Romanulu, octombrie 1885 (Anul 29)
1885-10-01
874 () mai sfaturile Rusiei liberatóre ar putut se înduplece pe represintanții Bulgariei de nord a începe ședințele fără frații de sud. Încă din prima sesiune a Camerei constituante de atunci băncile fraților noștri de sud staliale, și la isprăvirea fiecărei ședințe ele vorbea represintanților națiunei precum odinioră Caton spunea Romanilor : „Nu uitați unirea Rumeliei“. Și poporul n’a uitat pe frații săi de sud, nu uită unirea. Evenimentele de la 6 Septembre au dovedit în chipul cel mai elociate că în nici un cestiune poporul de dincolo și de dincolo de Balcani n’a fost așa de acord ca pentru unire. Firul telegrafic nu apucase a vesti în străinătate isbucnirea revoluțiunei în Bulgaria de sud și proclamarea unirei, și poporul de dincele de Balcani, cu un entusiasm nemai pomenit, trimitea deja telegrame către principe și-l ruga a recunosce unirea, a trece pe pământul fraților noștri de sud și a-i lua supt apărarea mea. Putem cu mândrie se observăm că poporul bulgar nici vă detá nu s’a simțit așa de otărât și unanim în dorinți ca în ziua de 6 Septembre. Lumea din Europa să miră și să alarmeze de aceata unanimitate a poporului și caută impulsul iei în principe și în guvern. Acolo, neputând să-și explice cum pregătirea unei revoluțiuni atât de puternice în Bulgaria de sud a putut să rămână nesimțită de agenții străini de dincolo de Balcani, și pene acum se silesc a căuta în fândul celor îndeplinite mâna fermecătore a principelui și a guvernului. Se vede ca în Europa s’a așteptat să vedá la 6 Septembre în poporul din principat un obiect pasiv care fără protestare se supune autorităților. Tardivii procurori ai tratatului din Berlin uită ca în țara nóstra poporul conduce pe guvern, iar nu guvernul pe popor. Noi ne bucurăm cât Ziua de 6 Septembre a devenit data semnificativă când Europa va începe a privi altfel afacerile interne ale poporului bulgar de cum le-a privit până acum. Póte ca ei cred ca poporele sunt figuri de cerá, câror după capriciu pot să lea dea formele, și posițiunile ce le plac lor.. pate ca ei sunt omeni cari cred câ elementele și natura pot să fie violate după gustul și capriciile lor. In astfel de cas ei pot să acuse și pe principe, și pe guvern, și pe popor! După logica lor reese ca A. S. este culpabil pentru ca este principe al Bulgariei, guvernul este culpabil penum ‘ ! " ^ AC . . * * A. o. principele Alexandru a adresat umátarea telegramă ministrului președinte, d. Caraveloff, la Sofia : „Am inspectat avantposturile ; am fost primit cu mare entusiasm atât de armată cât și de poporațiune. Toți sunt deciși să se sacrifice pentru sfânta causă. Am dat ordin personal avantposturilor să nu tragă asupra Turcilor, afară de cașul când vor fi atacați. Pretutindeni am linișcit personal poporațiunea musulmană, garantându-i viața, onirea și averea, și încredințând-o ca nu va fi resbel cu Turcia. Astă-fi diminuță am fost la Iamboli unde am inspectat armata; am găsit tote în regula cea mai perfectă și în cel mai mare entusiasm. Sunt recunoscător Camerei pentru atitudinea ei patriotică ; stima și iubirea mea pentru poporul bulgar crește din ce în ce mai mult. Turnu Const. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Paris, 10 Octombre.— D. Ordoga nu se va mai întorce la București. El a fost pus în disponibilitate după cererea sa, din causă de familie. Pesta, 10 Octombre.— Camera deputaților. D. Tassy interpeleza pe guvern în privința cestiunea de a se ști dacâ e adevărat ca Austro-Ungaria a garantat împrumutul făcut de Serbia. Berlin, 10 Octombre.— Monitorul Imperiului publică numirea prințului Hohenlohe ca guvernator al Alsaciei Lorene. Roma, 10 Octombre. — Ziarul oficios publică un decret cu data de 6 Octombre, care numește pe contele Robilant ministru al afacerilor străine. Agram, 10 Octombre.