Romanulu, aprilie 1886 (Anul 30)

1886-04-01

ANUL AL XXX-LE Voiesce și vel putea, ANUNCIURI UnU d* 30 litere petit, pagina IV.............................40 bani Deto „ > * ti H1...................alei— a Ineerținnl ei reclame pagina III și IV Hnia . . 2 , -- s A se adresa: Di ROMANIA, la administrațiunea cjiarnlui. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Banree. LA VIENA, la d-nU Haasenstein et Vogler, (Otto Maas*). LA FRANCFORT, S. M. — la G. L. Danbe et C-nie, pent« Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile Refrancate se refusă — 20 BANI EXEMPLARUL REDACȚIUNEA ȘI ADMINISTRAȚIUNEA, CALEA VICTORIEI, 10. Fcfidatore: C. A. ROSETTI E3DIXIXJ3STDELA, ( Sdí ) őireeiere: VIHTlLl 0. ROSETTI BUCURESCI 31 MĂRȚIȘOR In ședința de Luni a Camerei, d. deputat Orovenu a presintat uă pe­­tițiune subscrisa de 150 de țărani din Râmnicul-Sărat, cari cer ca Sta­tul să le vnă într’ajutor fiind­că mor de fome. Er d, generale Leca, președintele Camerei, a declarat că, pentru pri­ma ora aude lucrul acesta, că adică țăranii mor de főme. Declarațiunea generarului Lecca, care prin postul ce ocupă fică majoritatea Adunării, ne personi­pe gânduri. D-sea aude pentru pune pri­ma ora că țăranii sunt amenințați a muri de feme !! Atunci cele ce până acum s’au publicat prin diferitele­­ ziare din capitală și prin cele cari vin­­ filnic din districtele țării la biblioteca Adu­­nărei deputaților, tóte spusele ome­­nilor cari au vădut pe țăran sufe­rind ca un damnat de greutățile iernei, vânftăndu-și vitele pe prețuri de nimic, împrumutându-se cu do­­bânzii neamfite, căutând să emigreze într’alte părți, venind la orașe și prin redacțiunile­­ fiarelor, pentru că au am­fit că și alte visite póte ori să facă vr’un bine—tóte adesea aceste spuse și aceste destăinuiri au rămas literă moartă, sunt și vor rămâne ca nule și neavenite pentru onor, președinte al Adunării deputaților ? Déci nu deputații și, cu atât mai mult, represintantele lor nu se id a­­semenea lucruri; dăcă președintele Camerei nu sose­séa cel puțin n’a aflat din aufn­te că consiliul județăn al Covurluiului a votat credite pen­tru a veni în ajutorul țăranilor cari mor de feme,—cine va fi mai în drept să cunoscä aceste dureróse a­­mănunte ? Stim că la așa*, numita „buretă“ a Camerei, după elocinte discursuri și meșteșugite invertiri, când depu­tații își restaurără forțele sleite în ser­viciul Țărei care i-a trimis acolo, su­biectul conversațiunilor cari râpără între un „sandwich“ și un pahar de „bidistilată țuică“1 nu este acela al suferințelor țăranului. Placida be atitudine a mandatarilor națiunei ar fi îndurată de asemenea intempestive discuțiuni. Țăranul sufere ! ? Cine ’i silesce să sufere? Țăranul mare de fume ! ? Cine are dreptul de a condamna pe deputați și pe onora lor președinte a tămădui acestă bula ? Pasteur d’abia a început să tămă­­duiască turbarea, dar nu s’a incu­­metat încă a tămădui mortea prin fume ! Cum deci s’ar cere deputa­ților și onor. lor președinte caii nu sunt, nu vor să fie Pasteur, a face un lucru imposibil? Ș’apoi cum ? Mor de feme ? părea a’ntreba a­l-altă­ ori din sprîncene, onor. d. generare Lecca. Petițiunea țăranilor din Râmnicul- Sărat cufundase în adâncă mirare pe d. președinte, era pentru d-sea un lucru atât de nou, atât de neaștep­tat, atât de greu de crezut, în­cât de n’ar fi fost reținerea și cumpă­tata corecțiune parlamentară ce-i im­pune înalta sea demnitate, — de­si­gur că și-ar fi manifestat și mai es­­presiv mirarea și compătimirea sea. Pricepem de altmintrel­ acesta completă liniște a unor­ mandatari ai națiunii. Sunt atât de mari și atât de însem­nate trebile politicei înalte pe frânele că­rora domniele lor imprimă Silnic­uă di­recțiune atât de accentuată, de consci­­e­nță și de logică, în­cât până și timpul material le lipsesc, pentru