Romanulu, septembrie 1886 (Anul 30)
1886-09-01
ANUL AL XXX-LE Yoiesce și vei putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV..........................40 bani Deta „ „ „ „ HI .... 2 lei „ Lmersiuni și reclame pagina HI și IV linia . 2 „ — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea Ziarului. LA PARIS, la Havas, Laffire et Cune, 8, Place de la Bourse, LA VIENA, la d-nil Haasenstein, et Vogler, (Otto Maass).f A LA PRANCFORT, S. M. — la G. L. Daube et C-nne, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — SorlsorllQ nefrancate se refusa — EVENIMENTELE DIN BULGARIA Telegrame Havas și informațiuni particulare. Târnova, 30 August. Principele a plecat de la Șiștov la 9 ore și a sosit aci la 6 ore sera. Lovitura de stat a dat desigur principelui uă imensă popularitate. De-a lungul drumului poporațiunea având in frunte pe preoți cu sfintele icóne aclamau pe principe. La 5 kilometrii de Târnova uă mulțime considerabilă, pe jos, în trăsuri, călare aștepta sosirea principelui. Îngrămădirea era atât de mare la intrarea în oraș încât era imposibil să intre trăsurile și suita principelui în Târnova, care fu primul punct de unde pornit mișcarea contrarevoluționară. Principele răspundând urărilor de bunavenire ce i se adresa, a felicitat orașul de inițiativă luată supt direcțiunea d-lui Stambuloff. Pare că entusiasmul crește mereu cu cât principele înainteza. Tot orașul e în sarbatore. Ultimele informațiuni fac să se prevadă că restul călătoriei se va îndeplini în același condițiune. Liniștea e perfectă. E probabil că principele va pleca mâine la Filipopoli. Sofia, 30 August, — D. Stambuloff a te 20 BANI ESEMPLARUL BUCURESCI, 30 AUGUST Nu se soleancă și nici se póte deduce din natura evenimntelor ce au urmat după întorcerea principelui Alecsandru în Bulgaria, care va fi atitudinea puterilor celor mari, și nu deosebi a celor interesate, față cu noua fașă în care intrat cestiunea bulgară. Că există legătură intimă între întrevederea de la Franzensbad a celor doui cancelari și între plecarea principelui Alecsandru de la Lemberg iarăși în Bulgaria după lovitura de stat de la Sofia, nu încape nici să îndoiali. Că, pentru a recunosce reîntorcerea vechei stări de lucruri, Rusia a cerut și a primit compensațiuni echivalente, e un adevăr lesne de înțeles și mai lesne de crezut. Nimic nu transpiră încă prin fiarele străine cari de obiceiu reflectă gândurile omenilor de stat al Germaniei și al Rusiei. Ceia ce se sjbce și s’a 4 S până aici sunt simple suposițiuni. Totuși, un lucru ne întăresce în credințele nóstre, exprimate aci a doua (și după isbucnirea revoluțiunii din Sofia și ’n urmă în zilele următoare, când telegramele și corespondenții noștrii ne spuneau că poporul bulgar și-a manifestat părerea sa. Acest lucru este tocmai că puterile cele mari, ca și conspiratorii, trebue să aibă în vedere dorințele și voința poporului bulgar înainte de a hotărî ceva privitor la sorta lui. Altmintreli, ori ce vor face puterile slab și peritor va fi. Una din plăgile cele mai durerose ale regimului constituțional, astfel cum este astăzi practicat în tote țările cari ’1 au, este desigur ingerința deputaților în serviciile administrațiunilor publice, presiunea ce mandatarii țărei esercită asupra birourilor. S’a scris volume asupra acestui subiect, de când regimul constituțional a ’nceput a cârmui afacerile diferitelor state europene. Astăzi, când totá lumea, în frunte cu aceiași mandatari cari ingerăză în administrațiune și conduc birourile, condamnă ingerințele și strigă în contra presiunilor, lucrurile merg tot atât de rea cum mergeau și mai ’nainte. S’ar crede că nu există loc pentru acesta plagă a constituționalismului. Acum vro câteva glile, a apărut în Francia că broșură asupra acestei