— Dieta respinge propunerea făcută de oposițiune de a pune în acuzare pelan pentru afacerea actelor arhivelor. Afacerea e astfel înlăturată. Paris, 11 Octombre.—D. Coutouly, ministru plenipotențiar al Franciei la Mecsic, e numit în aceeași calitate la Bucuresci. Paris, 11 Octombre.—Resultatele complete ale scrutinului de Duminecă trecută sunt următorele: 127 republicani și 177 conservatori aleși și 270 balotagii. Constantinopole, 11 Octombre’—Gavrilpașa a sosit. Se asigură câ oă înțelegere e apropiată între Porto și Sir D. Wolf pe baza unei trimiteri de comisari anglo-turci în E gipet. ____________________ ROMANULUI OCTOMBRE 1885 DIN AFARA FRANCIA Uă telegramă din Paris, cu data de 9 Octombre, ne aduce urmatorele amănunte asupra resultatului alegerilor din Paris și din Intrega Frandă : Chiar acum, la 11 ore 50 minute noptea, s-a anunțat resultatul oficial al alegerilor din Paris. Voturi valabile au fost exprimate 430,755, prin urmare majoritatea absolută este de 215,378. Aleși sunt d-nil Lockroy cu 272,850 voturi, Floquet cu 263,722,Anatole de la Forge cu 222,334 și președintele consiliului Brisson cu 215,813 voturi. Pentru celelalte 34 fotoliuri de deputați se vor face la 18 Octombre balotagii. După acești patru aleși, vine d. Clemenceau cu cele mai multe voturi, adică 202,443, după aceea urmezu ceilalți candidați în următorea ordine: d-nii Barodet, ministrul Allain-Targe, Raspail, Marét, de Lanessan, Yvres Guyot, Frébault, Delattre, Mathé, Forest și Dreyfuss, cari s-au presintat toți ca radicali și au avut de la 153,000 până la 201,000 voturi. Apoi vine d. Paul Bert cu 148,000 voturi, apoi d-nii Lafont, Bourneville, Germain Casse, Roque de Fillel și Rochefort cu 131, 465 voturi. D. Rochefort este cel d’al 29-lea pe listă. In fine vine d-nii Bassy, Laisant, Camelinat, Piedon, Villeneuve, Michelin, Farcy, Heredia și Frédéric Passy, iarăși radicali. Cel din ujr urmă are 103.000 voturi. Printre acești candidați se află unii cari sunt priviți ca oportuniști,fiindcă se aflau pe lista „Alianței republicane“; ei s-au presintat însă ca radicali și în cea din urmă Cameră făceau parte din oposițiune. Adevărații oportuniști d-nn Spuller și Ranc n’au avut decât 103,000 voturi și 102,000, și nu se mai află printre cei 38 d’ântări. Dintre reacționari au avut d. Hervé, orleanist, 90,000 voturi, și ceilalți de la 80,000 până la 86,000 voturi. D. Deroulède a avut 60,000 voturi, pe care le-a dobândit prin cuartierele mai însemnate, câci prin cuartierele radicale n’a avut decât forte puține voturi. Numărul balotagielor de prin provincii cresce pe fiecare di. Eri a sosit soirea ca au fost aleși numai 123 republicani și 177 reacționari, deci mai rămân de ales încă 284 deputați. Un depeșă privată spune ca ducele de Broglie, care se cjicea ca este în balotagiu, ar fi fost ales; acesta scrie n’a fost încă confirmată. Prin provincii se efectueza pretutindeni unirea republicanilor. D. Clemenceau îndemnă pe radicali ca, acolo unde sunt în minoritate, nu numai să se retragă, dorâncă să lucreze pentru oportuniști. O altă depeșă din Paris, tot cu data de 9 Octombre, mai anunță urmatorele : Numărul republicanilor ce se dicea ca sunt aleși a mai scăzut cu cinci, de vreme ce în urma unei socoteli estete a cădut în departamentul Ille-et-Vilaine nu numai fostul ministru de interne d. Waldeck-Rousseau, ci și fostul ministru al justiției d. Martin-Jeuillé, precum și președintele „uniunei republicane“ d. Lelitsvre și încă două candidați oportuniști. Din multe departamente sosesc sorii ca radicalii își retrag candidații lor în favorea oportuniștilor și oportuniștii în favorea