Romanulu, iulie 1885 (Anul 29)
1885-07-24
► r ■. ANUL AL XXIX-LE Voiesce și vei putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV.............................40 bani Deta „ , „ „ III...................2 lei — „ Inserțiunî și reclame pagina III și IV linia . . 2 . — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiimea diarulal. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA PRANCFORT, S. M. — la 0. L. Daube et C-nic, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă — Fuudatore; C. A. BOSETTI 20 BANI ESEMPLARUL REDACTIUNEA SI ADMINISTRATIUNEA, CALEA VICTORIEI, 10. » 1 » EDITIJNEA ( 13 ) Directore: VINTILĂ C. ROSETTI SI MERCURI, 24 IULIU 1885 Luminezate și veî fi. ABONAMENTE In Capitală și districte: un an 48 lei; șese luni 24 lei; trei luni 12 lei; un lună 4 lei. Pentru tóte tarile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: VIN ROMANIA, la administrațiunea clarului și oficiele poștale, ț LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8. Place de la Bourse .1 /LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Bleischmarkt.. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. 0.) 15, Genova. — Articolele liepublicate se ard — BÜCIESCICDPTOR1885 Am arătat — încă din anul trecut — în ce consta la bunele legii v pentru înființarea caselor de credit agricol și ce credem noi ca ar trebui să se facă pentru ca instituțiunea să fie mai folositare. Revenim aici asupra acestei instituțiuni, care trebuie să preocupe pe fie care în gradul cel mai mare, tocmai pentru cuvântul câ voim ca reul ce dăinueșce de atâția ani să nu prindă rădăcină. Mai ântâia, câteva cuvinte asupra întocmirii legii. Art. 22 din lege estce : „Aceste case nu vor putea împrumuta cu interese mai mari de 7 la sută pe an, afară numai când scomp^tul Bancei Naționale va trece peste aceste interese.“ Va se cifca, pentru capitalul versat de stat și de județ , fară dobândă, pentru înființarea caselor de credit agricol, legea iie se se ia de la cei ce împrumută de la aceste case să dobândă de 7 la sută. Stabilirea acestui maximum al dobândei. Insenmeza ea are ca casele de credit agricol nu pot împrumuta cu uă dobândă mai mică ? Negreșit ca nu, și dovadă este ca ânsăși legea orice ca acesta dobândă pate să fie și mai mare de 7 la sută, „când scomptul Bancei Naționale va trece peste aceste interese.“ Cum se pute vedea, scomptul Băncei Naționale este un regulatoriu—Adeca ne putem exprima astfel—pentru dobânda ce casele de credit agricol trebuie să ia de la împrumutați, întocmirea legei deci are să lacună în acestă privință, din care casele de credit caută să se folosesc în paguba celor ce se împrumută, pentru ca ele să-și pută acoperi astfel cheltuelile de administrațiune, cari, după noi, sunt prea mari în comparațiune cu venitul real, cu capitalul și cu operațiunile acestor case. Dar, este mai mult decât atât: administrațiunile diverselor case de credit agricol, calcă aici chiar și legea, trecând peste maximum de 7 la sută și împrumutând cu 9 la sută, când la Banca Națională, de unde numai agricultorii nu pot să se împrumute, se găsesc capitaluri cu 5 la sută. In asemeni condițiuni, care mai este scopul înființărei unei asemeni instituțiuni, și ce folos pate să mai tragă agricultorii și industrialii agricoli după urma iei ? ^ Credem câ este timpul a se da legii adevărata iei interpretare, înlăturându-se orice lacună — daca lacună pate fi — prin uă dreptă aplicare. Agricultura este apăsată de impozite grele și suferă lipsă de capitale. Pământul — capitalul stabil al țarei nóstre — plăteșc o foncieră și zecimi, pe când