cestiuni. Ingerința deputaților în mersul afacerilor de pură administrațiune, pretențiunile ce au de a fi domni și stăpâni în departamentele, adică în districtele lor, sunt lămurite în tote părțile și cu tote amănuntele cerute. Presa franceză a luat în discuțiune broșura. Fiecare recensiune a fost înavuțită de autorul ei cu alte probe noi cari, aduse pe lângă cele enumerate în broșură pun în cea mai deseverșită lumină pagubitarea amestecare a deputatului prin serviciile tuturor ministerilor. Am trece cu mult peste spațiul ce ne hotărîm aci, daca ar fi să înșirăm pe de rost faptele zilnice cari probeza : cum deputatul, sgârcit în Parlament la acordarea creditelor și la crearea de noi funcțiuni, devine în birouri un adevărat risipitor al banilor publici, cum, In Cameră, Senat și întruniri publice,mandatarul, scrupulos și respectul observator al legei de comptabilitate generală, devine în biurouri advocatul pasionat al întreprinzătorilor de lucrări publice și se silesce din răsputeri ca licitațiunile să se preschimbe în curate învoieli de bună tocmală în care, fiți siguri că nu Statul e partea favorisată, cum fulgeră în Camere în contra nepotismului, chiverniselelor, în contra așa numitelor bonnes affaires sau «geșefturî“, și cum eșind din Cameră se află chiar și’n prin coridorele Parlamentului, deputatul devine mlădios și gentil față cu ministrul său cu directorii ministerelor, în contra cărora fulgerase și de la cari acum are să cerá cutare sau cutare funcțiune, favore, protecțiune și rezum nelegal, cum, în fine, pentru a nu lungi la infinit enumerațiunea celor înserate în broșura franceză, cum deputatul exercită în departamentul său, adică, pentru a fi bine înțeles, în districtul său, cea mai tiranică presiune asupra prefecturei, sub-prefecturelor, primărielor, consilielor sanitare, tecnice, județene, într’un curânt asupra întregei administrațiuni a districtului , cum deputatul, sclav al alegătorului stăpân pe mai multe voturi, își răsbună pe administrațiune de starea de dependință în care se află față cu alegătorul influent. Din tote aceste anomalii și racile ale regimului constituțional, nasc perturbările cele fără de număr de care suferă Francia și’n contra cărora din când in când se ridica proteste atât de unanime și atât de puternice. Nu facem nici uă comparațiune, nici uă apropiere, nici uă potrivire între afirmațiunile broșurei francese, privitore la constituționalismul deputaților francezi, și între cele ce se petrec în țara nostră. Am lăsat și vom lăsa totdeuna cititorului u parte din sarcina de a trage învățăminte din natura lucrurilor cari se petrec între alte țări. Datoria noistră este de a le atrage atențiunea, de a căuta să înregistrăm adi mersul slăbiciunilor politice și constituționale din alte țări, pentru ca cetățanul român să privescă starea patriei sale în mai deplină cunoștință de causă. Din voința lui luminată pot nasce adevăratele îmbunătățiri. legrafiat la Sofia că regele Milan a adresat principelui Bulgariei un telegramă de felicitare și că principele a răspuns mulțumind regelui și esprimându-și speranța a vedea în curând restabilite relațiunile amicale între cele 2 țări. Viena, 30 August. — Se comunică din Rusciuc că regența, în capul căreia se găsesce d. Stambuloff, a remis puterile sale în mânele principelui. D. Karaveloff, care aparținea regenței stabilite în Sofia, s’a retras. St. Petersburg, 30 August.E probabil că întorcerea principelui Alecsandru nu schimbă în nimic hotârîrile luate de Rusia, cu tote că esecutarea acestor resoluțiuni să fie momentan amânate. «Novoie Vremja» considera restaurarea principelui ca îndoielnică. Sistov, 30 August, siva. Principele a plecat la Târnova. Totă poporațiunea era în picviire și s'a făcut o manifestațiune