a se mai coborî la asemenea cestiuni de inte­res secundar și trecător,—căci daca țăranii mor, vor muri, s’or isprăvi și.... și incidentul se va închide. Pe când din contră, cestiunile de de înaltă politică, problemele de di­recțiune generală sunt cu nouă su­flete, se presintă în tote­­ filele sunt aspecte atât de varte, se impun a­­tât de imperios, în­cât tota încorda­rea intelectuală a deputaților și se­natorilor, (fiul, oficial, la ședință, și noptea, oficios, la întruniri, abia a­­junge a se satisface. Prin urmare, când se mai citescá onor, represintanți al națiunei co­municările fiarelor din capitală și pe acelea ale fiarelor din provincia,—­­fiare cari adesea, în stilul lor sim­plu și grăbit, lasă să vorbescă nu­mai sfășiătorea, grozava și brutala elocință a faptelor. Déci onoră­rii deputaților președinte al Adună­ri ar fi coborît de pe culmele politicei transcendentale în care planeta ca ponderator consti­tuțional, și ar fi condescins a rupe sau a face să i se­ rupă bandele, supt cari vin fiarele de prin districte cele ce ar fi binevoit a citi în mi­rele și modestele lor colóne, Far fi făcut îndată să nu mai esclame cu parlamentară mirare la austul peti­­țiunei țăranilor din districtul Râm­nicul-Sărat. El­i­dor decá președintele Adună­­rei deputaților din România nu scie că’n Țara Românască mor țăranii, mor de fume, Pester Lloyd de la Pesta și cu el tóte foile maghiare din Ungaria și din nefericita Tran­­silvaniă scia de acum două luni că în Covurluia țăranii români mor de fôme. Rugăm pe onor­ d. președinte al Adunărei deputaților a crede că presa germană și maghiară nu a manifes­tat uă mirare tot atât de adâncă și de accentuată ca și aceia a d-sele. Ziariștii maghiari urmăresc—el au vreme și pun cestiunile de politică înaltă cam la uă parte — urmăresc tot ce se mișcă în Țăra­ Româ­­nesca. Lăsăm pe onor. generare Lecca a ghici cari au fost comentariile ce au însoțit în colanele ziarelor maghiare vestea că „țăranul român more de fume în Covurluiu“. Ghicitorea nu e grea. Cu obici­nuita-i destoinicia, onor. președinte al Adunării o va deslega îndată. Stim că aceste rânduri nu vor cădea supt ochii d-lui președinte al Adunării deputaților. Fiă însă ca vr’unul din deputații majorității să i le comunice ori la Hugues, ori la Cameră, ori la Senat în întrunirile pregatitore— în fine ori­unde d. președinte al Adunării, ju­decând după sine, crede că și ță­ranul român íntra în nețărmurite fericiri. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Sofia, 30 Marte.­—Se póte resuma ast­fel situațiunea: Conform arangjamentului încheiat între marele vizir și d. Tand­î, funcțiunile prin­cipelui Bulgariei, ca guvernatore general al Rumeliei orientale, trebue să fie confir­mate direct de către Sultan, în virtutea unui firman imperial, care se va reîno­i la espirarea fie­cărui period de 5 ani, fic­­șat de articolul 17 al tratatului de la Ber­lin. Rusia, respingând acesta clausă, stăru­ind ca numirea principelui să aibă în­tot­­dea­una consimțimântul puterilor, propuse dă redacțiune, care nu portă nici numele guvernatorului general, nici stipulațiunea vre­unui termen; în același timp ea menținea clausa, ce spune că tote cele­l­alte disposițiuni ale tratatului vor rămâne în vigore, dând ast­fel posibilitatea de a înțelege, că redac­­țiunea fără nume și fără termen nu în­semna un unire fără termen. Parta și Bulgaria acceptară în fine în principii­, propunerea urmatore : «Guvernul Rumeliei va fi încredințat principelui, conform art. 18 din tratatul de la Berlin» și ele făcură într’un mod res­pectiv că contra­propunere. Redacțiunea turcescă spunea că guver­nul Rumeliei va fi încredințat principelui, conform tratatului de la Berlin, cât timp principele va observa o­ atitudine corectă și va asigura stabilitatea și buna stare a provinciei, și