Romanulu, iulie 1887 (Anul 31)
1887-07-02
legramă de bătăi, chinuri și omoruri ? Căruia din districte i-a venit rândul ? Să vedem !! aUGURESCI, 1 CUPTOR Când în vr’uâ <fi împeratul Titu nu făcea u bine őre care supușilor sĕț vr’unuia din supușii sĕi, sora, el avea obicei să facă cu mâhnire celor ! ce’l înconjurat! :< am perdut să fi!» Administrațiunea română de sub ordinele d-lui Radu Mihai, actualul ministru de interne, semenă forte cu Titu, împăratul Romei, nu lăsă se trecá măcar uă singură și fără de a nu aminti administraților că ea poate face tot ce mintea neînfrenată îi spune, și că o păsă de legi cât principelui de Bismark de sentimentele dreptății. Titu năzuia ca fiecare di să aibă bunul ei pentru mulțămirea și fericirea poporelor supuse împărăției romane. Administrațiunea d-lui Radu Mihaiu nu lasă să trăcă măcar un singură di) pe care țăranul să o însemne printre cele albe, ci nu printre cele mânjite cu sângele care țîșnesce din trupul lui, în urma infamelor torturi ce îi aplică acesta administrațiune. Cititorii nu au uitat cele scrise aci asupra torturelor din Hărpășesc, pentru prima oră divulgate de Lupta, reproduse de tote (fiarele independente și nedesmințite până acum nici de Monitor, nici de vr’unul din diarele oficiase. Era și alaltăieri, Românul înregistra torturele din Mehedinți,c cestiunea nenorociților țărani ale căror unghii au fost scose cu cleștele. Sif pentru ca continuitatea acestor probe strălucite ale administrațiunei de eră nouă să nu sufere vr’uă soluțiune, vr’uă întrerupere precare, ă că că ieri să comunică României Libere următorul fapt și mai elocinte, și mai plin de laude pentru administrațiunea â la Titus, a d-lui Radu Mihaiu. «Ni se scrie din Ialomița, fiicei România Liberă, că un primar a «chinuit de marte pe mece țărani «ca să le smulgă mărturisirea că ei au «omorît un copil. Nenorociții, care fac că să înceteze torturele, au declarat că «ei au omorît și au îngropat copilul «într’un loc din prejurul satului». «După ce chinuitorii au luat depo siția în scris, e că și copilul că vine «de mână cu frate-seu în sat». Cum găsiți faptul? Nu e așa că isprăvile administrațiunei de eră curat nouă merg într’un admirabil crescendo, și că răsună, spre fața actualului guvern, cu un rinforzando care va pune pe gânduri penă și umbrele călăilor inchisițiunei spaniole. S’a torturat la Hărpășescu, s’a torturat la Mehedinți, dar acolo causa pentru care se aplica tortura nu s’a arătat singură și nu a vorbit ficânoi: acești ómeni nu sunt vinovați! In Ialomița, prin crescendo, administrațiunea d-lui Radu Mihai zăpăcesce, tîmpesce și înebunesce în chinuri pe nenorociții țărani și când îl face să facă , da ! am omorît, da ! am îngropat copilul, da! suntem buni de ocnă,—atunci copilul apare tefer nevetemat... de mână cu frateleu. Faptul e atât de enorm, atât de nelegiuit, atât de revoltător, încât dăcă în momentul acela când copilul a apărut în fața primarului și lângă acei țărani chinuiți și mai morți decât vii , în momentul când s’a văzut de satul întreg stupiditatea infamă și sălbatică a primarului — țăranii ar fi luat casele, toporele și furcile și s’ar fi năpustit ca fierele pentru a face una cu pământul pe primarul gâde, cine ar fi avut curagiul să’l condamne ? Nenorocire și rușine! Suntem la seceriș ; se crede la orași că linia satului răsună voios de cântecele flăcăile reîntorc cu căței de pe câmp—uș ri,este iernă, plat tere. Satele sunt VtJCClC, țernu D. E suflă slobod și rogă «p’ăl de sus» pentru sănătatea cărmuitorilor. E vesel, da, țăranul din Hărpașesci, din Mehedinți și din Ialomița. Linia răsună într’adevăr, dar răsună de țipetele femeilor cari rupendu-se ocolesc primăria unde se aud gemetele năbușite ale celor ce sunt chinuiți. E secerișul într’adevăr, dar flăcăii și fetele s’au ascuns prin păduri pentru a scăpa de beția de sânge și torturi ale nelegiuiților de la primăria. Piatra a bătut în Argeș, Muscel, Vlașca și alte districte. Administrațiunea d-lui Radu Mihai bate în Iași, Mehedinți și Ialomița. —• Ferice de țăran ! De unde vom mai primi mânereacesta Rusia ar fi ertat Turciei restul despăgubirilor de resbel cu condițiune ca corăbiile ruseșci se potă trece ori când prin Bosfor și Dardanele. După Tonische Zeitung Francia și Rusia ar mai fi garantat că Serbia și Grecia nu vor ataca pe Turcia, iar Turciei i s-ar fi acordat dreptul de a forma corpuri de soldați egipteni sub comanda turcesca. 