mai imposantă ca la plecare. Entusiasmul poporațiunii este indescriptibil. Ovațiunea făcută este nemai pomenită. —o— Arhiepiscopul de la Târnovo, Grigorie, va fi făcut mitropolit în locul lui Clement, care în urma trădării sale nu mai pot.Ocupa acest înalt post. —o— Principele Dolgoruki a fost chiamat la Sofia de către consulul rus din acel oraș. —o— Rusciuc, 30 August. Principele Alecsandru, în proclamațiunea pe care a adresat-o poporului, face cunoscut că a reluat frânele guvernului, aprobă și promulga tote măsurile luate in lipsa sa de către regența compusă din d-nii Stambuloff, Slaveikoff și dr. Stransky confirmă ministerul numit de regen,ă întăresce pe colonelul Murkuroff ca șeful armatei, și esprima recunoscințarea poporului și armatei. —o— Din Rusciuc s’a trimis felicitări Regelui pentru modul cum a primit pe principele Alecsandru. —o— Principele nevoind a face represalii, se crede că va lăsa liberi pe cei care au luat parte la revoluțiune. In cât privesce pe militari, principele va lăsa să se pronunțe consiliele de resbel și hotârîrile lor vor fi esecutate. —6— «Fremdenblatt» desminte scrrea cum că sferele conducatore din Austro Ungaria ar fi avănd de gând să se folosescă de situațiunea actuală și să anecseze Bosnia și Brzegovina. —o— Colonelul Eiseneoff, do. Theodoroff, Sysoleff, Cardieff și Minoff, cari au luat parte la mișcarea din Bulgaria și se află în Bucuresci, au fost chiămațieri la poliție. D. prefect Moruzi lo a făcut cunoscut că refugiații politici au dreptul a rămâne pe teritoriul nostru, dar îndată ce vor conspira contra unui stat amic se vor lua măsuri în contra lor. Li s-a oprit asemenea să locuiască un oraș de pe marginea Dunării. —6— Hârtiile principelui Alecsandru au fost scăpate de un servitor credincios. Prin câte a trecut principele Alecsandru. Cu privire la pățeniile principelui Alecsandru de la detronare și până la sosirea lui în Lemberg, cea ce citim în „Corespondința Politică“ : Principele Alecsandru, în noptea de la 20 spre 21 August, pe la orele 2 și jumătate, dormind într-un odae de jos a palatului său din Sofia, a fost deșteptat de către servitorul său, care îi spuse că palatul este încongiurat de soldați, și că aceștia voesc să omore pe principele. Principele deschise după acesta ușa dinspre grădină, dar două dată resunară mai multe împușcături; închinând acesta ușă, se duse la alta, dar acum întregul regiment începu să dea salve asupra palatului. Principele eși apoi în sala de intrare ; aci năvăliră uă mulțime de ofictari și elevi militari beți. Trei oficiali, cu revolverele încărcate, se apropiară de principe și Țîî cerură abdicațiunea. Principele, liniștit, întrebă pe maiorul Grueff ce poftesce. MERCURI, 1 SEPTEMBRE 1886 Luminezate și vei fi: abonamente și districte: un an 48 lei; sese luni 24 lei ■ trei ■ luni 12 lei; un lună 4 lei. sfa» ‘A . tote.ferile Europei, trimestrul 15 lei. “ y A se adresa: JANIA, la administrațiunea diarulnl și oflciele poștale. PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15, Fleischinarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. O.V 15, Geneva. — Articolele nepublicate sa ard — Grueff respinse că principele trebue să abdice, fiindca este în contra Rusiei. Vă adânci durere și indignațiune îl cuprinse pe principele când vă<ju pe miserabilii oficiali și elevi militari. Oficialii rupseră să fuie din registrul de înscrieri, ce se afla pe masa din sală, și Grueff, beat cum era, mazgâli câteva rânduri și apoi îl dede principelui hârtia. Principele luă hârtia, se uită la ea și diifli* ă nu pote citi ce este scris și apoi scrise densul pe hârtie urmatorele cuvinte : Bogda spasi Bulgaria ! (Doreu să apere Bulgaria) Alecsandru. De la palat, principele Alecsandru a fost escortat de către oficiali și