că numirea s­a va fi reînoită în fie­care­­ am, cu consimțimântul pute­rilor. Redacțiunea bulgarescă presintată de d. Tanoff, primind paragraful turcesc, propuse ca după aspirațiunea oricărui period de 5 ani, principele Bulgariei va fi confirmat din nou în funcțiunile sale de guvernator ge­neral al Rumeliei, pentru a ocroti basele tratatului de la Berlin. Niște emisari răspândind în Bulgaria și în Rumelia spunea că Rusia dorea dar nu putea să susțin numirea principelui fără stipulațiunea nici unui termen, de vreme ce Bulgaria acceptase deja a doua pro­punere privitore la reînoirea în fie­care 5 ani a puterilor sale și pe de altă parte, principele și guvernul bulgar considerând că, după ore­cari informațiuni, Rusia era pentru unirea fără termen, declarară că nu accepta numirea provisorie a principe­lui și insistară pentru a obține numirea sea fără arătare de termen. Ast­fel principele și guvernul suferiră un mare decepțiune aflând că tote puterile, între care și Rusia, au respins propunerea Italiei. Acum, soirea se râspândeste că repre­­sintanții Germaniei, Austriei, Franciei și ai Engliterii au declarat guvernului bulgar că puterile vor trece peste consimțimântul său. Aci nimeni nu crede la adoptarea aces­tei măsuri, afară numai decâ puterile n'ar fi hotărîte a impune vederile lor, fără a lua în considerațiune situațiunea țârii și cerințele imperiase cari au călăuzite pe marele Vizir și pe d. Tanoff, și face să prevaleze redacțiunea ce priveste numirea principelui, ast­fel cum se găsește menți­onată în arangjamentul turco-uuigar, sem­nat la 1 Februarie. Consiliul de miniștrii este în permanen­ță; el prepară o­ notă destinată marilor puteri. Se crede că principele și guvernul vor menține unirea fără termin, s­au redacți­unea ce garanteza că principele va exer­­cita funcțiunile de guvernator general al Rumeliei fără a fi stipulat vre­un termen. Berlin, 30 Marte. — Reichstag.— Pro­iectul ce prelungește durata legii contra socialiștilor venind astă­zii în discuțiune, ministrul de interne, d. de Puttkammer, vorbesce de escesurile cari s’au produs în Belgia și spune că ar fi pericolos de a desarma în ast­fel de momente, pe guver­nul imperial. El adaogă că biserica cato­lică, care se bucură de cea mai mare li­bertate în Belgia, n’a fost în stare să­­în­­conjure escesurile, cari s‘au produs acolo, că guvernul imperial are fără îndoieli pu­terea și voința de a reprima într’un mod energic ori­ce mișcare socialistă, dar că trebue să prevină ori­ce pericol și că îm­păratul ar încerca să mare durere deca ar vedea. Reichstagul respingând un lege, destinată a menține ordinea în Germania. D. Windthorst declarând că nu vede nici uâ legătură între escesele comise în Belgia și socialismul din Germania, d. de Puttkamer răspunde că după spusele­­ fia­relor elementele germane sunt acelea, cari se găsesc în fruntea mișcărilor din Belgia, că legațiunea belgiană, prin defectuosită­­țile sale, face posibile ori ce escesuri, și tocmai pentru acesta guvernul imperial voește să înlăture uă legislațiune defec­­tuosă. D. Bebel afirmând, că burghesimea în Belgia a provocat înadins adese­ori astfel de scene de carnagiu, e chemat la or­dine. D. de Puttkamer răspunde că­ d. Rebel este mai periculos de­cât toți agitatorii so­cialiști. Urmarea discuțiunii e amânată pe mâine. Bruxelles, 30 Marte.—Situațiunea con­tinuă a se îmbunătăți. Paris, 30 Marte.