radicalilor, după cum unii sau alții au un mai mare număr de voturi In consiliul de miniștrii a comunicat chiar ministrul de interne ca, din raportele trimise de prefecți, decurge câ republicanii de prin departamente se unesc și câ pentru ziua de 18 Octombre, destinată pentru balotagii, nu sunt de temut perderi mari. Monarhiștii din contră afirmă câ vor mai câștiga încă multe departamente. AUSTROUNGARIA I Pester Lloyd, organ special al comitelui Andrassy, publică urmatórele în numărul său de la 9 Octombre: Unui ziat ungur i se comunică din Viena, și încă din isvor demn de tata încrederea, câinele comitelui Kalnoky sunt numărate și că M. Sea n’a luat în adevăr âncă disposițiuni în privința urmașului său, dar tóte probabilitățile dovedesc că, după comitele Kalnoky, va veni comitele Andrassy ca ministru al afacerilor străine. In acesta privință se și urmeza de mai multe jole negocieri, și chiar recinta călătorie a comitelui Andrassy la Viena este in legătură cu n!-In fada acestor afirmațiuni, suntem împuterniciți din izvor competinte a dechlara că, pentru numirea din nooă a comitelui Andrassy ca ministru al afacerilor străine, nu se urmeza nici un fel de negociări fie directe, fie indirecte, că nimeni nici n’a discutat măcar vr’uă dată cu comitele acesta eventualitate și că comitele n’a fost de mai multe săptămâni în Viena, și prin urmare „recinta călătorie,“ care n’a existat de loc, nu póte fi în legătură nici cu acest scop nici cu veri un altul. Ziarul la Tribuna, ocupându-se în numărul seu de la 8 Octombre de răspunsul dat de Tisza la interpelarea d-lui Szilagyi în privința încurcăturilor orientale, face urmatorele apreciări : Politica schițată de d. Tisza trebue să fie atât basa cât și puntul de plecare al propriei nostre politice. Nu putem sprijini dorința Austriei d’a nainta în priunte și sforțarea iei d’a deveni uă putere slavă, decât numai cu două condițiuni: mai ântâiu d’a se acorda Italiei uă deplină libertate de acțiune în marea Adriatică, și ar ducilea ca fruntaria nóstru de nord- est să fie regulată în conformitate cătrebuințele militare și cu drepturile nostre naționale. RUSIA Se anunță din Petersburg câ scrisori private de prin provinciile baltice arătă câ opiniunea publică de acolo este îndârjită din causa energicelor sforțări ce se fac pentru rusificare, contra căreia este interzis orice protest din partea presei locale. Telegrama din Petersburg spune mai anteia ca a produs mărea impresiune prin provinciile baltice ultima măsură a guvernului rus, prin care se declară ca obligatoriu botezul ortodocs pentru toți copii născuți din căsătorii micste, și apoi adaogă. Cestiunea limbei ruse, care se întrebuința până acum numai în administrațiune și care dădea în provinciile baltice îndestule motive de plângeri contra abuzurilor administrative, a fost regulată acum în mod legal printr’un ucaz imperial, după care tate autoritățile locale din Livonia, Kurlanda și Estonia vor trebui să corespondeze în limba rusă nu numai cu autoritățile centrale ci și între densele. Se dice ea provinciile baltice voiau să trimită deputațiuni la împărat în privința cestiunii limbei. Acum însă, după publicarea ukazului în cestiune, este probabil ca ele vor renunța la acestaotărîre, de vreme ce există îndoiala ca împăratul va mai primi deputațiunile. Atât cei cari împresură pe împărat cât și ministerul de interne nu ertá Germanilor faptul ca s’au încercat, prin tote’ mijlocele legale să împedice conversiunea Letonilor și a Estonilor la biserica ortodocșă. SCIRI D’ALE DI LEI Ni se scrie că după manevrele flotilei române, M. S. Regele a decorat pe mai mulți din oficialii noștri de marină. Corespondintele nostru adaugă că și comandantul vasului de resbel rusesc care staționa în portul Galați, căpitanul de fregată Efremos, invitat la masa regală, a primit de la M. S. Regele uă decorațiune. A4I, Luni, d. I. C. Brătianu va primi la ministerul de interne deputațiunea locud,primul'A3TU.''mo'i>n Qna’*s ÎT* Deputații Dobrogei vin a așterne ministrului-președinte diferite reclamațiuni ale locuitorilor în contra administrațiunilor locale. * 6. 