1 si 11 ii înmurmutii—MMinmmn SERVICIUL TELEGRAFIC AL „ROMANULUI“ Madrid, SO Innia Maiestatea Sea Regina a sancționat, bugetul. Bruxelles, 30 Iuniű. Camera deputaților a adoptat proiectul de lege care reduce drepturile de intrare asupra cafelei. Londra, 30 Innin Discuțiunea asupra bilului irlandei nu înaintază. Londra, 30 Innin. Doctorul Morel Mackenzie a operat din nou pe principele imperial al Germaniei. Operațiunea a avut un deplin succes. Agenția Liberă. RUSIA, FRANCIA Și GERMANIA Tester Lloyd primesce din Berlin următorea telegramă : Relațiunile cu Francia sunt iarăși puțin încordate din causa proiectelor franceze contra străinilor. Acesta se pote vedea din limbagiul presei oficiase. D’altă parte s’a aflat că Francia a căutat să compromită pe Germania la Sultanul. D’asemenea se tem cei din Berlin că intervenirea ruso-francesă pe lângă sultanul contra convențiunei turco-engleze va avea succi astfel ce va stabili că intimid^11I lucunD______ DINSUDGARIA ziarului Pester Lloyd i se scrie din Filipopol cu data de 23 Iunie . De uădată cu deputații, cari au fost internați, s’au pus în libertate și alți membrii ai oposițiunei. Cei d’anter au fost puși în libertate pentru ca să postă merge la Târnova și să ia parte la lucrările Sobraniei, și cel din urmă fiind-că acum guvernul nu’i mai găsesce periculoși sau fiind-că au depus cauțiune. Dintre cei internați în Staro-Novoselo și Șipca, cei mai mulți au venit în Filipopol; el nu petrecease vremea în neactivitate, ci continuă a conspira, astfel că au atras iarăși atențiunea poliției asupra lor. Printre conspiratori se află și fostul comandant al Vidinului, maiorul Liubomski, și fostul redactor al famului Pravda, Pranceoff. Acestuia i s’a spus, astăzii din partea poliției , sau să se astâmpere sau se plece la Constantinopole, unde în unire cu ciîlalți emigranți vor putea să lase firul liber pasiunilor sale. Toți acești tinieni speră că îndată după deschiderea Sobraniei, actuala stare de lucruri va fi resturnată. Din când în când sosesce și indivizi suspecți, cu planuri de resturnare. Ceia ce se póte spune case cu siguranță este , decă vor isbucni din nou undeva tulburări, acestea în prima linie se vor ivi împrejurul Filipopolului. ------------------------------------------ 0 SCRISORE A d-lui DEROULEDE Figaro publică o scrisore a lui Duroulede, prin care acesta protested contra unor cuvinte ce i se atrbuie că le-ar fi fus cu ocasiunea urimirea de la circ. Așa de esempl i s’au atribuit următorele cuvinte : «Déca Gambetta ar mai trăi, dânsul nar fi isgonit pe nici un general de minister care însuflă frică Germaniei». A ține un asemenea limbagiu, ar fi fost uă nedreptate pentru bravii conducători ai armatei frnicese; și apoi dânsul n’a vorbit movm,imilan_ CÎ •Wel CDJJ'GUluți acesta ease încordarea ce esistă acum nu’și e perde importanța și mai curând ori mai și târciza ea va trebui să se ivesca din nou. Încă de mult există în cercurile conduacetare ale bisericii catolice precari nedumerire asupra posițiunii ce i s’a creat episcopatului catolic în regatul ungar, încetul cu încetul episcopii catolici au s devenit agenți ai guvernului, iar bisericile catolice și mai ales așeijâmintele de învâțământ ale catolicilor s’au prefăcut în așefâminte de maghiarisare. Acésta le vine catolicilor maghiari la so a cotéla , nu pótensĕ sĕ nu neliniștască pe 3 biserica romano-catolică și pe conducâtorii ei, care sciu prea bine, cu partea cea pre icumpenitare a catolicilor din regatul ungar nu