Romanulu, septembrie 1886 (Anul 30)

1886-09-01

ANUL AL XXX-LE Yoiesce și vei putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV..........................40 bani Deta „ „ „ „ HI .... 2 lei­­ „ Lmersiuni și reclame pagina HI și IV linia . 2 „ — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea Ziarului. LA PARIS, la Havas, Laffire et C­une, 8, Place de la Bourse, LA VIENA, la d-nil Haasenstein, et Vogler, (Otto Maass).­­f A­ LA PRANCFORT, S. M. — la G. L. Daube et C-nne, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — SorlsorllQ nefrancate se refusa — EVENIMENTELE DIN BULGARIA Telegrame Havas și informațiuni parti­culare. Târnova, 30 August.­­ Principele a plecat de la Șiștov la 9 ore și a sosit aci la 6 ore sera. Lovitura de stat a dat de­sigur principelui uă imensă popularitate. De-a lungul drumului poporațiunea având in frunte pe preoți cu sfintele icóne acla­mau pe principe. La 5 kilometrii de Târnova uă mulțime considerabilă, pe jos, în trăsuri, călare aș­tepta sosirea principelui. Îngrămădirea era atât de mare la intrarea în oraș în­cât era imposibil să intre trăsurile și suita prin­cipelui în Târnova, care fu primul punct de unde pornit mișcarea contra­revoluționa­ră. Principele răspund­ând urărilor de buna­­venire ce i se adresa, a felicitat orașul de inițiativă luată supt direcțiunea d-lui Stam­­buloff. Pare că entusiasmul crește mereu cu cât principele înainteza. Tot orașul e în sarbatore. Ultimele informațiuni fac să se prevadă că restul călătoriei se va îndeplini în a­­­celași condițiune. Liniștea e perfectă. E probabil că principele va pleca mâine la Filipopoli. Sofia, 30 August, — D. Stambuloff a te­ 20 BANI ESEMPLARUL BUCURESCI, 30 AUGUST Nu se sole­ancă și nici se póte deduce din natura evenim­ntelor ce au urmat după întorcerea principe­lui Alecsandru în Bulgaria, care va fi atitudinea puterilor celor mari, și nu deosebi a celor interesate, față cu noua fașă în care intrat cestiu­­nea bulgară. Că există legătură intimă între întrevederea de la Franzensbad a celor doui cancelari și între plecarea principelui Alecsandru de la Lem­berg iarăși în Bulgaria după lovi­tura de stat de la Sofia, nu încape nici să îndoiali. Că, pentru a recunosce reîntorce­­rea vechei stări de lucruri, Rusia a cerut și a primit compensațiuni echi­­valente, e un adevăr lesne de în­țeles și mai lesne de crezut. Nimic nu transpiră încă prin fia­rele străine cari de obiceiu reflectă gândurile omenilor de stat al Ger­maniei și al Rusiei. Ceia ce se sjbce și s’a 4­ S până aici sunt simple suposițiuni. Totuși, un lucru ne întăresce în credințele nóstre, exprimate aci a doua (și după isbucnirea revoluțiunii din Sofia și ’n urmă în zilele ur­­mătoare, când telegramele și cores­­pondenții noștrii ne spuneau că po­porul bulgar și-a manifestat părerea s­a. Acest lucru este tocmai că pute­rile cele mari, ca și conspiratorii, trebue să aibă în vedere dorințele și voința poporului bulgar înainte de­­ a­ hotărî ceva privitor la sorta lui. Altmintreli, ori­ ce vor face pute­rile slab și peritor va fi. Una din plăgile cele mai durerose ale regimului constituțional, ast­fel cum este astăzi practicat în tote ță­rile cari ’1 au, este de­sigur inge­rința deputaților în serviciile admi­­nistrațiunilor publice, presiunea ce mandatarii țărei esercită asupra bi­rourilor. S’a scris volume asupra acestui subiect, de când regimul constitu­țional a ’nceput a cârmui afacerile diferitelor state europene. Astăzi, când totá lumea, în frunte cu aceiași man­datari cari ingerăză în administra­­țiune și conduc birourile, condamnă ingerințele și strigă în contra pre­siunilor, lucrurile merg tot atât de rea cum mergeau și mai ’nainte. S’ar crede că nu există loc pentru acesta plagă a constituționalismului. Acum vro câte­va glile, a apărut în Francia că broșură asupra