1. * * Se zice că un nou chiar frances va apare caisele acestea în capitală. Voința Națională ne spune că acest ziar va fi numit l’Etoile roumaine. * Națiunea crede a sei că decretul de numire în postul de prim-președinte al înaltei Curți de casațiune, a d-lui C. Sirina, a fost subsemnat Vineri de M. S. Regele. * * * Atragem atențiunea E. S. episcopului de Buzău și d-lui procuror general din Focșani asupra faptelor comise în cătunul Homești din comuna Grebănul , județul Râmnicul Sărat, de către preotul Vasile Jalbă. Corespondintele nostru din Siliștăuca ne spune că episcopia și parchetul au fost avisate, dar până acum nimic nu se simte. Mâne, Marți, 1 Octombre, se va cere. •Ye *-* * * * era la Iași în biserica Barnoschi un serviciu divin pentru memoria Domnului Grigore Ghica V. V. și pentru a 1108-a aniversare a răpirei Bucovinei de la senul Moldovei. Consiliul comunal va asista în corpore, afirmă unele diare iașane, la acesta piesa și patriotică serbare, înainte d’a veni la Sinaia după cum am anunțat, principele de coronă al Austro-Ungariei, împreună cu arhiducesa Stefania, soția sa, vor merge, 4ice ■’n~ dépendance, să facă uă vănătore în Transilvania, în țara Hațegului. Pe urmă, prin Brașov, Ospeții Suveranilor noștrii vor veni la Sinaia, la castelul Peleș. IX- L’Indépendance credea șei că d. G. Gr. Tocilescu, inspectorul general al sculelor de peste Milcov, va presinta în curând un raport amănunțit ministerului, asupra reformelor de introdus, în învățământul public. * * •* . Esamenele de bacalaureat înaintea juriului de la Iași s’au terminat. Din 85 candidați presentați, 48 au căzut după proba înscrisă și 5 după cea orală, așa că numărul admișilor este de 32. * România liberă publică în numărul său de Sâmbătă sera următorea scrie : Ni se comunică din mai multe părți, că la esamenele înscris de bacalaureat, ținute la Universitatea din Bucuresci, cu tote precauțiunile luate, s’a copiat pe oă scară forte întinsă. Unul din profesorii privighitori venind aruncându-se ghemuri de hârtie pe d’asupra băncilor din băncile din urmă până’n băncile din faclă, s’ar fi mărginit a spune privighiaților săi, că „o fac prea pe faclă.“ De aci se explică, că din 117 am cădut numai 3 candidați la înscris. * * * Eil Duminecă, s’a ținut de către „pâiiții elevilor gimnasiului real din Turnu Severin“ cum zice invitarea ce primim, uă întrunire pentru a se lua măsurile ce Irute prin neadmiterea de câtre ministerul instrucțiune la cerere ce i s’a adresat de a se înființa și cl. III la gimnasiul real de acolo. Ministerul ar fi refisat de a înființa acesta clasă chiar oferindu-i-se personalul care ar fi făcut cursurile gratis. Nu cunoscem încă ceotărâre s’a luat la întrunire.* 0x x_____ ?~T x/.^ £„ . x T ~-via 22 Septembre trecut în Giurgiu pentru populațiunea tânără și bătrână a sculelor de acolo. Telegraful publică în acesta privință uă dare de somn asupra sărbătorii, adică asupra primirei făcute de profesori, institutori și elevi bătrânului profesor român Nicolae Simonide care la 1831 a deschis prima șcală publică în Giurgiu. N. Simonide s’a născut în Câmpulung în 1804; a studiat la Lazăr pe aceleași bânci cu Eliade. Simonide nu mai venise prin Giurgiu de la 1833, adică de 52 de ani. Sunt încă elevi d’ai lui în Giurgiu, și nu puțini. Bucuria bătrânului profesor nu se pot descrie. El a dăruit scalei portretul său. D. T. Maiorescu va începe Joia viitare în 3 Octombre de la 5—6 și jumătate ore cursul său de filosofie la Universitatea din Bucuresci pentru anul școlar 1885—1886. Acest curs va cuprinde două obiecte : 1. Istoria Filosofiei contimporane în Francia, în deosebi filosofia positivă a lui Auguste Comte. (Curs comun pentru studenții din toți 3 anii facultății de litere). Joia de la 5—6 și jumătate. 