averea mondiază să resfață, neplătind nimic sau mai nimic. Ușurând pământul și căutând a-i înlesni mijoacele trebuitore de muncă, se va da agriculturei române răsuflarea, de care acum cu totul lipseșce, și, prin urmare, i se va deschide calea spre propășire. Cât pentru capitalele de care are trebuință agricultura, am fost cu adevărat surprinși când am vădut câ* ómeni forte serioși au susținut câ * creditele agricole, astfel cum sunt organisate, răspund la acesta trebuință. Ș’acesta s’a susținut nu numai în Parlament ci și de pe banca ministerială. Erore adâncă — dicem și a<jî — și chiar de neînțeles, după noi, mai cu osebire într’un țară unde proprietatea de pământ e atât de răspăndită. ‘ Uă altă rea întocmire a legii, ș’acesta nu mai pote fi privită ca lacună, câci este uă disposițiune clară și precisă, o găsim în articolul 24, care s zrce : „Casele de credit agricol nu vor putea împrumuta pe termene mai lungi de 9 luniu. Susținem, și speranța a dovedit, ca acest termen nu corespunde câtu’și de puțin cu interesul și trebuințele agricultorilor. In adevar, ce îmbunătățiri pote face cineva cu un capital împrumutat în asemeni condițiuni, când este obligat a’l înapoia după sau chiar în timpul viitorei campanii agricole? Ce îmbunătățiri se pot face, cari se dea resultate reale și permanente chiar imediat ? Am făcut și facem aceste întrebări tutor celor cari susțin câ casele de credit agricol, astfel cum sunt organisate, pot răspunde la trebuința de a procura capitale agriculturei. Pentru noi, creditele agricole nu procură decât un capital de rulement; cu cât ele nu se îmbunătățesc, cu atât nu se pote îmbunătăți nici agricultura. Trecem acum de la întocmirea legei la aplicarea iei, la modul cum se administrază casele de credit agricol și cum se fac operațiunile lor. In privința acesta, vom reproduce cuvintele d-lui I. C. Brătianu din ședința Senatului de la 5 Februarie trecut. In multe locuri, creditul agricol a devenit ceea ce tripea d. Vergati despre unele județe, ca favorisând pe unii si pe alții nu, s’au năpăstuit tocmai cei cari erau cel mai solvabil ; de aceea multe credite agricole sunt în suferință, și numai câteva, cum e acela de la Argeș, Iași și Dolj de câtăva vreme, cel de la Ialomița, merg bine. E că acum ce zice, în aceiași ședință, d. Pișcă senator guvernamental . Este fórte adevărat, d-lor, câ décà esistă vr’uă instituțiune bine-facercare, este legea creditului agricol, o mărturisesc eu, o mărturisesce țara întréga. Ca principiu, este un lege salvatore, ca esecuțiune ânsă, lasă de dorit, suntem înapoi. D-lor, sunt județe unde sume mari sunt amenințate a fi perdute cu desăvârșire) sunt județe unde împrumutările s’au făcut prin acte motive, sunt primari introduși în întrul justiției, condamnați chiar pentru asemeni acte, dar, prin condamnarea lor, banii nu se restitue! In ceea ce priveșce înlesnirea poporațiunei agricole și dobânda cu cari se fac împrumuturile—ținând sema de străgănirile și cheltuelile celor ce se împrumut — d. Pișcă se esprima astfel : S’afis ca înființarea creditelor agricole va înlesni forte mult poporațiunea agricolă; acesta a fost ideia primordială și așa urmedá să fie. Décá ensă vom veni la amănunte și vom căuta să vedem décâ în adevăr acesta instituțiune împlinesce aceste dorințe, vom vedea câ arăși asemenea lasă de dorit. Apoi, d. Pișea adăuga: S’a <jis ca macsimum dobândeî era să fie numai de 7 la sută, și vă pot dovedi cu cifre ca, de multe ori, dobânda a ajuns la 25 la sută, încât camăta rămâne tot camată! Și era un exemplu, un țăran vine să facă un împrumut de 100 lei. Acestea