acestei cestiuni. Ingerința deputaților în mer­sul afacerilor de pură administrațiune, pretențiunile ce au de a fi domni și stăpâni în departamentele, adică în districtele lor, sunt lămurite în tote părțile și cu tote amănuntele cerute. Presa franceză a luat în discuți­­une broșura. Fie­care recensiune a fost înavuțită de autorul ei cu alte probe noi cari, aduse pe lângă cele enumerate în broșură pun în cea mai deseverșită lumină pagubitarea amestecare a deputatului prin ser­viciile tuturor ministerilor. Am trece cu mult peste spațiul ce ne hotărîm aci, daca ar fi să înși­răm pe de rost faptele­­ zilnice cari probeza : cum deputatul, sgârcit în Parla­ment la acordarea creditelor și la crearea de noi funcțiuni, devine în bi­rouri un adevărat risipitor al ba­nilor publici, cum, In Cameră, Senat și întru­niri publice,­­mandatarul, scrupulos și respectul observator al legei de comptabilitate generală, devine în biurouri advocatul pasionat al între­prinzătorilor de lucrări publice și se silesce din răsputeri ca licitațiunile să se preschimbe în curate învoieli de bună tocmală în care, fiți siguri că nu Statul e partea favorisată, cum fulgeră în Camere în contra nepotismului, chiverniselelor, în con­tra așa numitelor bonnes affaires sau «geșefturî“, și cum eșind din Ca­meră se a­flă chiar și’n prin cori­­dorele Parlamentului, deputatul de­vine mlădios și gentil față cu mi­nistrul său cu directorii ministerelor, în contra cărora fulgerase și de la cari acum are să cerá cutare sau cutare funcțiune, favore, protecțiune și rezum nelegal, cum, în fine, pentru a nu lungi la infinit enumerațiunea celor înserate în broșura franceză, cum deputatul exercită în departamentul său, adică, pentru a fi bine înțeles, în districtul său, cea mai tiranică presiune asu­pra prefecturei, sub-prefecturelor, pri­­mărielor, consilielor sanitare, tec­­nice, județene, într’un curânt asu­pra întregei administrațiuni a dis­trictului , cum deputatul, sclav al alegătoru­lui stăpân pe mai multe voturi, își răsbună pe administrațiune de sta­rea de dependință în care se află față cu alegătorul influent. Din tote aceste anomalii și racile ale regimului constituțional, nasc perturbările cele fără de număr de care suferă Francia și’n contra că­rora din când in când se ridica proteste atât de unanime și atât de puternice. Nu facem nici uă comparațiune, nici uă apropiere, nici uă potrivire între afirmațiunile broșurei francese, privitore la constituționalismul de­putaților francezi, și între cele ce se petrec în țara nostră. Am lăsat și vom lăsa totdeuna cititorului u­ parte din sarcina de a trage învățăminte din natura lucru­rilor cari se petrec între alte țări. Datoria noistră este de a le atrage atențiunea, de a căuta să înregis­trăm adi mersul slăbiciunilor poli­tice și constituționale din alte țări, pentru ca cetățanul român să pri­­vescă starea patriei sale în mai de­plină cunoștință de causă. Din voința lui luminată pot nasce adevăratele îmbunătățiri. legrafiat la Sofia că regele Milan a adre­sat principelui Bulgariei un telegramă de felicitare și că principele a răspuns mul­țumind regelui și esprimându-și speranța a vedea în curând restabilite relațiunile a­­micale între cele 2 țări. Viena, 30 August. — Se comunică din Rusciuc că regența, în capul căreia se gă­­sesce d. Stambuloff, a remis puterile sale în mânele principelui. D. Karaveloff, care aparținea regenței stabilite în Sofia, s’a retras. St. Petersburg, 30 August.