Romanulu, aprilie 1886 (Anul 30)
1886-04-01
ANUL AL XXX-LE Voiesce și vel putea, ANUNCIURI UnU d* 30 litere petit, pagina IV.............................40 bani Deto „ > * ti H1...................alei— a Ineerținnl ei reclame pagina III și IV Hnia . . 2 , -- s A se adresa: Di ROMANIA, la administrațiunea cjiarnlui. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Banree. LA VIENA, la d-nU Haasenstein et Vogler, (Otto Maas*). LA FRANCFORT, S. M. — la G. L. Danbe et C-nie, pent« Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile Refrancate se refusă — 20 BANI EXEMPLARUL REDACȚIUNEA ȘI ADMINISTRAȚIUNEA, CALEA VICTORIEI, 10. Fcfidatore: C. A. ROSETTI E3DIXIXJ3STDELA, ( Sdí ) őireeiere: VIHTlLl 0. ROSETTI BUCURESCI 31 MĂRȚIȘOR In ședința de Luni a Camerei, d. deputat Orovenu a presintat uă petițiune subscrisa de 150 de țărani din Râmnicul-Sărat, cari cer ca Statul să le vnă într’ajutor fiindcă mor de fome. Er d, generale Leca, președintele Camerei, a declarat că, pentru prima ora aude lucrul acesta, că adică țăranii mor de főme. Declarațiunea generarului Lecca, care prin postul ce ocupă fică majoritatea Adunării, ne personipe gânduri. D-sea aude pentru pune prima ora că țăranii sunt amenințați a muri de feme !! Atunci cele ce până acum s’au publicat prin diferitele ziare din capitală și prin cele cari vin filnic din districtele țării la biblioteca Adunărei deputaților, tóte spusele omenilor cari au vădut pe țăran suferind ca un damnat de greutățile iernei, vânftăndu-și vitele pe prețuri de nimic, împrumutându-se cu dobânzii neamfite, căutând să emigreze într’alte părți, venind la orașe și prin redacțiunile fiarelor, pentru că au amfit că și alte visite póte ori să facă vr’un bine—tóte adesea aceste spuse și aceste destăinuiri au rămas literă moartă, sunt și vor rămâne ca nule și neavenite pentru onor, președinte al Adunării deputaților ? Déci nu deputații și, cu atât mai mult, represintantele lor nu se id asemenea lucruri; dăcă președintele Camerei nu soseséa cel puțin n’a aflat din aufnte că consiliul județăn al Covurluiului a votat credite pentru a veni în ajutorul țăranilor cari mor de feme,—cine va fi mai în drept să cunoscä aceste dureróse amănunte ? Stim că la așa*, numita „buretă“ a Camerei, după elocinte discursuri și meșteșugite invertiri, când deputații își restaurără forțele sleite în serviciul Țărei care i-a trimis acolo, subiectul conversațiunilor cari râpără între un „sandwich“ și un pahar de „bidistilată țuică“1 nu este acela al suferințelor țăranului. Placida be atitudine a mandatarilor națiunei ar fi îndurată de asemenea intempestive discuțiuni. Țăranul sufere ! ? Cine ’i silesce să sufere? Țăranul mare de fume ! ? Cine are dreptul de a condamna pe deputați și pe onora lor președinte a tămădui acestă bula ? Pasteur d’abia a început să tămăduiască turbarea, dar nu s’a incumetat încă a tămădui mortea prin fume ! Cum deci s’ar cere deputaților și onor. lor președinte caii nu sunt, nu vor să fie Pasteur, a face un lucru imposibil? Ș’apoi cum ? Mor de feme ? părea a’ntreba al-altă ori din sprîncene, onor. d. generare Lecca. Petițiunea țăranilor din Râmnicul- Sărat cufundase în adâncă mirare pe d. președinte, era pentru d-sea un lucru atât de nou, atât de neașteptat, atât de greu de crezut, încât de n’ar fi fost reținerea și cumpătata corecțiune parlamentară ce-i impune înalta sea demnitate, — desigur că și-ar fi manifestat și mai espresiv mirarea și compătimirea sea. Pricepem de altmintrel acesta completă liniște a unor mandatari ai națiunii. Sunt atât de mari și atât de însemnate trebile politicei înalte pe frânele cărora domniele lor imprimă Silnicuă direcțiune atât de accentuată, de consciență și de logică, încât până și timpul material le lipsesc, pentru