elevi la ministerul de resbel ce se află în apropiere; musica cânta în timpul acesta imnul rusesc. Sosit la minister, principele a cerut să plece imediat , dar nu i s’a încuviințat acesta cerere. Plecarea a urmat pe la orele 5 dimineța spre mănăstirea Etrebol- Balcan. In trăsura d’Anteia se afla u parte din escortă, în a doua, avănd pe capră un elev militar, principele Alecsandru și fratele său, principele Franz-Ioseph de Battenberg ; în alte patru trăsuri urmau sărâși escorte. Pe drum erau așezate mai dinainte alte trupe pentru escorta. Escorta avea ordin, ca la cel mai mic semn de apropiere din partea principelui, ba chiar la primul cuvânt adresat vr’unui soldat, cu alte cuvinte îndată ce se va observa vr’un semn bănuitor din partea lui, să’l împușce. Principele, ocolindu-se localitățile mai populate, a fost dus pe drumuri cotite ; escorta a trecut numai prin localitatea Vraca, dar aci li s’a dat ordin locuitorilor, d’a nu se arăta, sub pedepsa de morte, pe stradă sau pe la ferestre. Luni sera, principele a sosit la Rahova, unde îl aștepta iahtul său. Pe iaht se aflau 40 de elevi militari și câțiva oficiali, cari aveau ordin să ducă pe principele la Beul în Rusia. La fiecare fereastră a sentinele și la ușa salonului se aflau patru sentinele. Corabia, care mergea cu vn iuțălă de 18 kilometri, a sosit la Reni, Marți la orele 4 d. a. Aci principele a trebuit să aștepte câteva ore, după care timp l-a escortat geandarmii rusesc) la primarul, care din întâmplare este bulgar. Acolo, împreună cu frate său, a trebuit să remână până joi, fiind continuu pârjiți de geandarmî. Principele a voit să ia drumul prin România, dar în urma a două ordine telegrafice din partea șefului statului major rus, Obrucev, nu i s’a permis. I s’au lăsat libere numai două drumuri, prin Lemberg și prin Varșovia. Joi dimineța, principele plecă cu tren deosebit, însoțit de geandarmi, de la stațiunea Nashelnaia a liniei Odessa spre Lemberg. La Bender guvernatorul din Chișinău a trimis pe consilierul de stat Assmev ca să însoțască pe principele. Acesta s-a purtat bine cu principele să depun banii imediat. La uă mică stațiune am primit in fine bani.» Principele Alecsandru până la Podvolocyska n’avea nici cea mai mică cunoștință despre evenimentele care s’au petrecut mai pe urmă în Bulgaria. I-am oferit Ziarele vienese, cari le aveam la mine, dar nici în acestea nu se coprindeau evenimentele din Z’lete din urmă. Principele a citit Z‘aiele cu mare încordare. .,Cel mai apropiat loc, unde mă voi opri“, Z*se principele, „va fi Krakau ; acolo trebuie să mă aștepte un servitor cu albituri și haine“. Ajungând la granița austriacă, principele, împreună cu frate său, se suită într’un salon-vagon, ce i s’a pus la disposițiune direcțiunea liniei Karl- Ludwig. Aci principele a primit mai multe telegrame din care află că mareșalul curiel și dr. Koch îl așteptă la Lemberg. Un conversațiune cu principele Alecsandru Un comerciante din Kiev, care, din întâmplare, a călătorit cu principele Alecsandru pe calea ferată rusescá, istorisesce urmatórele: Fără să am cea mai mică presimțire mă urcam în tren lară mică stațiune înainte de Volocyska. Intrând în vagonul de clasa I, care avea trei cupeuri, observam într’unul din cupeuri doui domni; mă așezam și eu și după cum este obiceiul la drum, ne încurcarăm în vorbă. Le spusem ea mai änteia domnilor cine sunt; dar care nu ’mi-a fost mirarea când și denșii eșiră din «incognito» al lor și ’mi spuseră unul că este principele Alecsandru al Bulgariei și cellalt principele Franz Iosef de Battenberg. Principele Alecsandru, cu tota figura sea marțială, părea consternat și obosit. Era îmbrăcat in nisce haine cenușii, cu uă pălărie cafenie, melc. Supărat, principele zise: «Vezi cămașa acésta o port de