2. Logica, același curs ca și în anul trecut. (Pentru studenții anului al 2-lea). Sâmbăta de la 5—6 și jumătate. * * * Diarul săptămânal Temisiana din Temișura a publicat în numărul său de seri, Duminecă, portretul lui George Barițță, neobositul luptător al românismului de peste munți. Portretul este însoțit pe contrapagină de un entusiastă biografiă. îs: #XMinisterul domeniilor publică în Monitorul de Duminecă vânzarea în virtutea legei din 12 Aprile 1881, a 91 din bunurile mici ale Statului. Vândarea se va face la Bucureșci în localul ministerului pentru cele din capitală și din județul Ilfov, și la reședința fiecărui județ pentru celelalte. Acesta venare se va face în ziua de 22 Noembre 1885 și următorele. * . *. * Cântarul din Craiova publică urmatorea scrie : Se ca repausatul A. Aman ar fi lăsat prin testament ca bogata sa galerie de tablouri împreună cu casele să se dăruiască Craiovei, pentru a se forma un muscă artistic. ■** *XLucrările liniei ferate Costești-Turnu- Măgurele sunt conduse cu multă activitate. Mai bilele trecute, vagonele cu material au putut parcurge pe șinele așezate, lă distanță de 50 de kilometre. * * * Nicăieri monumentele istorice, 4sce Noua Revistă din Iași, nu sunt lăsate mai în părăsire ca la noi. Mănăstirea Galata să derapănă din ce în ce mai mult, și nu va trece mult până când va cădea cu totul. Și acestea se petrece supt ochii celor în drept și în datoriă a le îngriji 1 1 * * La incendiul de la grajdurile Rosnoveanu din Iași, scufundarea boltei și căderea zidului au omorât și rănit mai mulți oficiali și soldați. S’a constatat până acum pe locul ai I nistrului și la spitalul sf. Spiridon 5 morți și 28 de răniți. S’au deschis liste de suptscripțiuni pentru pompierii răniți. * * j Romanu din Roman publică urmatorea I gusto să scrie : Dilele acestea, văzurăm în piața nos I ““ ceva, ne mai pomenit in tradițiunile românesci, un țăran venind la târg să vândă plăcinte. Dar fiindca s’a văzut, se spunem și felul plăcintelor. Ele simt rotunde, de mărimea unui fund de talger, de făină destul de albă, umplute cu cartofi și cu copa, rumenite în plesă forte frumos; nu costă decât 5 bani una și e de ajuns pentru sațtul unui om. E de prisos a mai spune, câ ele se vendură pe dată ca piperul. Aplaudând pe bravul satan despre acest spirit de comerciă, găsim totd’uădătă cu plăcintele lui ,atât de eftine, sunt o viuă protestare, la urcarea prețurilor pânei. .1r . CURIERUL TEATRELOR 41 — Sâmbătă sera, înaintea unei săli pline, deschiderea stagiune de operă la Teatrul Național din Bucuresci, cu opera lui Donizetti Lucia de Lammermoor. " Succes forte mare entusiasm cu zgomotose aplause. Admirabila nostra primadonă, Carlotta Leria, bine ajutată de ceilalți artiști, a făcut pe toți să spere cu putere într’un început atât de frumos. Corurile bune. Romanul va reveni în Cronica Musicală de Sâmbătă sera. , CURIER LITERAR SUMAR: Istoria Românilor pentru clasele primare și secundare de d. Gr. G. Tocilescu. Diferitele epoce ale istoriei române. — D. Emile Picot: Cronica lui Urechiă, biografia Cronicarului, începutul anului școlar 1885—1886 se distinge de semenii săi prin aparițiunea unor cărți menite a folosi—în adevăratul înțeles al cuvântului—școlarilor români. Am dat sema cititorilor de lucrarea d-lui Al. Densușianu asupra Limbei și Literaturei