a se mai coborî la asemenea cestiuni de interes secundar și trecător,—căci daca țăranii mor, vor muri, s’or isprăvi și.... și incidentul se va închide. Pe când din contră, cestiunile de de înaltă politică, problemele de direcțiune generală sunt cu nouă suflete, se presintă în tote filele sunt aspecte atât de varte, se impun atât de imperios, încât tota încordarea intelectuală a deputaților și senatorilor, (fiul, oficial, la ședință, și noptea, oficios, la întruniri, abia ajunge a se satisface. Prin urmare, când se mai citescá onor, represintanți al națiunei comunicările fiarelor din capitală și pe acelea ale fiarelor din provincia,—fiare cari adesea, în stilul lor simplu și grăbit, lasă să vorbescă numai sfășiătorea, grozava și brutala elocință a faptelor. Déci onorării deputaților președinte al Adunări ar fi coborît de pe culmele politicei transcendentale în care planeta ca ponderator constituțional, și ar fi condescins a rupe sau a face să i se rupă bandele, supt cari vin fiarele de prin districte cele ce ar fi binevoit a citi în mirele și modestele lor colóne, Far fi făcut îndată să nu mai esclame cu parlamentară mirare la austul petițiunei țăranilor din districtul Râmnicul-Sărat. Elidor decá președintele Adunărei deputaților din România nu scie că’n Țara Românască mor țăranii, mor de fume, Pester Lloyd de la Pesta și cu el tóte foile maghiare din Ungaria și din nefericita Transilvaniă scia de acum două luni că în Covurluia țăranii români mor de fôme. Rugăm pe onor d. președinte al Adunărei deputaților a crede că presa germană și maghiară nu a manifestat uă mirare tot atât de adâncă și de accentuată ca și aceia a d-sele. Ziariștii maghiari urmăresc—el au vreme și pun cestiunile de politică înaltă cam la uă parte — urmăresc tot ce se mișcă în Țăra Românesca. Lăsăm pe onor. generare Lecca a ghici cari au fost comentariile ce au însoțit în colanele ziarelor maghiare vestea că „țăranul român more de fume în Covurluiu“. Ghicitorea nu e grea. Cu obicinuita-i destoinicia, onor. președinte al Adunării o va deslega îndată. Stim că aceste rânduri nu vor cădea supt ochii d-lui președinte al Adunării deputaților. Fiă însă ca vr’unul din deputații majorității să i le comunice ori la Hugues, ori la Cameră, ori la Senat în întrunirile pregatitore— în fine oriunde d. președinte al Adunării, judecând după sine, crede că și țăranul român íntra în nețărmurite fericiri. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Sofia, 30 Marte.—Se póte resuma astfel situațiunea: Conform arangjamentului încheiat între marele vizir și d. Tandî, funcțiunile principelui Bulgariei, ca guvernatore general al Rumeliei orientale, trebue să fie confirmate direct de către Sultan, în virtutea unui firman imperial, care se va reînoi la espirarea fiecărui period de 5 ani, ficșat de articolul 17 al tratatului de la Berlin. Rusia, respingând acesta clausă, stăruind ca numirea principelui să aibă întotdeauna consimțimântul puterilor, propuse dă redacțiune, care nu portă nici numele guvernatorului general, nici stipulațiunea vreunui termen; în același timp ea menținea clausa, ce spune că tote celelalte disposițiuni ale tratatului vor rămâne în vigore, dând astfel posibilitatea de a înțelege, că redacțiunea fără nume și fără termen nu însemna un unire fără termen. Parta și Bulgaria acceptară în fine în principii, propunerea urmatore : «Guvernul Rumeliei va fi încredințat principelui, conform art. 18 din tratatul de la Berlin» și ele făcură într’un mod respectiv că contrapropunere. Redacțiunea turcescă spunea că guvernul Rumeliei va fi încredințat principelui, conform tratatului de la Berlin, cât timp principele va observa o atitudine corectă și va asigura stabilitatea și buna stare a provinciei, și că