sunt împrumuturile bine-facotare, era nu împrumuturile de 5.000 lei. Mulțimea are trebuință să-și cumpere un bou, să-și îmbunătățescă semințele, și pentru acesta se împrumută cu 50 sau 100 lei. Ei bine, pentru ca să facă acest împrumut de 100 lei, formalitățile pe cari trebue să le îndeplinesca în comună îl fac să perda câteva jile; în sfârșit sfănțuit, cum se cjicea mai nainte, el pleca din comună cu hârtiile făcute, vine la Creditul agricol, și, după obiceiu, până să-i vină rândul, mai perde și aici 2 — 3 bile, până să se efectueze împrumutul. Ca să caică, țăranul care vrea să facă un împrumut de 100 lei, deci va cheltui 1 leu pe fiecare 4, fac 3 lei, și timpul lui socotit câte 1 leu și jumătate, fac 7 lei, cari adăugați pe lângă cei 7 fac 14 lei. Acesta este adevărata stare de lucruri, descrisă de însuși d-l primministru și de unul din senatorii guvernamentali. Nu se pote deci <fice când fe sagerăm întru câtva, în scopul numai d’a aduce cuiva vr’uă acuzare. Nu facem decât să constatăm și să cerem îndreptare. Néduram ce ne spuse d-l primministru și unul din senatorii guvernamentali; s’ascultam acum și ceea ce ne spun chiarele. Luptătorul din Focșani, în numărul său de la 14 Iuliu, scrie următorele, vorbind de casa de credit agricol din acel județ: Am spus într’unul din numerile trecute, ca din suma de 550,000 lei ce acésta casă a avut ca capital, și cu care sumă s’au împrumutat și bani și râs, s’a dat și celor ce au avut și celor ce n’au avut ce emaneta, guvernul să fie bucuros décá va putea încasa 50—60,000 lei. Un asemene stare de lucruri nu trebue óre sĕ ne îngrijescá ? Și câte din casele de credit agricol nu sunt astfel administrate ? A cui este vina, a cui este răspunderea décà administrațiunea acestor case este rea, déca s’a călcat legea și s’au făcut și se fac abuzuri ? Guvernul are înrîurire directă, prin dreptul său de control și de supraveghiare ce-i da legea, asupra caselor de credit agricol. Ce a făcut și ce face el ? Dar, să vedem ce ne mai spune fata din Focșani . Am mai văzut aci la noiuă procedare forte greșită, faciă cu cei cari se împrumutau la creditul agricol. Mulți locuitori mărginași, după ce contractau un împrumut de 100 lei, împrumut negreșit contractat de multe ori pentru a-și munci câmpul, mergând la casierie, sau mai bine emis la percepție, li se oprea mai întéia totejolurile câtre Stat, și apoi li se da restul de 30—40 lei. Mulți, cari aveau rămășițe pe mai mulți ani, se pomeneau ca, din 100 lei, li se da restul de 5, 7, 8, sau 10 lei. După cum prea bine observă citata faie, în aceste condițiuni creditele agricole pare ca s’au înființat pentru ca c’nă mână sé se dea și cu alta sé se ia, sărăcind astfel cu desăvârșire pe micii cultivatori. Acest reű nu vă dată l’am semnalat aci, și cu tóte acestea, pe cât vedem, nu s’a făcut nimic pentru curmarea lui, încheiam deci stăruind a îndemna pe guvern să ia seriose măsuri de îndreptare, atât pentru oă organisare mai nemerită a instituțiunii caselor de credit agricol, cât și ’n ceeace privesc operațiunile ce fac aceste case și administrațiunea lor, în curând în conferință pentru a discuta cestiunea tributului bulgar. Constantinopol, 3 August. — Negocierile începute cu represintantul casei Krupp se crede ca sfârșite. Rămâne numai de regulat câteva punte cari par ca nu vor împedeca încheierea contractului. Comanda atinge cifra de 15 milione franci și cuprinde artileria de posițiune și artileria de campanie, mai cu sema cinci tunuri mari de 1.200 mii franci fiecare, pentru apărarea Dardanelelor și a Bosforului. Termenul furniturii e de 4 