—Comisiunea budgetu­lui a datorit să reducă la 900 milione ci­fra împrumutului proiectat. Că asemenea eventualitate nouă nu ni se pare așa de ușoră. De altă parte însă nu se vede nici un mij­loc de scăpare din aceste dificultăți și încurcături, cu cari nepriceperea Forței și încăpățânarea îngr­it soluțiunea acestei Rusiei au cestiunt de altmintrelea simple. Omul, fără să vrea' începe să bănuiască că există vr'uo intențiune d’a ține cu ori­ce preț­­ deschisă cestiunea și acesta ar fi Insadever cea mai rea mntre tote eventualitățile posibile. BELGIA Cât este de mare întărîtarea între lu­crători, se pote vedea și din apelul lipit Vinerea trecută pe la colțurile stradelor. E că ce se­­ zice ln acest apel : • După ce ne-am­ plătii micile nos­­tre datorii de peste săptămână, ce mai rămâne pentru noi ? Nimic ! Și femeile și copiii noștri umblă sdren­­țoșî țși desculți. Noi ne stingem în găuri strivte, nesanatase, unde nu străbat nici uă dată radele serelur. Un singur mijloc ne mai rămâne pentru a pune capăt acestei stări misurabile. Am văfiut pe la feres­trele­ magaziilor, forte frumos împo­dobite, obiectele de cari avem ne­voie, dar pe cari nu ni le putem procura din causa plăței nóstre ce­lei mici. Tovarăși ! Să le luăm ! Să ne strîngem Sâmbătă la orele 7 pe piața Marché-aux-Herbes, îndată ce se va fi dat lozinca, fie­care să pună foc camerei pe care o locuesce și să-și stabilesca apoi domiciliul în cartierul Leopold. r " SERBIA Cu­ privire la crisa ministerială din Serbia,­­fiarelor nemțesc! li se co­munică urmatorele : Mai toți bărbații da stat și șefii partitelor, fiind chiemați la regele, l­. «»s p. nu văd necesi­tatea, care să’l facă pe d. Garașanin să se retragă. Chiar și d. Risticii și d. Miloikovici s’au esprimat în acest sens. Ba­d Nicola Cristici a spus, fără nici uă reservă, că interesul statului cere ca să remână d. Garașanin la putere. Pretutindenea se recunoaște că cri­ma fiind provocată numai în urma demisiunei d-lui Garașanin și neizvo­­rând din situațiune, este nejustifica­­tă; ea se atribuie mai mult împre­jurărilor private ale ministrului pre­ședinte. Omenii tot mai speră încă că d. Garașanin vă continua a remâ­­nea în fruntea guvernului. BULGARIA Din Filipopoli se anunță că ma­­nifestațiunile anti-ruseșci, cari s’au petrecut în timpul din urmă au pro­vocat un schimb de scrisori forte vii între girantul consulatului gene­ral al Rusiei, d. Ingelstrom, și în­tre prefectul Dimitrov Acesta, pri­mind oă plângere în scris de împreună cu un protest din partea numitului girant, a răspuns că dânsul va face uă anchetă, în același timp ânsă nu pate să nu esprime părerea sea­de rea că oposițiunea se servesce de numele Țarului și d. Ingelstrom nu se sfiesce d’a­­ da ajutorul său. SPANIA Ifiarul LI Liberal atacă cu vioi­ciune pe d. Castelar din causă că a refuzat d’a primi coalițiunea. Republicanii r­ealizați au publicat un manifest îndemnând pe coreligio­narii lor, cu tóte greutățile ce pot întâmpina, d’a lupta pe tărâmul e­­lectoral. Membrii stângei dinastice ș’al frac­­țiunei al căror șef este d. Romero Robledo au făcut uă întrunire. Ge­­neralele Lopez Dominguez a adre­sat uă scrisore în care, făcând alu­­siune la caracterul său militar, s’a scuzat că nu pute să asiste la în­trunire. S’a rostit mai multe discursuri, mai cu sema de d. Romero Robledo, care a declarat că coalițiunea celor două partide n’a fost făcută de­cât în vederea alegerilor, dar că speră a o vedea schimbându-se mai tânziu în coalițiune politică. D. Romero a atacat în urmă politica d-lui Caanovas. DIN AFARA AUSTRO-UNGARIA Pester Lloyd, vorbind de refusul brusc al Rusiei de a adera la propunerea Italiei privitore la arang­amentul turco-bulgar, crede că situațiunea s’a înăsprit și mai mult de cum era la 2 Februarie. Intre altele cea ce scrie ficarului din Pesta : Este pre posibil ca puterile să se reîntorcă pur și simplu la propune­rea Rusiei și să resolve cestiunea răzimate pe forța lor, fără să mai țină compt de principele Alesandru ? JOI, 1 APRILE 1886 Lumineta­te și vei fi. ABONAMENTE Capitală și districte, un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei lml 12 lei; uă lună 4 lei tra­tate țârile Europei, trimestrul 15 lei ; se adresa: ROMANIA, la