sunt Maghiari și că biserica romano- catolică, punându-se în serviciul Maghiairilor, își asigură, ce-i drept, pe un timp orecare oă posițiune mai scutită, darin- l e stráiieza pe uă forte însemnată parte din fii ei. Cu atât mai neliniștiți au trebuit să devină conducătorii bisericii catolice, când au venit, cum guvernul dispune din cjim ü di mai mult de averile bisericii catolice și le consideră ca nisce fonduri, pe care póte să la întrebuințeze pentru scopuri de maghiarizare, adeseori chiar contra interreselor bisericii catolice, cum biserica catolică își perde încetul cu încetul posițiunea independentă și devine uă simplă secțiune a ministrului de culte. Încă de mult dar un preot catolic a scăpat în dieta din Budapesta vorba, că ministrul de culte abusera de dreptul lui în ceea ce priveste drepturile Coronei față cu biserica română catolică. In virtutea constituțiunei Corona face de aceste drepturi întrebuințarea, pe care i-a recomandat ministrul responsabil. Acest drept de a recomanda este acela, de care, după părerea preotului catolic, abuseza ministrul. Și deca pentru acesta, iar cu restul de 10.000 lei se va acoperi suma ce s’a dat la primele ajutore. * * * Direcțiunea poștelor și telegrafelor face cunoscut următorele : Numai scrisorile de valore externe în schimb cu Austro-Ungaria și Germania, care se tacseza după tarifa de mesagerii sunt scutite de fracht și timbru fiscal, tote cele cu destinațiune pentru alte state se vor însoți cu frachtele prescrise pentru pachetele cu valori declarate de tarifele de mesagerii ale diferitelor state. * * * Elevii școlei de agricultură și silvicultură de la Ferastrău, după terminarea esamenelor, vor pleca în escursiuni practice însoțiți de profesori. * * * Dumineca trecută s’a dat în Buzea uă serbare în grădina publică pentru Botoșeneni. Resultatul serbării s’a apropiat de 2.000 de lei. * * * Comisiunea instituită pentru cercetarea socotelelor asedimintelor brâncovenesci se întrunesce astăzi pentru a lua cunosciință de lucrările sub-comisiunilor. * * * Mâne se întrunesce comisiunea industrială la ministerul domeniilor. * * * D. Esarcu, consulul general al României la Constantinopole, a sosit în capitala. * * * In urma conflictului întâmplat mai filele trecute între parchetul și președintele tribunalului Dorohoiu aflăm că substitutul și procurorul acestui tribunal vor fi transferați în alt district. * * * Consiliul comunal din Turnu-Severin n’are parte de oă viață mai lungă. Guvernul 9, fortăreața Magdeburg, l’a înfiorat, findcă prima lui impresiune a fost a acesta a fost că urmare a întrunirea ligei patriotice; mai pe urmă éise s’a convins că ordinul se duse înainte de întrunirea din circul de lună, și prin urmare dénsul și tovrășii seí de principii n’au nici uămă , acest incident pripit la ordinea filei, ! Asta ji fie mai mulți același lucru. Pótem , că și acum se vor acoperi lucrurile, dar conflictul esistă, devine din din <ji mal , acut și în cele din urmă el va trebui neapărat să se manifeste în o formă permanentă. Guvernul ungar și biserica română-catolică. "Citim în Tribuna din Sibiu • !De câteva zilei se face prin tóte cererile politice multă vorbă despre orecare acordare ce s’ar fi produs între guvernul ugar și câțiva dintre prelații bisericii romano-catolice. Pate că e trecetóre numai acésta încordire și că în curând vom afla, că iar s’au abilit bunele , relațiunî între guvern și epscopatul catolic. Nici chiar în cazul a SCIRI D’ALEDILE! » ! Membrii consiliului sanitar superior vor începe Luni se trece în inspecțiune ambulanței rurale. * * * ► Monitorul oficial publică decretul prin care se deschide pe sema ministerului de interne un credit extraordinar de lei 60 de mii spre a se veni în ajutorul incendiaților din Botoșani. Din acest credit 50.000 lei se vor depune la casa de depuneri, spre a fi la disposițiunea comitetului central instituit dimineța în capitală. Poetului Eminescu, fiul județului Botoșani, care se