numirea sa va fi reînoită în fiecare am, cu consimțimântul puterilor. Redacțiunea bulgarescă presintată de d. Tanoff, primind paragraful turcesc, propuse ca după aspirațiunea oricărui period de 5 ani, principele Bulgariei va fi confirmat din nou în funcțiunile sale de guvernator general al Rumeliei, pentru a ocroti basele tratatului de la Berlin. Niște emisari răspândind în Bulgaria și în Rumelia spunea că Rusia dorea dar nu putea să susțin numirea principelui fără stipulațiunea nici unui termen, de vreme ce Bulgaria acceptase deja a doua propunere privitore la reînoirea în fiecare 5 ani a puterilor sale și pe de altă parte, principele și guvernul bulgar considerând că, după orecari informațiuni, Rusia era pentru unirea fără termen, declarară că nu accepta numirea provisorie a principelui și insistară pentru a obține numirea sea fără arătare de termen. Astfel principele și guvernul suferiră un mare decepțiune aflând că tote puterile, între care și Rusia, au respins propunerea Italiei. Acum, soirea se râspândeste că represintanții Germaniei, Austriei, Franciei și ai Engliterii au declarat guvernului bulgar că puterile vor trece peste consimțimântul său. Aci nimeni nu crede la adoptarea acestei măsuri, afară numai decâ puterile n'ar fi hotărîte a impune vederile lor, fără a lua în considerațiune situațiunea țârii și cerințele imperiase cari au călăuzite pe marele Vizir și pe d. Tanoff, și face să prevaleze redacțiunea ce priveste numirea principelui, astfel cum se găsește menționată în arangjamentul turco-uuigar, semnat la 1 Februarie. Consiliul de miniștrii este în permanență; el prepară o notă destinată marilor puteri. Se crede că principele și guvernul vor menține unirea fără termin, sau redacțiunea ce garanteza că principele va exercita funcțiunile de guvernator general al Rumeliei fără a fi stipulat vreun termen. Berlin, 30 Marte. — Reichstag.— Proiectul ce prelungește durata legii contra socialiștilor venind astăzii în discuțiune, ministrul de interne, d. de Puttkammer, vorbesce de escesurile cari s’au produs în Belgia și spune că ar fi pericolos de a desarma în astfel de momente, pe guvernul imperial. El adaogă că biserica catolică, care se bucură de cea mai mare libertate în Belgia, n’a fost în stare săînconjure escesurile, cari s‘au produs acolo, că guvernul imperial are fără îndoieli puterea și voința de a reprima într’un mod energic orice mișcare socialistă, dar că trebue să prevină orice pericol și că împăratul ar încerca să mare durere deca ar vedea. Reichstagul respingând un lege, destinată a menține ordinea în Germania. D. Windthorst declarând că nu vede nici uâ legătură între escesele comise în Belgia și socialismul din Germania, d. de Puttkamer răspunde că după spusele fiarelor elementele germane sunt acelea, cari se găsesc în fruntea mișcărilor din Belgia, că legațiunea belgiană, prin defectuositățile sale, face posibile ori ce escesuri, și tocmai pentru acesta guvernul imperial voește să înlăture uă legislațiune defectuosă. D. Bebel afirmând, că burghesimea în Belgia a provocat înadins adeseori astfel de scene de carnagiu, e chemat la ordine. D. de Puttkamer răspunde că d. Rebel este mai periculos decât toți agitatorii socialiști. Urmarea discuțiunii e amânată pe mâine. Bruxelles, 30 Marte.—Situațiunea continuă a se îmbunătăți. Paris, 30 Marte.