administrațiunea­­ Țarului și oficiale poștale, LA PARIS, la Havas, Laffite et O­nne, 8, Place de la Benne, LA VIENA, la d. B. G. Popovici 16, Fleischmarkt . IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Franceses ie Paola (K. O.) 15, Geneva. —■ Articolele nepublicate se ard — CESTIUNI economice Comercial esterior al României în 1884 1). In articolul precedent, dând sema după Tabloil general al comercialui României cu țările străine în 1884 și reproducând cifrele anilor anteriori, fi­ceam că din cifrele publicate resultă : 1) că exportul nostru a fost aprope sta­­țion­ar, în anii din urmă^fost 2) că, în 1884, s­ ă co^m^ ia uă cifră estraordinar de mică; 3) că—ceea ce trebuie mai ales să nu se scape din vedere—din an în an cresce proporțiunea între ceea ce consumăm și între ceea ce primim pentru produsele ro­mâne ce străinătatea consumă. Și adăugeam că acesta stare de lucruri trebuie sĕ ne îngrijiseá. Un fiar din Bucuresci, singur d’uă pă­rere contraria, susține că ceea ce afirmam noi greșit este și că propagăm o­ ideie eronată. El merge mai departe și pune următorul principiu : „E stabilit astăzi că trebuie să avem în vedere totalitatea mișcării comerciale a unei țări și c­ă nu e beneficia de­cât când importul e mai mare de­cât exportul.“ Li Independance roumaine, fiiarul de care vorbim, crede că ne va sdrobi, citând drept exemplu, cifrele importului și expor­­tului câtor­va state occidentale și apoi a­­dauge : «Daca acesta teorie (teorie ca un ba­lanță pasivă renesce uă situațiune eco­nomică rea) deca acesta teoria ar fi ade­vărată, ar trebui să conchidem nu numai că România este într’uă situațiune din cele mai deplorabile, ci și că statele pe care noi le privim ca cele mai avute din lume merg cu pași mari spre ruină, pen­tru că statisticile oficiale dovedesc, la tote, că cifra importului întrece cu mult pe a esportului». Cestiunea acesta, în momentele de față, are un interes de căpetenie. IN U O iUU "ftUCVGI'| I­LA po­te fi tin­cingU.1 Român, care să nu’și fi pus, care să nu’și pună, mai cu osebire acum întrebarea, decà regimul quasi-liber schimbist, supt care ne­ aflăm, a fost și este folositor țârei, nu e Român, care să nu dorescu, să nu voiască a sei decâ e mai bine și mai folosi­tor pentru țară regimul­ schimbist, actual­mente esistent, sau un regim de protec­­țiune a muncei naționale, un regim care ar încuragea producerea internă, ar pro­­tege-o și ar tinde la scopul ca ea să sa­tisfacă cel puțin trebuințele poporațiunii locale de produse agricole sau în legă­tură imediată cu producerea agricolă e­­sistentă. Acesta, fiind cestiunea ce preocupă pe toți, datori suntem a discuta un amă­nunt, a răspunde clar, categoric și fără putință de îndoială, sistemei, că înfâțișază L’Independance roumaine cu imense pre­­tențiuni și cu un fast doctrinar menit pute să uluiască pe unii, dar care—după a nostra părere —faptele nu le póte su­prime. E că, în câte­va cuvinte, espunerea fap­telor. Nainte d’a avea convențiuni de comer­­ciu, esportul și importul nostru cresceau, dar balanța comercialui român pururea activă era. Esportam, într’un cuvânt, mai mult de­cât importam. După ce am încheiat convențiuni, situa­­țiunea radical s’a schimbat; esportul a cres­cut cât­va timp, apoi a rămas aprope sta­ționar și în 1884 s’a redus la uă sumă neobicinuit de mica. Importul din contră, și mai cu osebire din Austro-Ungaria, a crescut mereu și în proporțiuni uimitore. E că faptele. Cestiunea este deca acesta stare de lu­cruri folositóre e și vedesce uă situațiune economică prosperă, mulțămitare. L' Independance roumaine afirmă că da, susținând că numai atunci că țară are beneficiu, când importul e mai mare de­cât exportul. Noi credem cu totul contrariul, mai cu sema când e vorba de țara nostru și de situațiunea în care ne aflăm. Lă discutăm