află puțin mai bine, i s’a votat după cum spune Curierul Botoșanilor, u subsistență de 120 lei pe lună, cu începere de la 1 Iuniu curent, de către consiliul general al județului. * * * Vechiul diar conservator din Galați, Poșta va reapare în curând după cum spune Epoca, pentru a înlocui Ziarul Galații, care nu mai reprezintă partida liberală-conservatore în urma defecțiunei proprietarului său d. Nebuneli, ales de colectiviști ca primar al orașului. * * * Citim în Tutova din Bârlad : D. Frumusachi Constantinescu, luând uă corățica de prund ce era scosa din săpătura unei noui fântâni, ce a făcut’o d. Panaite V. Neacșu, in curtea caselor sale din strada Speranța, două adâncime de * * 4. FOITA ROMANULUI 2 IULIU .8 UN OM DIN DIUA DE ADI Romani de un Contimporan PARTEA .1. III. — Ei bine! fără a avea gîndirea ridicola d’a te lua ca duhovnic, ași vrea să’fi facuă descoperire... Am venit, aci c’uă întențiune bizară, demnă de blamat, póte... Mi s’a făcut despre d-tea un mare elogiu, pe care’l ai completat însăși arătându-te numai decât aceia ce ești : simplă și bună... Nu vorbesc despre frumusețea d-teie pentru ca să nu te supăr... ..>e scurt, am voit să te studiez în persona. Făcut-am réu ? — Depinde... Mai antei, cine a făcut bunătatea ca să mă laude ? — Mama. — Ah!.. Atunci nu erou. Ea avea un ton fără 0usur, darită confenință din ce în ce mai încurcată. In piciore ca și Fabien, uitându-se la el e’uă prinvire surifietóre, ochii săi lucioși da de față sufletul său, și tenorul nu se mai putea îndoi ca este iubit. — Asculta-me, domnișora Mari-Teresa, am nevoia ca să te véd, se vorbesc cu d-tea, adesea, aci sau la Estreville Veil őre ceva reu în acesta ? — Nimic, déci mama d-tele te aprobă și încuragiază. Mă refer la densa, căci este dreptatea și înțelepciunea în personă. Dânsul s’apropie, și, luând pă mână albă, cam lungă și durdulie, d’uă formă perfectă, pe care’i-o lăsă fără resistența Rise: —■ Mama te iubesce... Din multe punte de vedere eu n’am același drept ca se fie ca densa. Dreptul acesta potense sé’l cuceresc pote în câteva săptămâni pe cari le voi petrece în vecinătatea d-tele. — Incârcă,fise tenora cu simplitate. — Dér... d-tea? — Eu n’ m ce se mai încerc... Voeștî să’mi visitezî castelul ? Ea ’i conduse prin tóte dependințele misei sale locuinți. Casa, d’uă proporțiune forte mică, dar bine împărțită, semăna cu cea mai mare parte din acelea cari adăpostesc cele două sau trei luni de băi pe Parisienii vîrîți în afaceri atît numai că, instalațațiunea avea uă ascunzi stare particulară de “onfortabil economic și eleganță din vechime. Cine-va s’ar fi credut, într’adevĕr, la uă domnă bătrână ruinată, păstrând cu cultul suvenirelor, gustul câtor-va îngrijiri din interior și parfumând retragerea sa cu parfumul vieței sale trecute. Peste tot, portrete vechi puse în cercevele artistice, perne de mătase brodate bogat, obiecte frumose de femeie printre mobilele rustice sau două simplitate burghezesca. Și peste tote acestea plutea, subțirel, greu de descris, că aromă de cochetărie intimsă, cam bătrânică, atît de aburosă, încât părea că vine din secolul cel-l-alt. — Mărturesce, — disc Maria-Tereza oprindu-se în sală, dupe acea consciinciosă visită domiciliară, — mărturesce c’am sciut să așed lucrurile la locul lor cu arta ! — Așa este, dise d’Estreville c’un aer visător... Ah ! arta de care vorbesclu-tea la noi lipsesce cu desăvîrșire. Acolo totul este vechia și miróse chiar a vechiu... și mie nu’mi place asta. Lucrul acesta îmi strînge inima, me înăbușe, me strînge de gît... Eu sunt din timpul meu, și cu mai multă logică decât contimporanii mei , nu iubesc de căt lucrul nou, sau, cel puțin, când vreau s’am ceva vechiu, îl poruncesc la meșter. — Faci reț. Eu cred că este ceva îndemănatec, cât se pate de artistic și forte sănătos pentru inimă, ca și pentru idei, d’a menagia în juriul său transițiunile de la uă vîrstă la alta, d’a nu rupe d’ua dată cu trecutul, ci d’a combina