ani. Plățile sunt treptate și garantate de veniturile vămii din Stambul. Se crede câ încheierea contractului a fost întâretiată din cauza obiecțiunilor Băncii otomane în privința garanției. Casa Krupp n’avea nici un concurinte. ■ Se asigură ca Said-pașa, ambasadorul Turciei la Berlin, va fi rechimat în curând la Constantinopol. Berlin, 3 August. — P. S. S. Mitropolitul României și Sf. Sinod român, au adresat felicitările lor mitropolitului Teodosiu cu pensiunea numirii sale ca arehiepiscop și pentru a-l recunosce de cap al bisericei autocefale sârbe. Quebec, 3 August. — Indienii încep din nou a asasina pe albii din Canada. Berlin, 3 August. — Scriele răspândite de precarifiare în privința unui accident ce s-ar fi întâmplat în Elveția Prințului imperial al Germaniei, sunt cu totul neîntemeiate. Triest, 3 August.—Răspândindu-se vestea câ holera ar fi apărut în Marsilia, guvernul austriac a ordonat măsuri de observațiune în privința provenințelor din porturile franceze din Mediterana, cuprinzându-se și acelea din Algeria. Paris, 3 August. — Circulă soirea cu mai multe decese presintând simptomele holerei s’au întâmplat în Marsilia , dar până la acesta oră nici uă soire formală, nici oficială nu s’a dat în acesta privință. Paris, 3 August. — Camera deputaților a adoptat actul făcut de conferința din Berlin în cestiunea Congului, precum și convențiunea încheiată cu Asociațiunea internațională. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Viena, 3 August. — Neue freie Pressedice câ a aflat din sorginte autoritată câ întrevederea Țarului cu împăratul Austriei va fi pe la a 2-a jumătate a lunei Septembre, dar câ locul unde se va ține întrevederea nu s’a otărît încă. Viena, 3 August.—Se anunță din Constantinopol ca ambasadorii se vor întruni DIN AFARA GERMANIA Partita numită creștină socială și antisemită din Berlin a dat Mercurea trecută un banchet la care a luat parte și predicatorul Curții imperiale, d. Stöcker, care a ținut un discurs referitor la misiunea partitei creștine. Discursul a fost viu aplaudat. După d. Stöcker a luat cuvântul d. Cremer care a descris patimile mântuitorului suferite din partea Evreilor: „El, a jis oratorul, a ținut mare sfat și-au dat lui Iuda treizeci de arginți pentru ca să-l trădeze, resultatul a fost ca Iuda s’a spânzurat“. D. Stöcker, a urmat oratorul, va rămânea pentru vecie întipărit în inimele nóstre și cu cât dușmanii lui vor fi mai aprigi cu atât el își va urma cu mai mare abnegațiune calea pe care a apucat’o îix contra Evreilor. Procesul ce-i l’au fost făcut, e uă isbândă politică care ne arata cât suntem de tari daca suntem uniți și cât e de dreptá causa pe care vă apăram. AUSTRO-UNGARIA Ului Sjpester Corespondentz comunică urmatorele : După întorcerea ministrului președinte, Tisza, se vor ținea conferințe comune între miniștrii Ungariei și Austriei. In acele conferințe se va stabili bugetul comun spre a se putea supune delegațiunilor. La finele lunei lui Septembre se va întruni Reichstagul și astfel negocierile privitore la reînoirea pactului dualistic numai în luna lui Octombre se vor putea reîncepe. Marele comerciant Kohlberg care e și furnizorul armatei germane, a cumpărat la Steinbruck 2.500 de rîmători și i-a espediat în Germania. Guvernul german a deschis granițele atât pentru acest transport cât și pentru altele care au să urmeze în număr de câte 600 rîmători pe săptămână. Din acest incident, Nemzet speră ca Germania va admite de acit înainte importarea de vite din Ungaria. ANGLIA ȘI TURCIA Scirile venite din Constantinopole con firmă ca Anglia a propus Porții că