deci pentru ca lumină să se facă. Vom începe în articolul viitor. Nainte de a intra în desbatere, declarăm că nu voim—de­și țâranul de disensiune neespinabil este întru­cât privesce ideia ce 1) A se vedea „Românul“ de la 24 Marte­ susținem, cire ar fi ore­cum genant pen­tru confrații noștril—declarăm că nu voim să tragem nici un avantagiu pentru ideia ce susținem din faptul că argumentarea confraților noștri, privitore la folosele că convențiunile comerciale ar fi adus Româ­niei este identică cu a camerelor de co­­m­erciu și a­­ fiarelor austro-ungare, că ele, ca și V Indépendance susțin că convențiunea comercială austro-română a adus României folosir imense și politice și materiale, de vreme ce a făcut ca expor­tul român se crésea. Nu ne folosim, nu vrem să ne folosim, de acesta identitate de vederi, pentru că ar fi prea lesne să câștigăm bătaia pe tórâ­mul acesta. Și noi nu prin bănuieli, ci pe temeiii de convingeri, am voi să câștigăm causa și să contribuim întru a lumina țara asupra celei mai bune căi de urmat în cestiunea viitorelor tratări. Nu voim asemene­a ne folosi de faptul că, pâne acum, ori de câte ori vorbă a fost de situațiunea economică a țarei ș de înrîurirea ce convențiunile comerciale ajut-au asupra acestei situațiuni. V Inde­pendance a avut păreri identice cu ale nostre: înlăturăm deci cu totul din desbatere a­­ceste asemănări și fapte, pentru a nu dis­cuta de­cât cestiunea în sine. V Indépendance roumaine pentru a ne combate, urmatórele argumente întrebu­­ințază : 1) citeza un pasagiu din Fr. Bastiat, spre a dovedi neesactitatea teoriei balan­ței comerciale ; 2) Inregistreza cifrele importului și ex­portului franciei, Englitezei, Spaniei, Ita­liei, Suediei, Norvegiei, Danemarcei. In urmă, V Indépendance adaugă: «Am putea găsi, e adevarat, câte­va state al căror export e mai mare de­cât importul e Rusia, Uruguay, republicele din America centrală, Bolivia, Brasilia, Chile, Columbia, Paraguai, etc. Pe care din a­ceste țâri, adauge independnța, într’un mod pre­cum Batjocoritor sau ușuratec, ar voi Romănul, ca s’o imităm. Vom răspunde : Aci, pentru că spațiul nu ne permite a urma, am adunat elementele de convin­gere în procesul ce ni se suscită. In alte articole, vom răspunde: SOIRI DALE PILEI Senatul în ședința de e­l a votat fără discuțiune articole 29—45 din legea ven­nei bunurilor Statului. S’a primit asemenea, după uă mică dis­­cuțiune art. 46, și legea în total a fost votată de 50 senatori contra 6. * * * Se crede, că raportor al proiectului de lege Sturdza va fi numit d. D. Aug. Laurian. E­l se vorbea printr’unele cercuri că, în locul d-lui Apostol Mănescu care a re­­fuzat de a primi postul de ministru la A­­tena, s’ar numi d. D. Olănescu, secreta­rul general al ministerului de­­ steme. * * * planu­l «Le Peuple Roumain ’91­ a sus­pendat aparițiunea. isc ** Am anunțat ca d. Maiorescu propune Academiei române că nici un Academic să nu fie admis a concura la premiere ce se decern anual din fondurile Academiei. Se fa­ce că propunerea d-lui Maiorescu este împărtășită de cei mai mulți din co­legii e­i și ea va fi admisă. Era și drept. [ ❖­ite D. Boleslav Hasdeu, un ebiu al filologu­lui român, a murit fidele trecute la Hiet­zing lângă Viena lăsând întrega sea bibli­otecă Academiei Române. In de acord cu legațiunea română din Viena, văduva reposatului Boieria Hasdeu va trimite în curând acesta bibliotecă la Bucuresci. * ♦ * D. Rubin Palîța, advocat român în Alba- Iulia, după ce recursul său a fost respins de curtea de casațiune din Pesta, a ră­mas bun condamnat la 150 fior. amendă, pentru că ar fi răspândit romanul «Horea» de I. P. Florantin. * * * Suntem rugați a pune în vederea auto­rităților școlare superiore urmatorele : «Una din institutarele șcalei primare de fete din Pitescu, d-șora Vlădescu, fostă

Next