cu presintele într’un armonie savantă și calculată, reînoind aceia ce este usat, păstrând aceia ce mai pote servi, sau aceia ce, ca gen, este etern, adică aceia ce este frumos sau bun... Este, decá numă înșel, în acestă lerie a mobilur ei, că filosofie întragă și fi politică, cel puțin în germene. — Desigur, esplicațiunile d-tele îmi vor fiarte profitabile, Marie-Tereza... îmi dai gie sâ’un fie pe nume ? — Dumnezeul meu... Da. Mai ales c’am dus, ș’acesta prelungește prea mult frasa. — Atunci... la revedere ? O se vii pe li noi? Mâine séu poimine ? — Da. — In or ce cas, aum ești muntele, sé nu te miri când mă vei vedea venind pe totea, daca nu vei veni de loc pe la rne. Fabien se întorse pe drum, puțin îngrijat ci scurta intinerariul său, dar forte doriți, în schimb, d’a se gîndi mult la fasa polpitată ce luase relațiunile sale cu dombara de Nargues. Ii era forte greu d’aș ascunde că înaintase de la prima lovită, mai mai mult decât ar fi voit-o pute sau vedea că erau două moduri d’a intpreta vorbele sale : venit pentru a sei dă e iubit, era dânsul care dăduse, ațelege ca iubesee, sau cel puțin, că va iubi în curînd. S’ar fi lăsat cu plăcere ca s fie bătut, judecându-se că fusese un pst, tote acestea case ru’l împiedica cu și de puțin, de altfel, d’a se simți ci inima o dată, ușurată, mai mulțumit decât Cu tote că cineva are, totduna ca se simte plăcere a escompta în imaginațiune amorul unei persone transe, fie acesta chiar cu prețul căsătoriei ! Și décá tenorul avusese limba cam lungă, cel puțin nu s’a tocmit pentru reciprocitatte, sc ia acum la ce sé se aștepte din partea sentimentelor intime ale Mariei Tereza. Vorbind drept, pentru ce’l iubea dânsa? Ii védu-se forte puțin, și nu se credea atît de frumos încât se fie înresistibil, era dintre aceia cari se numesc de mijloc și cari se gîndesc serios la ceia ce glic,—lucru rar în acestă materie sau într’alta, ca în orcare alta póte. N’avea decât uă avere mică și cu tóte că el avusese, fără îndoială, speranțe mai strălucitore decât realitatea, nu era nici unul în acele părți care se nu scie că situațiunea celor de la Estreville se împuținase forte mult de vr’uă cinci- ■ deci de ani. Așa dar avea el vreun rang ] în lume ? Nu era asociat comisionar al ■unul agent de schimb ca oă mulțime de tineri ori alții, al căror destin nu pare a fi d’a se ridica mai sus de scara Bursei. Atunci pentru ce ?.. scia că femeile înzestrezá cu ușurința pe primul om ca se póte primi și pe care ’l întâlnesce cu tot ceia ce pate să’l facă demn d’a fi iubit, și că iubeșce d’atuncî, pentru ceia ce’l a dat, mai mult decât pentru taceia ce au putut găsi în el Acesta cum era motivul principal al succesului său. Nu mai căută altele și făcu înțeleptește, căci într’adevĕr n’ar fi putut o face ca îngeniositatea șiretului.— Era modest, pentru ca era practic. Dér, el, ce’i venise ca sé s’aprindâ așa d’uă dată astfel, ce amețéla se înstăpînise de simțurile și sufletul séu, pînă a’l face sâ’și calce principiele séle cele mai stabile, acelea pe cari pretinsese ja’și basa viața mea, acelea cari constituiau, evangelia seaîntr’un cuvînt? E că aceia ce era măi greu de pătruns decât secretele motive ale unei înclinațiuni de femeie. " Pentru a se gîndi în liniște, intră într’un livede a lui, care era despărțită de proprietate prin drumul ce ducea la Honfleur. Acea proprietate, cunoscută la douâzeci de leghe împrejur și semnalată de toți ciceronii ca uă curiositate arheologică sub numele de Manualul d'Estreville, e forte puțin considerabilă prin ea ânsâ,și, dorită din nord, erau legate de dânsa uă mulțime de pămînturi, cu cari făcea un domeniu de orecare importanță. Livedea în care intrase cel din urmă din Estreville era uă paragină datorită strămoșului lui Fabien, precum și la alte întâmplări fortuite și nenorocite; acesta era singurul pământ aprope care mai rămăsese castelanului, în afară de îngrădeala mandrului și a fermei, Henry Babusson. (Urmare în No.viitor).