­E proba­bil că întorcerea principelui Alecsandru nu schimbă în nimic hotârîrile luate de Rusia, cu tote că esecutarea acestor re­­soluțiuni să fie momentan amânate. «Novoie Vremja» considera restaurarea principelui ca îndoielnică. Sistov, 30 August, siva. Principele a plecat la Târnova. Totă poporațiunea era­ în picviire și s'a făcut o­ manifestațiune mai im­­posantă ca la plecare. Entusiasmul poporațiunii este indescriptibil. Ova­­țiunea făcută este ne­mai pomenită. —o— Arhiepiscopul de la Târnovo, Grigorie, va fi făcut mitropolit în locul lui Clement, care în urma trădării sale nu mai pot.O­­cupa acest înalt post. —o— Principele Dolgoruki a fost chiamat la Sofia de către consulul rus din acel oraș. —o— Rusciuc, 30 August. Principele Alecsandru, în proclamațiu­­nea pe care a adresat-o poporului, face cunoscut că a reluat frânele guvernului, aprobă și promulga tote măsurile luate in lipsa s­a de către regența compusă din d-nii Stambuloff, Slaveikoff și dr. Stransky confirmă ministerul numit de regen,ă­ întăresce pe colonelul Murkuroff ca șe­ful armatei, și esprima recunoscința­rea poporului și armatei. —o— Din Rusciuc s’a trimis felicitări Regelui pentru modul cum a primit pe principele Alecsandru. —o— Principele nevoind a face represalii, se crede că va lăsa liberi pe cei care au luat parte la revoluțiune. In cât privesce pe militari, principele va lăsa să se pronunțe consiliele de resbel și hotârîrile lor vor fi esecutate. —6— «Fremdenblatt» desminte scrrea cum că sferele conducatore din Austro Ungaria ar fi avănd de gând să se folosescă de si­­tuațiunea actuală și să anecseze Bosnia și Brzegovina. —o— Colonelul Eiseneoff, do. Theodoroff, Sy­­soleff, Cardieff și Minoff, cari au luat parte la mișcarea din Bulgaria și se află în Bu­­curesci, au fost chiămați­eri la poliție. D. prefect Moruzi lo a făcut cunoscut că refugiații politici au dreptul a rămâne pe teritoriul nostru, dar îndată ce vor conspira contra unui stat amic se vor lua măsuri în contra lor. Li s-a oprit asemenea să locuiască un oraș de pe marginea Dunării. —6— Hârtiile principelui Alecsandru au fost scăpate de un servitor credincios. Prin câte a trecut princi­pele Alecsandru. Cu privire la pățeniile principelui Alecsandru de la detronare și până la sosirea lui în Lemberg, cea ce citim în „Corespondința Politică“ : Principele Alecsandru, în noptea de la 20 spre 21 August, pe la orele 2 și ju­mătate, dormind într-un odae de jos a pa­latului său din Sofia, a fost deșteptat de către servitorul său, care îi spuse că pa­latul este încongiurat de soldați, și că a­­ceștia voesc să omore pe principele. Prin­cipele deschise după acesta ușa din­spre grădină, dar două dată resunară mai multe împușcături; închinând acesta ușă, se duse la alta, dar acum întregul regiment începu să dea salve asupra palatului. Principele eși apoi în sala de intrare ; aci năvăliră uă mulțime de ofictari și elevi militari beți. Trei oficiali, cu revolverele încăr­cate, se apropiară de principe și Țîî ce­­rură abdicațiunea. Principele, liniștit, în­trebă pe maiorul Grueff ce poftesce. MERCURI, 1 SEPTEMBRE 1886 Lumineza­te și vei fi: abona­m­e­n­t­e și districte: un an 48 lei; sese luni 24 lei ■ trei ■­­ luni 12 lei; un­ lună 4 lei. sfa» ‘A . tote.ferile Europei, trimestrul 15 lei.­­ “ y A se adresa: JANIA, la administrațiunea diarulnl și oflciele poștale. PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15, Fleischinarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Fran­cesco de Paola (N. O.V 15, Geneva. — Articolele nepublicate sa ard —­ Grueff respinse că principele trebue să ab­dice, fiind­ca este în contra Rusiei. Vă a­­dânci durere și indignațiune îl cuprinse pe principele când vă<ju pe miserabilii o­­ficiali și elevi militari. Oficialii rupseră să fuie din registrul de înscrieri, ce se afla pe masa din sală, și Grueff, beat cum era, mazgâli câte­va rânduri și apoi îl dede principelui hârtia. Principele luă hârtia, se uită la ea și diifli* ă nu pote citi ce este scris și apoi scrise densul pe hârtie urmatorele cu­vinte : Bog­da spasi Bulgaria ! (D­oreu să a­­pere Bulgaria) Alecsandru. De la palat, principele Alecsandru a fost escortat de către