului domnesc și boeresc, cer­șind uă slujbă, ca cânele cel flămând la scaunul măcelarilor, așteptând să cadă sau să-i arunce vr’unul din osele ce nu va putea vinde. Sufer și cu tóte aceste trebue s’o spun ca să cadă trăsnetul o­­piniunii publice pe contimporanii mei cei culpabili. Cunosc în patria mea ómeni virtoși, cu șolință și profesiuni speciali, dar nu cunosc mai pe nici unul, care să fi avut puterea d’a refuza rangurile func­ționarilor stăpânirei ce-o desprețuia el însuși, ș’a se hrăni cu munca și cu sol­­ința s­a, ca medic, advocat, profesor, etc., etc., etc. Dreptatea cerului casc, și puterea ade­vărului sunt atât de mari, în­cât Rusia, domnii și boerii iei, câcjură singuri în cursele cele infame ce se întinseseră Ro­mânilor, câci rangurile, slujbele și Dom­nia, fiind singura profesiune prin care omul dobândea mi­jloc de viață și ore care libertate, năvăliră toți pe densele și se sfășoarâ unii pe alții ca cânii cei flămeneji când cad toți p’uă bucată de carne. Ast­fel interesele și patimile personale siliră câți­va din boeri să urmeze stegu­­lui național ce fu rădicat câte-va cjile de d. Campinenu, și care prin cuvintele sale din obștăsca adunare, prin faptele și mai cu semn prin­­ arestarea sea, isbu­­tise se în flacăre inimile tinerilor. Ast­fel Domnul Ghica, prin adresa sea câtre Cameră, sfâșie pe boeri, arătând terei întregi corupțiunea, nesciința și ja­furile lor. Ast­fel și boerii, în capul cârora atunci era Domnul Bibescu, prin adresa lor câ­tre Domn, desvoltară tote ranele țerei, neputința și tâlhăriile Domniei. Dar fiind ca cel ce voiesce să biruie trebue să se razeme pe puterea mea, ei nu pe slăbiciunile vrăjmașilor iei, și ar­ma cu care ne combate Rusia, Domnul, și boerii iei fiind pentru român mai primejdiosă de­cât sabia, 1) trebue ca fară cea mai mică părtinire și cruțare să ne cunoscem lesne tóte porțile cele slabe ca acolo să facem baricadele cele mai tari. Suferințele și mai cu sema jugul străi­nului, desteptá naționalitatea și ’nflacără inimile pentru libertate. Revoluțiunile Domnilor Tudor, Câmpinenul, Dimitrie Filipescu, ș’a poporului de la 1848, sunt doved­i netăgăduite. Dar este tot atât de învederat pentru mine ca la 48 : lumea tata, și mai cu se­mn noi cu inimile înclinate spre stăpânire, i și cu ochii deprinși la întuneric nu eram­­ în stare a iubi în adevăr egalitatea. 1) Sabia d'atunci nu ustura ca biciul dv. d’acum ! (Cuvânt al sătenilor în ședința de la 11 August­­­­ 1848. Abia partita națională începuse a întări; abia tinerii începuseră a medita, a se căuta și a se lumina unii pe alții, și re­­voluțiunea ne ceru în numele lui Isus să-i deschidem brațele. Sciam bine eu suntem în tote nepregă­tiți;­­cu egalitatea și iubirea cea adevă­rată, ceea ce da totul fară a mai opri ni­mic, nu sunt încă puternic sădite în ini­mile­ nóstre, sciam ca într’uă țară unde opiviu­nea publică nu era încă întărită, interesele, ambițiunile și partitele sunt puternice încă. Dar sciam asemenea ca numai revoluțiunea dâ viață poparelor a­­supate, ca numai revoluțiunea curăță ini­mile, înfrățesce pe ómeni și-’i învață cu­vintele lui Dumned­eu. Soiam ca Rusia o să intre pe temeiul câtor-va iscălituri ce umbla, s’adune 1) pre­cum a și intrat în Moldova unde n’a fost nici uă revoluțiune. Soiam însă cu revo­­luțiunea n’a tras plugul iei pe nici un pământ, fară ca pământul acela, mai cu­rând sau mai târejiu, se