alianță și câ ar fi făcut nișce interesante descoperiri Sultanului. Ca compensațiune pentru uă comună procedare în tote gestiunile privitore chiar și în Asia centrală, Anglia oferă Turciei uă influență mai mare în Egipt. Mai întâia Sudanul se va lăsa pe sema Turciei și drepturile de suzeranitate ale Sultanului asupra Egiptului se vor lărgi în mai mare măsură decât acum. Se afirmă câ Sultanul ar fi primit cu mare reservă propunerile Angliei, pentru cuvântul ta să nu se îndușmanesea cu Rusia. Liga țăranilor din Austria inferiorá. Liga țăranilor din Austria inferiora a adresat un memoriu către tote comunele rurale din acea provincie. In memoriu sunt precisate dorințele și pretențiunile țăranilor, a căror realizare se cere de la Camera deputaților spre a se formula și vota un proiect de lege în sesiunea viitare. Puntele principale din memoria sunt urmatorele : 1. Esercitarea directă a votului electoral și împărțirea locuitorilor în clase și caste, încât fiecare clasă să-și alega represintantele din sînul iei. 2. înființarea de credite agricole pentru țărani și micii meseriași. 3. Scăderea contribuțiunilor directe și indirecte ,și introducerea contribuțiunii progresivă asupra venitului. 4. Reducerea efectivului armatei în timp de pace. 5. Introducerea tarifului vamal autonom faciă cu Ungaria, intrarea în uniunea vamală și ocrotirea industriei și a produselor indigene faciă cu concurența străină. 6. înființarea de școli speciale și lofurile învățătorilor rurali să fie două potrivă cu ale învățătorilor din orașe. 7. Lărgirea autonomiei comunale. 8. Limitarea marei proprietăți, desființarea fidel comiselor (7) și regularea servituților. 9. Stabilirea prețului muncei și flcsarea prețului seminței necesare pentru cultura pământului. 10. A se însărcina statul cu întreținerea căilor de comunicațiune și cu afacerile de asigurări. 11. Introducerea justiției eftine, desființarea legalizărilor și a notariatelor. 12. înființarea unei camere agricole. 13. Reducerea cheltuielilor Statului. 14 Scutirea de armată a unicului fiu și îmbunătățirea hranei soldatului. 15 înființarea unei statistice speciale agricolă. 16. înlăturarea băuturilor artificiale și falsificate. 17. A se ocroti micile industrii și meserii. Pentru elaborarea expunerii de motive a acestor punte se vor ținea în tote comunele mai mari întruniri publice de țărani. SOIRI D’ALEDILEI D. A. Kivu, secretarul general al ministerului Justiției, a plecat aspra la Iași, unde va sta câteva file. * * * Direcțiunea Românului a luat disposițiuni spre a se publica în fiecare zi, la partea economică, prețul cerealelor din portul Brăila. . * * *■ D. Nicu Șerbănescu s’a confirmat în funcțiunea de ajutor al primarului comunei urbane Severin din județul Mehedinți. * * * D. inspector al poștelor, Chirițescu, a făcut un anchetă asupra purtării șefului stațiune! din Adjud. Se cuice ca dânsul ar fi constatat mai multe abuzuri. ** Bomba ne spune ca, Sâmbäta*20 curent, un vizitiu al d-lui Gr. Giani, a plecat cu uă brișcă cu două cai ai d-sele. D. Giani a făcut denunțare în scris la poliție, dar totuși nici uă măsură nu s’a luat pentru prinderea hoțului. Halul de poliție! ^ * * Galații spun câ sănătatea d-lui Rășcan, prefectul județului .Covurluia, s’a ameliorat. . . * * Se scrie diaruluí l'Indépendance rou mâine câ d Ghelmegeanu, prefectul Mehedințului, a trimis ministrului de interne demisiunea sea: * A * * * Recursul în casațiune al celor osân(i). Astfel se numesc marele moșii ale nobililor, cari nu se pot împărți nici vinde, ci se administrezi totdeuna de capul familiei. * diți pentru