oficiali și elevi la minis­terul de resbel ce se află în apropiere; musica cânta în timpul acesta imnul ru­sesc. Sosit la minister, principele a cerut să plece imediat , dar nu i s’a încuviin­țat acesta cerere. Plecarea a urmat pe la orele 5 dimineța spre mănăstirea Etrebol- Balcan. In trăsura d’Anteia se afla u­ parte din escortă, în a doua, avănd pe capră un elev militar, principele Alecsan­dru și fratele său, principele Franz-Ioseph de­ Battenberg ; în alte patru trăsuri ur­mau sărâși escorte. Pe drum erau așe­­­zate mai dinainte alte trupe pentru es­corta. Escorta avea ordin, ca la cel mai mic semn de apropiere din partea princi­pelui, ba chiar la primul cuvânt adresat vr’unui soldat, cu alte cuvinte îndată ce se va observa vr’un semn bănuitor din partea lui, să’l împușce. Principele, oco­­lindu-se localitățile mai populate, a fost dus pe drumuri cotite ; escorta a trecut numai prin localitatea Vraca, dar aci li s’a dat ordin locuitorilor, d’a nu se a­­răta, sub pedepsa de morte, pe stradă sau pe la ferestre. Luni sera, principele a sosit la Rahova, unde îl aștepta iah­tul său. Pe iah­t se aflau 40 de elevi militari și câți­va oficiali, cari aveau ordin să ducă pe principele la Beul în Rusia. La fie­care fereastră a sentinele și la ușa salonului se aflau pa­tru sentinele. Corabia, care mergea cu vn iuțălă de 18 kilometri, a sosit la Reni, Marți la orele 4 d. a. Aci principele a trebuit să aștepte câte­va o­re, după care timp l-a escortat geandarmii rusesc) la primarul, care din întâmplare este bulgar. Acolo, împreună cu frate­ său, a trebuit să re­­mână până joi, fiind continuu pârjiți de geandarmî. Principele a voit să ia drumul prin România, dar în urma a două ordine telegrafice din partea șefului statului ma­jor rus, Obrucev, nu i s’a per­mis. I s’au lăsat libere numai două drumuri, prin Lem­berg și prin Varșovia. Joi dimineța, prin­cipele plecă cu tren deosebit, însoțit de geandarmi, de la stațiunea Nashelnaia a li­niei Odessa spre Lemberg. La Bender gu­vernatorul din Chișinău a trimis pe con­silierul de stat Assm­ev ca să însoțască pe principele. Acesta s-a purtat bine cu prin­cipele­ să depun banii imediat. La uă mică stațiune am primit in fine bani.» Principele Alecsandru până la Podvolocyska n’avea nici cea mai mică cunoștință despre evenimen­tele care s’au petrecut mai pe urmă în Bulgaria. I-am oferit Ziarele vie­­nese, cari le aveam la mine, dar nici în acestea nu se coprindeau evenimentele din Z’lete din urmă. Principele a citit Z‘ai­ele cu mare încordare. .,Cel mai apropiat loc, unde mă voi­ opri“, Z*se principele, „va fi Krakau ; acolo trebuie să mă aș­tepte un servitor cu albituri și haine“. Ajungând la granița austriacă, principele, împreună cu frate­ său, se suită într’un salon-vagon, ce i s’a pus la disposițiune direcțiunea liniei Karl- Ludwig. Aci principele a primit mai multe telegrame din care află că mareșalul curiel și dr. Koch îl aș­teptă la Lemberg. Un conversațiune cu princi­pele Alecsandru Un comerciante din Kiev, care, din în­tâmplare, a călătorit cu principele Alec­sandru pe calea ferată rusescá, istorisesce urmatórele: Fără să am cea mai mică pre­simțire mă urcam­ în tren la­ră mică stațiune înainte de Volocyska. In­trând în vagonul de clasa I, care avea trei cupeuri, observam într’unul din cupeuri doui domni; mă așezam și eu și după cum este obiceiul la drum, ne încurcarăm în vorbă. Le spusem­ ea mai änteia domnilor cine sunt; dar care nu ’mi-a fost mira­rea când și denșii eșiră din «incog­nito» al lor și ’mi spuseră unul că este principele Alecsandru al Bul­­gariei și cel­l­alt principele Franz Iosef de Battenberg. Principele Alecsandru, cu tota fi­gura sea marțială, părea consternat și obosit. Era îmbrăcat in nisce hai­ne cenușii, cu uă pălărie cafenie, melc. Supărat, principele zise: «Vezi cămașa acésta