nu fie bine­cu­­ventat de ceruri întru rodirea sea. Sciam c’uă lună măcar de propagandă revoluționară, n’o mai póte stinge uă sută de ani de servne, și câ de vom cădea chiar, cel puțin prin revoluțiune Romá­nig’ o să-și ia rândul iei în călindarul na­țiunilor celor vii 2). Ș’apoi este are culpeș cela ce crede ca națiunea lui va birui ? Pîrlite fie buzele ce vor ride, mute fie gurele ce vor cleveti națiunea mea, cacî cu mâna pe mormântul maicei mele, spun c’am credut și cred acum cu deplinătate, ca" România va se trăiască sau se moră luptându-se pentru libertate; cu steva iei lucesce pe ceruri ca sórele Oriuntelui, și cu lumea jumătate de se va apăsa acum pe dânsa, România tota în unire, va ră­dica-o acum cu umerii sei. * DIN AFARA FRANCIA Diarele din Paris publică o­ scrisóre a d-lui Ferry datată din Roma la 4 Mai 1885 și adresată deputatului Versigny din departamentul Haute-Saône. Scriso­­rea sună : „Domnul meu ! In Roma am primit scrisori și telegrame de la alegă­torii republicani din arondismentul Gray. Acestea au un mare preț pentru mine; ele sunt nnște dovezii publice cu politica cabinetului din urmă e îmbrățișată cu căldură de marea majoritate republicană; aceste dovedi m’au mișcat și întărit D-tea fiind atât de bun a-mi comunica­otărârea alegătorilor din arondismentul Gray, ți-ași fi forte recunoscător daca ai bine-voi să esprimi cercurilor competente simțimintele mele de recunostință și de­votament. Ferry.“ Se vorbesce ea în timpul când.d. Ferry se afla la Roma, ambasadorul frances, d. Déclais, un amic intim al fostului mi­nistru președinte, i-ar fi comunicat do­rința de a se retrage din postul său de la Roma: „Să nu demisionezi, ar fi <cis d. Ferry, rămâi de­uă cam deja în pos­tul d-tele și peste 14 c­H0— ai ved­î în ministeriul de externe.“ GERMANIA In parlamentul din Berlin se discută proiectul de lege spre a nu se lucra în fabrici Duminica. Principele de Bismarck a luat de patru ori cuvântul, declarând că proiectul comisiunei e neacceptabil, și a susținut propunerea făcută din partea național-liberalilor de a se institui u­ anchetă care să limiteze lucrul copiilor și al femeilor Duminica și a admite pe bărbați ca să lucreze Duminica în timpul normal. Principele Bismarck contestă ca toți lucrătorii s’ar învoi ea pentru odihna de Duminică să li se scadă 14 la sută din simbrie. Multe ramure industriale nu pot suspenda în cjHd­o de Duminică lucrările și nimeni nu le pote impune ca în acele zile să nu întrebuințeze lucră­tori ce le-ar folosi lucrătorilor odihna dacă ar fi lipsiți de pâne. La afirmațiu­­nea lui Kleist-Retrow câ în Englitera și America nu se lucreza Duminica, princi­pele Bismarck a decblarat ca odihna de Duminica din Englitera în­tot­deuna l’a înspăimântat câci ea nu se potrivesce și pentru Germania. Față cu acuzările 1­2 * 1) D. Leucis a mărturit-o singur în epistola­rea câtre lordul Palmerston. (Vecii jurnalul, the Times, din 4 Aprile). 