șapte zile, nu mi s’a lăsat nici atâta timp, ca să’mî iau măcar cele mai necesare obiecte de toaletă. M’au ridicat noptea din pat și m’au transportat ca pe un criminal ordinar. N’aveam nici bani la mine. Sosind la Reni, am voit să iau un tren special, dar funcționarii, de la drumul de fermiau refusat, din cauză că nu puteam Presa străină și principele Alecsandru. «Standard», organul guvernului englez, încă înainte de a fi scrut că principele Alecsandru se întorce în Bulgaria, scria următorele : Cum că principele Alecsandru se va înapoia la Sofia, pentru noi nu mai încape nici uă îndoială. Acesta ar fi și lucrul cel mai potrivit pentru peninsula balcanică, pentru Turcia și pentru Austria, și de aci urmeza că și Germania și Engliteza ar privi cu mulțămire acest lucru. Afară de acesta ne permitem a crede că aceste puteri n’au nici un motiv serios de a se abate din direcțiunea politicei lor, spre a ține compt de pofta sau susceptibilitatea unei puteri, care a dovedit că este gata, pentru ca să ajungă la scop, să întrebuințeze cele mai murdare mijloce și că nici atunci nu pute ajunge la scop. Transportarea principelui Alecsandru a fost un detestabil act de violență, care nu se împacă de loc cu obiceiurile civilisațiunei moderne, încercarea n’a isbutit și face de rușine și zăpăcesce pe urZitoril ei. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Viena, 30 August.— «Corespondența Politică» desminte știrea ce spunea că contele Kalnoki va merge la Franzensbad. Viena, 30 August.— Uă ciocnire intre două trenuri s’a întâmplat, la Noerdlingen lângă Viena. S’aU constatat 7 morți și 22 persone grav rănite. SERBĂRILE SĂSESC DIN BRAȘOV Corespondință particulară a «Românului» Brașov, 25 August. In precedenta mea corespondență v’am comunicat între altele și aceea, că, cu ocasiunea esposițiunii, au să se concentreze aci în Brașov tóte asociațiunile câte le au conlocuitorii noștrii sași în Transilvania. Nu greșesc, decâ cred, că acesta nu este uă simplă întâmplare, ci un arangjament dinainte întocmit în chipul acesta. D-voslră, cari sunteți mult în curent cu cele ce se petrec pe aci pe la noi, sciți că de un timp încóce se lucreza mult la aflarea unei modalități de apropiere între guvernul maghiar și între conlocuitorii noștrii sași. Va succede sau nu aflarea acestei modaități ne-o va arăta în curând numirea noului comite suprem (prefect) al comitatului Sibiului care este administrat astâ-tji în mod provisoriu de d. Betlehen, prefectul Brașovului. Lucrurile stând astfel nu este deci nici uă mirare, că Sașii au voit să se arate—înainte de a deveni lergul definitiv— în adevărata lor valore. Și în adevăr cum o puteau ei face acesta mai bine decât, arătând tot ce pot ei produce pe tote terenele activității omenesc!? Presentarea lor în chipul acesta pate să dea naștere la aprecieri deosebite, una însă nu li se pote contesta și acesta este, că ea dovedesce ua putere de viață, care nu pate fi înfrântă așa de ușor precum le place sâ crudă unora cari sunt dedați sa judece lucrurile cu ușurință. Observ că considerațiunile de acestă natură mâ duc prea departe, pentru aceea mă reîntorc la obiectul ce l’am avut în vedere a vi-l raporta în acestă corespondință. Asociațiunile cari ’și-au ținut adunările lor generale ăst timp aci în Brașov în Zilele de 18—33 August, sunt: Asociațiunea istorică pentru cultura poporului săsesc și pentru adunarea și aflarea de documente istorice relative la Transilvania. Acestă asociațiune are oă secțiune literaroistorică și una istorico-naturală, reuniunea de gimnastică; reuniunea de tir; reuniunea învățătorilor rurali din țara Bârsei; reuniunea femeilor sase; societatea Carpaților și în fine secțiunea transilvană a asociațiunii evang-religiose: «Gustav-Adolf.» Tóte aceste