o port de șapte zile, nu mi s’a lăsat nici atâta timp, ca să’mî iau mă­car cele mai necesare obiecte de toaletă. M’au ridicat nop­tea din pat și m’au transportat ca pe un criminal ordinar. N’aveam nici bani la mine. Sosind la Reni, am voit să iau un tren special, dar funcționarii, de la drumul de fer­mi­au refusat, din cauză că nu puteam Presa străină și principele Alec­sandru. «Standard», organul guvernului englez, încă înainte de a fi scrut că principele A­­lecsandru se întorce în Bulgaria, scria ur­­mătorele : Cum că principele Alecsandru se va înapoia la Sofia, pentru noi nu mai încape nici uă îndoială. Acesta ar fi și lucrul cel mai potrivit pen­tru peninsula balcanică, pentru Tur­cia și pentru Austria, și de aci ur­­meza că și Germania și Engliteza ar privi cu mulțămire acest lucru. A­­fară de acesta ne permitem a crede că aceste puteri n’au nici un motiv serios de a se abate din direcțiunea politicei lor, spre a ține compt de pofta sau susceptibilitatea unei pu­teri, care a dovedit că este gata, pentru ca să ajungă la scop, să în­trebuințeze cele mai murdare mij­loce și că nici atunci nu pute ajunge la scop. Transportarea principelui A­­lecsandru a fost un detestabil act de violență, care nu se împacă de loc cu obiceiurile civilisațiunei moderne, încercarea n’a isbutit și face de ru­șine și zăpăcesce pe urZitoril ei. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Viena, 30 August.— «Corespondența Politică» desminte știrea ce spunea că con­tele Kalnoki va merge la Franzensbad. Viena, 30 August.— Uă ciocnire intre două trenuri s’a întâmplat, la Noerdlingen lângă Viena. S’aU constatat 7 morți și 22 persone grav rănite. SERBĂRILE SĂSESC­ DIN BRAȘOV Corespondință particulară a «Românului» Brașov, 25 August. In precedenta mea corespondență v’am comunicat între altele și aceea, că, cu o­­casiunea esposițiunii, au să se concentreze aci în Brașov tóte asociațiunile câte le au conlocuitorii noștrii sași în Transilvania. Nu greșesc, decâ cred, că acesta nu este uă sim­plă întâmplare, ci un arangjament dinainte întocmit în chipul acesta. D-voslră, cari sunteți mult în curent cu cele ce se pe­trec pe aci pe la noi, sciți că de un timp încóce se lucreza mult la aflarea unei modalități de apropiere între guvernul maghiar și între conlocuitorii noștrii sași. Va succede sau nu aflarea acestei moda­­ități ne-o va arăta în curând numirea noului comite suprem (prefect) al comita­tului Sibiului care este administrat astâ-tji în mod provisoriu de d. Betlehen, prefec­tul Brașovului. Lucrurile stând ast­fel nu este deci nici uă mirare, că Sașii au voit să se arate—înainte de a deveni lergul de­finitiv— în adevărata lor valore. Și în a­­devăr cum o puteau ei face acesta mai bine de­cât, arătând tot ce pot ei produce pe tote terenele activității omenesc!? Presentarea lor în chipul acesta pate să dea naștere la aprecieri deosebite, una însă nu li se pote contesta și acesta este, că ea dovedesce ua putere de viață, care nu pate fi înfrântă așa de ușor precum le place sâ crudă unora cari sunt dedați sa judece lucrurile cu ușurință. Observ că considerațiunile de acestă natură mâ duc prea departe, pentru aceea mă reîntorc la obiectul ce l’am avut în vedere a vi-l ra­porta în acestă corespondință. Asociațiunile cari ’și-au ținut adunările lor generale ăst timp aci în Brașov în Zi­lele de 18—33 August, sunt: Asociațiu­­nea istorică pentru cultura poporului să­sesc și pentru adunarea și aflarea de do­cumente istorice relative la Transilvania. Acestă asociațiune are oă secțiune literaro­­istorică și una istorico-naturală, reuniunea de gimnastică; reuniunea de tir; reuniu­nea învățătorilor rurali din țara Bârsei; re­uniunea femeilor sase; societatea Car­­paților și în fine secțiunea transilvană a asociațiunii evang-religiose: «Gustav-A­­dolf.» Tóte aceste