2) Cuvîntul d-lui Michelet asupra revoluț­unii nostre. se j lui Stolle ca principele Bismarck ar face parte din scala de la Manchester și ca ar face pe amicul lucrătorilor, cancela­rul a observat ca el se supune bucuros judecății spre a se pronunța daca el este amicul sincer al lucrătorilor sentioei alți­­democrați , care susțin ca să nu se lu­creze Duminica, ca lucrătorii cu chipul acesta să piardă din simbrie și să devie nemulțumiți. Desbaterea s’a amânat. ITALIA Regele, regina, principele de corona și principele Am­edeo au sosit la 9 Mai st. n. la Neapoli pentru a asista la inaugu­rarea marelui apaduct din Lerino. Popo­rul le-au pregătit uă primire entusiastă. Trăsurile erau încongiurate de mii de lu­crători și marinari purtând stindardul tricolor și când au ajuns la palat erau acoperite de flori. Era un ce admirabil și mișcător a privi la acesta manifesta­­țiune de recunostință a poporului­­ sărac Unii își ridicau copii în brațe (zicendu-le: „Aceștia sunt bine-făcătorii noștri“ alții bine­cuvântau cu glas tare pe regele, care zîmbind le mulțumea. Regina era atât de mișcată în­cât îi da lăcrămile din ochi. Naintea palatului se grămădise oă mul­țime uriașă care aclama cu entusiasm pe­­rechia rigală. In suita rigala se afla mi­nistrul președinte, Depretis, ministrul de externe, Mancini, membrii corpului diplo­matic și mai mulți deputați și senatori. SPANIA Alegerile municipale în Madrid s’au terminat în ziua de 7 Mai st. n. S’au a­­les șase candidați ministeriali cu câte 8613 voturi, și nouă­spre­zzece oposiționali cu câte 12,900 voturi. Numai un singur candidat al oposițiunei a căd­ut. Intre a­­leși figureza Sagasta, Castelar, etc , pre­cum și nouă banchieri și industriali. De­­peșile sosite din provincie spun ca coali­­țiunea a avut majoritate în Catalonia, Saragossa, Huesca, Valladolid, Avila, Sa­lamanca, Segovia, Santander, Badajoz, Ciudad Real, Corunna, Ferrol, Orense, Valencia și Castellon. In cele­lalte două­sprezece localități principale oposițiunea a eăijut ca un minoritate însemnată. CONFLICTUL ANGLO-RUS Corespondinței politice i se scrie din Londra, cu data de 7 Maiü, urmáto­­rele : „De la lordul Dufferin sosesc necurmat telegrame în care aceentueza cu multă greutate ca guvernul din Londra, în in­teresul menținerii prestigiului Marii­ Bri­­tanii în Indii, să respingă categoric ori­ce concesiuni umilitare fașiă cu Rusia. Re­­chiămarea d-lui Lumsden a provocat în Indii oă impresiune spăimântătore, de­ore­ce aici acest pas se consideră, de­și póte eu nedrept, ca uă condițiune impusă de guvernul rus cabinetului din Londra. Cercurile guvernamentale din Londra în­cep a se îndoi în realitatea emirului Ab­­durrhaman din Afganistan, și nutresc pă­rerea ca singurele midlaee pentru apăra­rea Indiilor ar fi ca guvernul engles să intaresca defileurile drumurilor din Af­ganistan și să înmulțască garnisona en­­gleză în Indii cu 100,000 omeni. Guver­nul engles va lua aceste măsuri chiar și daca conflictul s’ar aplana în mod paci­fic. De uă cam dată însă tot mai sunt încă multe greutăți de învins ca să se pota stabili uă înțelegere pe basa pro­pusă de Rusia.“ SOIRI D’ALE­DILEI Eri am publicat un depeșă din Filipo­­poli trimisă de Agenția Havas în care se vorbea despre uă manifestațiune în con­tra Grecilor. Faptele relatate în acea de­peșă ne erau deja cunoscute prin ziarele francese, care sosiseră în București uă 4i înainte de telegrama Havas, caci tulbu­­rarile despre care se vorbea se întâm­plaseră în 4Da­de sf George. Atragem atențiunea celor în drept. -fi -ft Duminică s’a făcut u­ procesiune re­­ligiosă la Galați. S’a citit în grădina publică rugăciuni spre a ploua. A­m anunțat ca ziua de 3 Mai va fi serbată de secțiunea societății Carpațiî din Brăila. In aceeași zi societatea Carpațiî din Bucuresti va sfinți drapelul ei în bi­serica sf. George, va ține uă întrunire în clubul