afacerea din Buturugeni, despre care am vorbit, se va judeca la 31 iulie. * * * Mai multe jmre anunță ca d. D. Brătianu este bolnav de câteva cjile, dar ca merge spre bine. * * * Astăzil trebuie sa merga în Galați, d. general Falcoianu, spre, inspecta garnizóna din acel oraș. * * * Bine acestea s'a presintat 2 soldați de marină la redacțiunea ziarului Poșta din Galați. Ei au fost față când căpitanul Mănescu a bătut și omorît pe copilul Rusoviei, dar îndată după săvârșirea faptului au fost permutați de pe bricul Mircea împreună cu alți soldați ce au văiut cele petrecute. Întrebați fiind, pentru ce au fost permutați, ei răspunseră cu pete pentru ca să nu márturisescă la cercetare. Acești soldați mărturisiră în fața mai multor persone ca, cu câteva zile înainte de morte, nefericitul copil Petru Rusovici a fost bătut cu manela de căpitanul Mănescu. Au adăugat încă câ copilul a suferit trei lovituri stând cu mâna la chipiu și salutând pe căpitan, der văjându-se sbrobit de dureri, se puse în genuchi plângând și cerând să’lerte. Furia căpitanului însă din ce în ce se ațâța mai mult. Greșala copilului a fost tot aceea relatată ca, s’a dus să cheme pe un pilot. După bătae copilul a mai trăit vr’o 4 zile. Soldații afirmă câ copilul Rusoviei a fost bătut nu numai cu manela, ci și cu „salamastra””, un bucată de odgon gros udat în apă. De asemenea au confirmat și ei câ marinarii englezi de la vasul „Cockatrice“ au voit să vie să scape pe copil, dar n’au fost lăsați de căpitanul lor. Soldații au mai spus câ asemenea fapte de bătăi crude s’au mai făcut și înainte de căpitanul Mănescu, dar să vede ca acum Dumnedeu a vrut să le scuta la lumină și să-l pedepsescá. SCIRI DIN AFARA Ia Paris s’a înființat că societate a reporterilor ziarelor. Redactorii fkrelor nu sunt admiși în acesta societate. Numărul adervnților este mare. Printre membrii înscriși sunt reporteri cari căștigă 30.000 de lei pe an. * In urma destăinuirilor făcute de ziarul englez Pall Mall Gazette, s’a constituit uă comisiune ca să cerceteze faptele denunțate. Raportul anchetei, iscălit de cardinalul Maning, de episcopul Londrei și de alte persone cunoscute, recunosce câ cele spuse de ziarul anglos sunt exacte. * Se telegrafiază din Simlah, cu data de 31 iulie, câ guvernul Indiei aotărît de a stabili oă tabără întărită în valea de la Pishin. Generarele MacGregor se va duce la Quettah pentru alegerea terenului necesar. * Se anunță din Moscva ca cornițele Dolgorukoff a publicat un ordonanță în care se cjice ca armurierii din Moscva vor trebui să țină registre privitore la vinderea armelor și a cartușelor, și nu vor putea să vîndă revolvere și cartușe pentru revolvere decât personelor cari vor avea uă autorizație. Armurierii cari vor călca aceste prescripțiuni vor fi pedepsiți c’uă amendă de 500 ruble sau c’uă închisore de 3 luni. * Corespondintele (Ziarului Daily News anunță câ uă întrevedere va fi în Francia între d. Depretis, primul ministru al Italiei și lordul Salisbury, privitore la rolul Italiei în Sudan. * înmormântarea lui Sir Mose Montefiore s’a făcut la Ramsgate, cu mare pompă. Corpul a fost îmbrăcat, după cererea defunctului, cu rufele pe care le purta în ziua nuntei sale. In mâna sea s’a pus uă carte în care se amintea tóte faptele sale. Nici uă trăsură nu urma corpul, care era purtat de amicii sai israeliți. Pe tot percursul cortegiului casele erau acoperite cu negru și prăvăliile închise. Ospețul comunal era acoperit cu un văl negru. Coșciugul dispărea supt flori și cununi. Pe dânsul mai erau nișee relice, uăra I mură de măslin pe care sir Montefiore o