române; într’unul din numerle sale d’acum 2 săptămâni Românulü a anunțat apropiata aparițiune a unei Istorii a Literaturei române de V. A. Urechiă. Ne vom ocupa de rândul acesta două lucrare privitore la istoria națională, consacrată claselor primare și secundare și datorită d-lui Gr. G. Tocilescu, profesor la universitate și inspector general al scalelor din România de dincolo de Milcov. Acesta lucrare este intitulată Istoria Românilor (pp. 1—121). Impărțim și noi, ca și autorul acestei Istorie a Românilor, analele vieței nóstre istorice din timpurile cele mai vechi și până în vremurile nóstre, în patru mari părți: Istoria străvechiă care începe de atunci de când datele istorice încep se apară cu privire la țările române și până la întemeiarea principatelor române; Istoria vecină care merge de la acesta întemeiare (1290 și 1355) până la domniele lui Mijihail Vitezul și Aron-Vodă (1593 și 1591); I Istoria nouă sau modernă, de la Mihaiu ) Vitezul și Aron-Vodă până la Grigore Ghica și Ion Sturza (1822); și în fine Istoria contimporană, de la acest domni și până în vremurile nóstre, până în timpul de față. Pentru a tracta fiecare din aceste mari diviziuni ale istoriei române nu puține sunt îndatoririle ce-și ien asupră scriitorul și multe sunt cunoștințele ce trebue să poseda pentru a sfârși cu bine și șciințific întreprinderea începută. Eă nu cred să fie alb în cercul activităței nóstre intelectuale, altă sarcină mai grea decât aceia de a spune Românilor adevărata lor istoriă, adevăratele și bine zugrăvitele întâmplări ale trecutului lor. Drept aceia, nu scrü decâ în facia altor lucrări, muncitorul ar fi îndreptățit a 4ice : „se speriă mintea și se înfioră gândul“ mai mult decât în fața unei lucrări istorice. A scrie istoria contimporană a Românilor , a încadra tabelele succesive ale timpului dintre 1822 și 1885, tabele al căror trup ar trebui să fie adevărul și a căror podobă să fie elocința,—nu e tocmai ușare. A povesti istoria nouă sau modernă a nemului românesc de la 1593 sau 1591 și până la 1822 și, înviând activitatea română din acele timpuri, a scors la ivală, în culori strălucitore neasămuitele primejdii pornite împotriva țarelor nóstre dinăuntru și dinafară,—nu va să zibă tot una cu a te sui la tribună și a pronunța un discurs ale cărui cuvinte încântă urechea și răpesce pentru câtva mintea setosă de sunete frumóse. A lămuri și oțărî șirul domnilor și întâmplărilor române dintre 1390 sau 1355 și 1591 sau 1593, a vădi desăvârșita așezare a principatelor române și cu densa mândrele mostre de putere națională ale Românilor din vremurile acelea—nu e tot una cu a elucida un punt de drept sau de filosofie, asupra cărora sute de scriitori înainte ți s’au trudit și s’au pronunțat. Și’n fine, a aduna, și strînge, și iărăși strînge, și mereu strînge datele risipite, pitulate, ascunse și aruncate cu praștia într’un număr spăimentător de scriitori de tóte nemurile, de tóte felurile din tote timpurile; a confrunta aceste date, sau mai bine a le aduce să se bată în capete pentru ca din ciocnirea lor să apară pentru dumneza lumina ce cauți cu privire la luminarea străvechei istorii române; a fi cu ochii în patru ca rătăcirea spre care te împinge unele să nu te sfătuiască a construi teorii imaginare, plăcute dorinței dar neaceptabile de spiritul sever al criticei istorice—nu se face după poruncă nici fără multă, îndelungă și stiințifică preparațiune. s Noi credem că pentru a scrie acesta , din urmă parte a istoriei române, partea I de care vorbirăm și care este partea I străvechiă a istoriei nóstre, aceia care începe cu aparițiunea primelor date istorice asupra țărilor menite să devină locuința colonilor romani și ’n urmă a Românilor, și care sfîrșesce cu