societății și sora se va da un­­ banchet în sala Orfeu. * A­ stra s’a dat la Teatrul Național un represintațiune în beneficiul d-s0rei Elisa Littman, elevă absolventă a Conservato­rului. Intre altele s’a jucat de câtre be­­nificientă, cu concursul d-nei Papadopolu, d-nii Gabrielescu și Teodorescu, actul al 3-lea din Faust. Acesta încercare a reușit relativ bine. D-ra Littman are voce, sca­­lă și apucături artistice, îi lipsesce încă un studiu­ mai înalt, modele mai perfecte și un­are­care practică a meșteșugului, spre a deveni uă bună cantatriee. Camarazii mai sus numiți al debutan­tei au secondat-o cu talent și inteligință și publicul a subliniat totul cu aplausele cele mai incuragiatore. * Trupa francesâ din sala Bessel a dat ch­ sară Girofle-Girofli, gentila operetă a lui Lecoeq. D-ra Lafont, în îndoitul rol al fiicelor lui Bolero, este forte grațiosă chiar când nu-și cunosce bine partea. Domnii Bosquet (Boleral comic escelinte, d. Rebeval (Murzuk) un sălbatic reușit, și d. Cortelli (Marasquin) c’un figură și voce simpatică au fost bine în rolurile d-lor. Orchestra acompaniază cam tare în proporțiune cu lucrările,­­vocile artiștilor și cu dimensiunea salei. 4c ** Se comunică ziarului Vocea Botoșanilor ca la scala din Ștefănesei, un băiat a fost forte grav bătut și murind după câte­va zile rumarea publică se lățișe cu bătaia l-ar fi causat martea. S’a provocat uă anchetă, care deci a constatat că marte naturală nu e mai puțin adevărat ,ca a constatat ca bătăi­i s’a aplicat. * * * Bomba din Brăila a deschis uă supt­scripțiune pentru statua lui C. A. Rosetti.­­ft *ft Sâmbătă, la manegiu, valul pe care era d. N. Manolescu senatore s’a speriat și a trântit pe călărețul său. L’Indépendance roumaine 4i °e ca acest accident n’are nici uă gravitate. D. Ma­­nolescu a primit numai câte­va confusiuni fără gravitate.* De la 21 până la 27 Aprilie s’au năs­cut în capitală 69 băieți și 66 fete. Nu­mărul copiilor ilegitimi a fost de 25. Numărul deceselor a fost de 109, din cari 47 femei și 62 bărbați. SCIRI DIN AFARA Pictorul de Neuville, cunoscut sumei artistice, mai cu semn prin tablourile sale militare, a murit­­ j0 de acestea la Paris. Densul ei pusese chiar în salonul acesta un tablou destul de remarcabil . Parla­mentarul.* Uă depeșă trimisă din Vam­a ziarului Daily News anunță câ Porta ar fi adre­sat uă notă circulară represintanților săi în străinătate, care cu privire la luarea în posesiune de câtre Italia al unui n­ou port în Marea­ Roșie (Arafali) dec­lară ca neluându-se în posesiune cu consimți­­mentul iei, Turcia trebue să protesteze și se atragă atențiunea puterilor ca Ita­lia ar fi atins drepturile suverane ale Sultanului. ■ft In Camera robilor din Londra s’a dis­cutat cestiunea Dardanelelor. Cu acea o­­casiune lordul Salisbury a­r^ cu décá Sultanul nu lucreza independintă ci supt presiunea unei influinți străine, Engliteza nu e ținută de nici uă îndatorire de a nu trece prin Dardanele. PRISA STRĂINĂ C. A. ROSETTI Le Societé Nouvelle, revistă din Bru­xelles, scrie: La 19 Aprile s’a stins în Bucuresti C. A. Rosetti, unul din cei mai iluștrii o­­meni ai României. Puține cariere fură mai bine îndepli­nite ca a lui. Fu pe rând soldat, șeful poliției, librar, ziarist, scriitor, deputat, ministru. Nu avem aici să ne ocupăm de cariera m­a politică. Ceea­ ce ne intereseza pe noi, și ceea­ ce ne-a făcut ca să-l plângem cu

Next