asociațiuni au fost primite la sosirea lor în 18 August la gara Brașovului în mod festiv și în sunetele mucei orășenesci și conduse apoi în sunetele aceleiași musici în oraș, care la rândul său încă se îmbrăcase în vestmintele sale de sarbatare, pentru a primi cu flori pe frații săi, cari veneau din tóte unghiurile țării locuite de sași. Bine-ventarea oficială a ospeților s’a făcut în așa numita hală festivă, unde au fost presente peste un min de persane. A doua zi numai de cât și-au început diversele asociațiuni lucrările lor. Cele mai interesante supt tote punctele de vedere au fost ședințele asociațiunii pentru cultura poporului săsesc etc. Aceste ședințe au fost presidate de însuși președintele efectiv al asociațiunii: Superintendentul (episcopul) sașilor din Transilvania dr. Teutsch, care residăzâ în Sibiu. Presentarea lui face uă impresiune destul de simpatică și de impunetare tot de uădată. Este un om de uă cultură înaltă și universală, intre connaționalii săi se bucura de uă autoritate nediscutată. In cuvântarea cu care a deschis în 19 August la orele 9 și jum. a. m. adunarea generală a asociațiunii (a 39-a) și a 5 ținuta aci în Brașov a făcut istoricul înființării și a diverselor fase prin care a trecut de la înființare și până astazi. La femi npr vnunuiți msil rtii iliru» mambrii reposați, dintre cari cel mai mulți au merite neperitare pentru asociațiune. Intre aceștia locul de cǎpetenie îl ocupă un fost preot de sat, Fronius, care pe lângă multe alte scrieri istorice și botanice, a scris mai pe urmă un op : «Despre viața poporului săsesc și ocupațiunile lui de la naștere și până la morte. Amintind anume acestă scriere a lui Fronius, președintele î și esprima dorința, ca acesta carte să nu lipsăsca de pe masă nici unul sas, care ține la păstrarea datinilor, a naționalității și a limbei strămoșilor săi. Răspunsul la cuvântarea episcopului Teutsch, îl dete primarul Brașovului, Fr. de Bremnerberg, care bineventeză în numele brașovenilor, firesce sași, pe toți ospeții sosiți. Adunarea trecând apoi la lucrările sale ordinari începe prin raportul comitetului despre gerarea afacerilor asociațiunii în decursul anului espirat. Acest raport constată, că asociațiunea are actualmente 826 de membrii și întreține legaturi literare și sciințifice cu 119 societăți de litere și sciințe, între cari însă nu se amintesce nici una din România (?!) Constată apoi lucrările săvârșite și cari au sa fie săvârșite de membrii de al Asociațiunei. Să amintesce apoi lucrările presentate în acesta adunare generală, cari sunt: Un raport despre tóte operile tipărite în Brașov de la anul 1835—1886; dă descriere a tuturor inscripțiunilor vechi și a celor de pe pietrile mormântale de pe la cimitirele din Brașov; un lucrare care conține documentele de înființare a corporațiunilor de meseriași și artisani săsesci (așa numitele vechiuri, starostii ?), din timpurile cele mai vechi și până în timpurile desființărei lor. Prima ședință să termină primă disertațiune a preotului dr. Roth, despre corporațiunile de meseriași din secolil trecuți din Agnita, care fu ascultată cu mult interes ! Timpul fiind înaintat ședința să ridică la oral și membrii asociațiunei placă la banchetul arangiat în baia festivă. N’am luat parte la banchet, prin urmare nu vă pot raporta nimic despre toastele ținute. Sunt însă convins, că ele tóte vor fi fost unanime în glorificarea virtuților și a aptitudinelor de tot soiul ale gloriasei rase germane, a cărei santinelă navitată în Orientul Europei sunt sașii din Transilvania. A doua zi, în 20 August, au ținut ședințe separate secțiunile istorică și istorico-naturale. In secțiunea din urmă au ținut disertațiuni: profesorul Iulius Romeor despre 290 de plante necunoscute (?),până aci, ce pre*