constituirea desăvârșită a principatelor române,— noi * credem, die, că pentru a o scrie, printre personele ce cunoscem ca speciali în studiile istorice ale acelor timpuri, d. Gr. G. Tocilescu ocupă unul din locurile ce nu se dau învățațiilor decât după multă muncă și după multe probe. Autorul Daciei înainte de Romani asupra căreia critica științifică se va pronunța mai curând sau mai târziu—sunt opere cari pot să aștepte —scriitorul, diverselor monografii și studie asupra„Daciei în timpul Romanilor“ și a Daciei după Romani“ era, pare-ni-se, unul din cei mai autorizați scriitorii români a tracta acesta partea străvechiă a istoriei nóstre, a concentra , cu măsură, într’un manual de dat pe mâna școlarilor primari și secundari, liniele de frunte menite a le înfățișa bine și vi sibil întâiă configurațiunea "geografică a țărilor viitorei Dacie Trajane, și al doilea fisionomia tuturor poparelor străine, cari, ■ înainte de Romani, în timpul Romanilor , și după Români, au trecut, lăsând sau nu în urme, prin țările nóstre. Daci măsura acestei concentrare—forte dificilă, o recunoscem -a fost sau nu păzită, vom vedea mai la vale. Am avut o pasiune a mai vorbi de lucrări de felil acesteia, de Istorie ale Românilor pentru clasele primare și, decâ atunci nu am arătat lipsele notorie cari se remarcau în acele lucrări cu privire la partea întâia, la partea străvechiă a istoriei, causa a fost cu sclum positiv imposibilitatea în care se gusiau și se găsesc pute încă autorii lor, imposibilitate privitore la cercetarea isoarelor din care este să se retragă datele necesare la alcătuirea istorică acestei epoce. Nu se pote cere de la un institutor și chiar de la un profesor de clasele gimnasiale, afară numai decâtă neînduplecată pornire nu l’a atras mereu spre studiul profund și amănunțit al cestiunilor, —de la aceștia, nici nu se pote cere cunoscerea conșcientă a tuturor autorilor greci, latini, bizantini, arabi, germani, franci, etc. etc., în operele cărora trebuesc căutate nu una, nu două, ci pe‘ cimi, ci sutimi din datele istoriei nóstre. Caci într’adevăr, deca pentru istoria vecină, și nouă, și contimporană, studiul isvorelor străine nr e de mare folos, pentru istoria străvechiă, el singur, și numai el, ni se înfățișază ca un fel de absolută și inexorabilă necesitate. Drept acestea, și având în vedere greutățile de nebiruit de scriitori, ca institutorii și profesorii gimnasiali, noi nu stăruam asupra părților slabe cari totdeuna se observă cu înlesnire la începutul operilor lor, acolo adică unde sunt datori să ne vorbescă de Scoloți, Agatiiși, Geți, Daci, Romani, Goți, Gepizi, Huni, Avari, Slavi, Bulgari, Unguri, Pecenegi, Uzi sau Cumani (urmez șirul din istoria d-lui Tocilescu), și—mai cu semn 1—vorbindu-ne de ei, să ne dea pentru fiecare și amănuntele caritate împreună să alcătuiască bine și lămurit individualitatea lor distinctă, înrîurirea ce trecerea, șederea, disparițiunea lor au avut asupra țărilor nóstre; într’un cuvânt să facă istoria, er nu un fel de salse mortale care să-I arunce d’uă dată peste primii 1640 de ani (450 a. Ch.~1290 d. Ch) ai istoriei țărilor nóstre în vremea încă nu bine priceputei așezărî sau descălecări a principatelor. Fiind câm Vimpossible nul West tern și fiindca școlarilor le trebuiau manuale, nu puteam noi și n'ar fi putut nimeni a descuragia pe meritoșii lucrători de la sarcinele la cari se înjugaseră, chiar cu acele ale lor puține cunoștințe. E că de ce,totdeuna, îndată ce vedeam năzuințele unora din acești modești colaboratori ai adevăraților noștri istorici, îndată ce găsiam u îmbunătățire órecare adusă povestirei istorice până atunci obicinuită, și constatam ca acea îmbunătățire e întemeiată pe lucrările și desco t ul I III î( l