—Comisiunea budgetului a datorit să reducă la 900 milione cifra împrumutului proiectat. Că asemenea eventualitate nouă nu ni se pare așa de ușoră. De altă parte însă nu se vede nici un mijloc de scăpare din aceste dificultăți și încurcături, cu cari nepriceperea Forței și încăpățânarea îngrit soluțiunea acestei Rusiei au cestiunt de altmintrelea simple. Omul, fără să vrea' începe să bănuiască că există vr'uo intențiune d’a ține cu orice preț deschisă cestiunea și acesta ar fi Insadever cea mai rea mntre tote eventualitățile posibile. BELGIA Cât este de mare întărîtarea între lucrători, se pote vedea și din apelul lipit Vinerea trecută pe la colțurile stradelor. E că ce se zice ln acest apel : • După ce ne-am plătii micile nostre datorii de peste săptămână, ce mai rămâne pentru noi ? Nimic ! Și femeile și copiii noștri umblă sdrențoșî țși desculți. Noi ne stingem în găuri strivte, nesanatase, unde nu străbat nici uă dată radele serelur. Un singur mijloc ne mai rămâne pentru a pune capăt acestei stări misurabile. Am văfiut pe la ferestrele magaziilor, forte frumos împodobite, obiectele de cari avem nevoie, dar pe cari nu ni le putem procura din causa plăței nóstre celei mici. Tovarăși ! Să le luăm ! Să ne strîngem Sâmbătă la orele 7 pe piața Marché-aux-Herbes, îndată ce se va fi dat lozinca, fiecare să pună foc camerei pe care o locuesce și să-și stabilesca apoi domiciliul în cartierul Leopold. r " SERBIA Cu privire la crisa ministerială din Serbia,fiarelor nemțesc! li se comunică urmatorele : Mai toți bărbații da stat și șefii partitelor, fiind chiemați la regele, l. «»s p. nu văd necesitatea, care să’l facă pe d. Garașanin să se retragă. Chiar și d. Risticii și d. Miloikovici s’au esprimat în acest sens. Bad Nicola Cristici a spus, fără nici uă reservă, că interesul statului cere ca să remână d. Garașanin la putere. Pretutindenea se recunoaște că crima fiind provocată numai în urma demisiunei d-lui Garașanin și neizvorând din situațiune, este nejustificată; ea se atribuie mai mult împrejurărilor private ale ministrului președinte. Omenii tot mai speră încă că d. Garașanin vă continua a remânea în fruntea guvernului. BULGARIA Din Filipopoli se anunță că manifestațiunile anti-ruseșci, cari s’au petrecut în timpul din urmă au provocat un schimb de scrisori forte vii între girantul consulatului general al Rusiei, d. Ingelstrom, și între prefectul Dimitrov Acesta, primind oă plângere în scris de împreună cu un protest din partea numitului girant, a răspuns că dânsul va face uă anchetă, în același timp ânsă nu pate să nu esprime părerea seade rea că oposițiunea se servesce de numele Țarului și d. Ingelstrom nu se sfiesce d’a da ajutorul său. SPANIA Ifiarul LI Liberal atacă cu vioiciune pe d. Castelar din causă că a refuzat d’a primi coalițiunea. Republicanii realizați au publicat un manifest îndemnând pe coreligionarii lor, cu tóte greutățile ce pot întâmpina, d’a lupta pe tărâmul electoral. Membrii stângei dinastice ș’al fracțiunei al căror șef este d. Romero Robledo au făcut uă întrunire. Generalele Lopez Dominguez a adresat uă scrisore în care, făcând alusiune la caracterul său militar, s’a scuzat că nu pute să asiste la întrunire. S’a rostit mai multe discursuri, mai cu sema de d. Romero Robledo, care a declarat că coalițiunea celor două partide n’a fost făcută decât în vederea alegerilor, dar că speră a o vedea schimbându-se mai tânziu în coalițiune politică. D. Romero a atacat în urmă politica d-lui Caanovas. DIN AFARA AUSTRO-UNGARIA Pester Lloyd, vorbind de refusul brusc al Rusiei de a adera la propunerea Italiei privitore la arangamentul turco-bulgar, crede că situațiunea s’a înăsprit și mai mult de cum era la 2 Februarie. Intre altele cea ce scrie ficarului din Pesta : Este pre posibil ca puterile să se reîntorcă pur și simplu la propunerea Rusiei și să resolve cestiunea răzimate pe forța lor, fără să mai țină compt de principele Alesandru ? JOI, 1 APRILE 1886 Luminetate și vei fi. ABONAMENTE Capitală și districte, un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei lml 12 lei; uă lună 4 lei tratate țârile Europei, trimestrul 15 lei ; se adresa: ROMANIA, la