asociațiuni au fost primite la sosirea lor în 18 August la gara Bra­șovului în mod festiv și în sunetele mu­­cei orășenesci și conduse apoi în sune­tele aceleiași musici în oraș, care la rân­dul său încă se îmbrăcase în vestmintele sale de sarbatare, pentru a primi cu flori pe frații săi, cari veneau din tóte unghiurile țării locuite de sași. Bine-ventarea ofi­cială a ospeților s’a făcut în așa numita hală festivă, unde au fost presente peste un min de persane. A doua­ zi numai de cât­­ și-au început diversele asociațiuni lucrările lor. Cele mai interesante supt tote punctele de vedere au fost ședințele asociațiunii pentru cultura poporului săsesc etc. A­­ceste ședințe au fost presidate de însuși președintele efectiv al asociațiunii: Supe­­rintendentul (episcopul) sașilor din Tran­silvania dr. Teutsch, care residăzâ în Si­biu. Presentarea lui face uă impresiune destul de simpatică și de impunetare tot de uă­dată. Este un om de uă cultură înaltă și universală, intre connaționalii săi se bucura de uă autoritate nediscu­tată. In cuvântarea cu care a deschis în 19 August la orele 9 și jum. a. m. adu­narea generală a asociațiunii (a 39-a) și a 5 ținuta aci în Brașov a făcut istoricul în­ființării și a diverselor fase prin care a trecut de la înființare și până asta­zi. La femi npr­ vnunuiți msil rtii iliru» mambrii reposați, dintre cari cel mai mulți au me­rite neperitare pentru asociațiune. Intre aceștia locul de cǎpetenie îl ocupă un fost preot de sat, Fronius, care pe lângă multe alte scrieri istorice și bota­nice, a scris mai pe urmă un op : «Despre viața poporului săsesc și ocu­­pațiunile lui de la naștere și până la morte. Amintind a­nume acestă scriere a lui Fronius, președintele î și esprima do­rința, ca acesta carte să nu lipsăsca de pe masă nici unul sas, care ține la păstrarea datinilor, a naționalității și a limbei stră­moșilor săi. Răspunsul la cuvântarea e­­piscopului Teutsch, îl dete primarul Bra­șovului, Fr. de Bremnerberg, care bine­­venteză în numele brașovenilor, firesce sași, pe toți ospeții sosiți. Adunarea trecând apoi la lucrările sale ordinari începe prin raportul comitetului despre gerarea afacerilor asociațiunii în decursul anului espirat. Acest raport con­stată, că asociațiunea are actualmente 826 de membrii și întreține legaturi literare și sciințifice cu 119 societăți de litere și sciințe, între cari însă nu se amintesce nici una din România (?!) Constată apoi lucrările săvârșite și cari au sa fie săvârșite de membrii de al Aso­­ciațiunei. Să amintesce apoi lucrările pre­­sentate în acesta adunare generală, cari sunt: Un raport despre tóte operile tipă­rite în Brașov de la anul 1835—1886; dă descriere a tuturor inscripțiunilor vechi și a celor de pe pietrile mormântale de pe la cimitirele din Brașov; un lucrare care conține documentele de înființare a cor­­porațiunilor de meseriași și artisani să­­sesci (așa numitele vechiuri, starostii ?), din timpurile cele mai vechi și până în timpurile desființărei lor. Prima ședință să termină prim­­ă disertațiune a preotului dr. Roth, despre corporațiunile de mese­riași din secolil trecuți din Agnita, care fu ascultată cu mult interes ! Timpul fiind înaintat ședința să ridică la oral și mem­brii asociațiunei placă la banchetul aran­­giat în baia festivă. N’am luat parte la banchet, prin urmare nu vă pot raporta nimic despre toastele ținute. Sunt însă convins, că ele tóte vor fi fost unanime în glorificarea virtuților și a aptitudinelor de tot soiul ale gloriasei rase germane, a cărei santinelă navitată în Orientul Euro­pei sunt sașii din Transilvania. A doua zi, în 20 August, au ținut șe­dințe separate secțiunile istorică și isto­­rico-naturale. In secțiunea din urmă au ținut diserta­­țiuni: profesorul Iulius Romeor despre 290 de plante necunoscute (?),până aci, ce pre*

Next