administrațiunea Țarului și oficiale poștale, LA PARIS, la Havas, Laffite et Onne, 8, Place de la Benne, LA VIENA, la d. B. G. Popovici 16, Fleischmarkt . IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Franceses ie Paola (K. O.) 15, Geneva. —■ Articolele nepublicate se ard — CESTIUNI economice Comercial esterior al României în 1884 1). In articolul precedent, dând sema după Tabloil general al comercialui României cu țările străine în 1884 și reproducând cifrele anilor anteriori, ficeam că din cifrele publicate resultă : 1) că exportul nostru a fost aprope staționar, în anii din urmă^fost 2) că, în 1884, s ă co^m^ ia uă cifră estraordinar de mică; 3) că—ceea ce trebuie mai ales să nu se scape din vedere—din an în an cresce proporțiunea între ceea ce consumăm și între ceea ce primim pentru produsele române ce străinătatea consumă. Și adăugeam că acesta stare de lucruri trebuie sĕ ne îngrijiseá. Un fiar din Bucuresci, singur d’uă părere contraria, susține că ceea ce afirmam noi greșit este și că propagăm o ideie eronată. El merge mai departe și pune următorul principiu : „E stabilit astăzi că trebuie să avem în vedere totalitatea mișcării comerciale a unei țări și că nu e beneficia decât când importul e mai mare decât exportul.“ Li Independance roumaine, fiiarul de care vorbim, crede că ne va sdrobi, citând drept exemplu, cifrele importului și exportului câtorva state occidentale și apoi adauge : «Daca acesta teorie (teorie ca un balanță pasivă renesce uă situațiune economică rea) deca acesta teoria ar fi adevărată, ar trebui să conchidem nu numai că România este într’uă situațiune din cele mai deplorabile, ci și că statele pe care noi le privim ca cele mai avute din lume merg cu pași mari spre ruină, pentru că statisticile oficiale dovedesc, la tote, că cifra importului întrece cu mult pe a esportului». Cestiunea acesta, în momentele de față, are un interes de căpetenie. IN U O iUU "ftUCVGI'| ILA pote fi tincingU.1 Român, care să nu’și fi pus, care să nu’și pună, mai cu osebire acum întrebarea, decà regimul quasi-liber schimbist, supt care ne aflăm, a fost și este folositor țârei, nu e Român, care să nu dorescu, să nu voiască a sei decâ e mai bine și mai folositor pentru țară regimul schimbist, actualmente esistent, sau un regim de protecțiune a muncei naționale, un regim care ar încuragea producerea internă, ar protege-o și ar tinde la scopul ca ea să satisfacă cel puțin trebuințele poporațiunii locale de produse agricole sau în legătură imediată cu producerea agricolă esistentă. Acesta, fiind cestiunea ce preocupă pe toți, datori suntem a discuta un amănunt, a răspunde clar, categoric și fără putință de îndoială, sistemei, că înfâțișază L’Independance roumaine cu imense pretențiuni și cu un fast doctrinar menit pute să uluiască pe unii, dar care—după a nostra părere —faptele nu le póte suprime. E că, în câteva cuvinte, espunerea faptelor. Nainte d’a avea convențiuni de comerciu, esportul și importul nostru cresceau, dar balanța comercialui român pururea activă era. Esportam, într’un cuvânt, mai mult decât importam. După ce am încheiat convențiuni, situațiunea radical s’a schimbat; esportul a crescut câtva timp, apoi a rămas aprope staționar și în 1884 s’a redus la uă sumă neobicinuit de mica. Importul din contră, și mai cu osebire din Austro-Ungaria, a crescut mereu și în proporțiuni uimitore. E că faptele. Cestiunea este deca acesta stare de lucruri folositóre e și vedesce uă situațiune economică prosperă, mulțămitare. L' Independance roumaine afirmă că da, susținând că numai atunci că țară are beneficiu, când importul e mai mare decât exportul. Noi credem cu totul contrariul, mai cu sema când e vorba de țara nostru și de situațiunea în care ne aflăm. Lă discutăm deci pentru ca lumină să se facă. Vom începe în articolul viitor. Nainte de a intra în desbatere, declarăm că nu voim—deși țâranul de disensiune neespinabil este întrucât privesce ideia ce 1) A se vedea „Românul“ de la 24 Marte susținem, cire ar fi orecum genant pentru confrații noștril—declarăm că nu voim să tragem nici un avantagiu pentru ideia ce susținem din faptul că argumentarea confraților noștri, privitore la folosele că convențiunile comerciale ar fi adus României este identică cu a camerelor de comerciu și a fiarelor austro-ungare, că ele, ca și V Indépendance susțin că convențiunea comercială austro-română a adus României folosir imense și politice și materiale, de vreme ce a făcut ca exportul român se crésea. Nu ne folosim, nu vrem să ne folosim, de acesta identitate de vederi, pentru că ar fi prea lesne să câștigăm bătaia pe tórâmul acesta. Și noi nu prin bănuieli, ci pe temeiii de convingeri, am voi să câștigăm causa și să contribuim întru a lumina țara asupra celei mai bune căi de urmat în cestiunea viitorelor tratări. Nu voim asemenea ne folosi de faptul că, pâne acum, ori de câte ori vorbă a fost de situațiunea economică a țarei ș de înrîurirea ce convențiunile comerciale ajut-au asupra acestei situațiuni. V Independance a avut păreri identice cu ale nostre: înlăturăm deci cu totul din desbatere aceste asemănări și fapte, pentru a nu discuta decât cestiunea în sine. V Indépendance roumaine pentru a ne combate, urmatórele argumente întrebuințază : 1) citeza un pasagiu din Fr. Bastiat, spre a dovedi neesactitatea teoriei balanței comerciale ; 2) Inregistreza cifrele importului și exportului franciei, Englitezei, Spaniei, Italiei, Suediei, Norvegiei, Danemarcei. In urmă, V Indépendance adaugă: «Am putea găsi, e adevarat, câteva state al căror export e mai mare decât importul e Rusia, Uruguay, republicele din America centrală, Bolivia, Brasilia, Chile, Columbia, Paraguai, etc. Pe care din aceste țâri, adauge independnța, într’un mod precum Batjocoritor sau ușuratec, ar voi Romănul, ca s’o imităm. Vom răspunde : Aci, pentru că spațiul nu ne permite a urma, am adunat elementele de convingere în procesul ce ni se suscită. In alte articole, vom răspunde: SOIRI DALE PILEI Senatul în ședința de el a votat fără discuțiune articole 29—45 din legea vennei bunurilor Statului. S’a primit asemenea, după uă mică discuțiune art. 46, și legea în total a fost votată de 50 senatori contra 6. * * * Se crede, că raportor al proiectului de lege Sturdza va fi numit d. D. Aug. Laurian. El se vorbea printr’unele cercuri că, în locul d-lui Apostol Mănescu care a refuzat de a primi postul de ministru la Atena, s’ar numi d. D. Olănescu, secretarul general al ministerului de steme. * * * planul «Le Peuple Roumain ’91 a suspendat aparițiunea. isc ** Am anunțat ca d. Maiorescu propune Academiei române că nici un Academic să nu fie admis a concura la premiere ce se decern anual din fondurile Academiei. Se face că propunerea d-lui Maiorescu este împărtășită de cei mai mulți din colegii ei și ea va fi admisă. Era și drept. [ ❖ite D. Boleslav Hasdeu, un ebiu al filologului român, a murit fidele trecute la Hietzing lângă Viena lăsând întrega sea bibliotecă Academiei Române. In de acord cu legațiunea română din Viena, văduva reposatului Boieria Hasdeu va trimite în curând acesta bibliotecă la Bucuresci. * ♦ * D. Rubin Palîța, advocat român în Alba- Iulia, după ce recursul său a fost respins de curtea de casațiune din Pesta, a rămas bun condamnat la 150 fior. amendă, pentru că ar fi răspândit romanul «Horea» de I. P. Florantin. * * * Suntem rugați a pune în vederea autorităților școlare superiore urmatorele : «Una din institutarele șcalei primare de fete din Pitescu, d-șora Vlădescu, fostă