Romanulu, octombrie 1887 (Anul 31)
1887-10-24
i țină opera sea unică și inductivă, în tote zilele în conferințele învățătorilor, și având aerul unui haiduc care ’ți cere punga cu orîce preț pentru a ’ți da Abecedarul seu, când ’i vei fi furios supunând și amenințând pe cei ce nu-i recunosc munca sea neapărat, te gândesci, ce adică și operile didactice să fie un mijloc de impusă speculă ? Pentru că cutare autor are copii și greutăți familiare urmează să-i cumperi cartea ? Dar bine, lăcomia și aerul acesta imperios al unor autori, ne indigneza—iată un fel de jepcane la la care învățătorul este espus întocmai ca țăranul isolat și surprins de pungași! Pentru Dumnedeu, în țara românăscă nimic nu remâne neparodiat, neplagiat, kieresturnat și neschimbat în interese de chimb. Și, deci contra acestei îndrăsnețe metode intuitive speculative, pricopsitare trebuesc luate măsuri. Acest nou soia de samsari, acestă nouă hordie de parveniți în literatura didactică, aceste prospere păseri răpitore, ciocoi pe punga dascălului sătesc trebue puși imediat la reson. Asia dér pentru a să garanta, demnintatea, numele și creditul adevăraților buni și meritoși autori, pentru a săpădii de atâtea întâi atacuri violente gunga teanului pentru a se pune un netrecut slăvilor, ridicăriilor și bureților intitulate opere didactice intituitive și inductive: aceste sermane plasiaturi, sermane cârpeli și jalnice imitațiuni apărute cu surle și cu tobe de comedie a scamatorilor. ~S-inductiv adică una câte una pe sub ochii opiniunei corpului nostru didactic, a le arăta originea, fețele, metoda și folosesc făcându-le astfel oă nouă recomandațiune din cele mai sincere și mai bine-voitore-Incepem mai ântâii ca un Abecedar, cu Abecedarul cel mai nou apărut ca proprietate a d-lui Petre Arsenescu institutore în Pîtescu. In prefața sa autorul ’1 declară de prea forte intuitiv, și cel mai complectat decât celelalte, și cu materialul dispus în chip original și potrivit pe inteligința copiilor, etc. etc. „Gând insă ’i ia lai cercetare/ce afli din norocire ? Că precum la târguri mari dinaintea prăvăliei gimnasticilor ambulanți, — a fermecătorilor cum dice Poporul, e toba mare urlând, e flașnetul cântător; corn fclarinet, sbierete și totă larma uimitore; iar înăuntru comediei tităcei ' ,v' “ ■' totă 'ărăcia rângedă, astf este efectul de la iv» : „„i tîte. Ca plan general, același învechit, ca material didactic, plus neștiința sea în alegerea termenilor de limbă, în construcțiunea frasei, în lipsa complectă de ordine, de succesiune și de recapitulare! Acestea observăm în repeziciune privit abecedarul în cesită. Inchipuiți-ve câ, aveți dinaintevă: un abecedar de d. Barbu Constantiescu, unul de Nestorescu, altul de Haram etc. Luați din fiecare proporțional câte 10 — câte 8 , câte 20 file, puneți-le la un loc; după aceea puneți pe prima filă figura și numele oului, apoijormați întocmai după Haram 4 file consecutiv; schimbați din loc în loc fila a 5-a cu a șaptea; mai intercalați câte un filă la două trei din ale lui Haram — de ceilalți autori. Mai puneți pe unde vi s’o părea că nu se bagă în somn și câte uă figură nouă: adică pune desemnul unui rîmător și scrie de desupt urs ! pune desemnul unor copoi și scrie de desupt oi ■ pune desemnul a nu știu ce fără formă și scrie sub el frâul, pune desemnul unui brabete și scrie de desupt duh ! Și tot așa mai nainte până ce numărul filelor de la partea I-iu a abecedarului zeu va fi mai mare ca în celelalte abecedare și, aci, te opresce, înșiră în partea a doua la început un terțelog de nume de ființe și de lucruri și-i dă numele că sunt aranjate după metodul intuitiv.— Pune apoi în locul proposițiunilor scurte pentru a fi înțelese , raportânduse la ocupațiunile copilului, pentru a’i fi plăcute, — puna cum face d. Arsenescu subiecte cu frase de câte 5—^ linii în lungime, abstracte și ntai$mn&fc pentru a complecta partea allondpc.Se va ia mai lua și de la alțî arbori.±#staiici s% face astă di uă carte DiZi^tieMi -7. •. Uzmedâ ♦a^smTnea 'șî 'cu partea a treia în cât ce veți introduce, să se cunoști^de sine ce fel de carte ai face, décá vea de unde împrumuta ! Și d. tocmai prin ce e productul sea^J-’ de studiat: căci iata ce cetim pe^E ' abecedarului sĕu . „Abecedar lucrat după metodul scriptolog și intuitiv. Cum adică abecedar intuitiv ? Cuvântul acesta și-a perdut adevăratul său Înțeles? Ori a ajuns ca etichetele pompose dupe mărfurile false? Sciam că metod intuitiv învățăment însemneza, a privi lucrurile n natură, a te impresiona de ele și din aceste impresiuni-sensațiuni, percepțiuni, intuziuni a dobândi apoi prin procesul psihologic cunoștințe. Dar pate autorul când zice intuitiv, înțelege figurile din carte, însă acestea sunt figuri și nu obiecte naturale, — și învățământul prin figuri numai intuitiv nu se numesce; și apoi aceste figuri nu cumva să înfățișază ele chipul literelor? Cu tote acestea nu putem numi pe autor d’atâta îndrăsnnilă ; el a imitat ■eticheta altora crezând că e bine, și nimic mai mult! Păcatele isvorîte din neștiință și D-Zeu se iartă ! Iată însă ce însemneza metod scriptolog după d. Arsenescu.. învățătorul Țepeluș __Va.»cmaî. __ CHEZALIA Dă baladă în formă epitalară (Estras din Konstitutionelle Vostadt Zeitung) I D-lui Fritz Langer, funcționar la Viena. Având în vedere paragraful 16 al statutelor asociațiunei nostre de ajutor reciproc atingător de restituirea împrumutărilor, mă văd îndemnat, d-le coleg, a’ți face cunoscut că în contra celui d’al douilea chezaș al d-tale pentru datoria’ți de 300 fiorini există întemeiata bănuială de nesolvabilitate. Te invit dor ca în termen de trei zile să ne procuri în locul lui un alt chezaș. In cas contrariu vom fi siliți a proceda conform paragrafului 7 al statutelor. Cu colegială salutare, Casierul. I Iubite Fritz ! De ani caut ocasiunea a-ți dovedi rocmoscința mea pentru numerasele servicii ce mi-ai făcut. Ia - -ți momentul atat de mult dorit. Dar, vecii ironja sortei! uă oră înaintea primirea epistolei télé am ’contractat însu’mi de la ablațiunea nostră un împrumut de 300 fiorini. Sunt al tei desperat Teodor. III Scumpul meu Fritz! Așadar, pentru acesta mă crezi destul de bun ?,dar de consiliurile mele îți bați tot d’auna joc. De câte ori nu te am povățuit să te feresez de potrivnici, de femei și de datorii, și care are resplata bunelor mele intențiuni ? M’am luat în batjocură, m’aî numit] un bătrân fără inimă, un ucigător al plăcerilor, un sugrumător al petrecerilor. Au, scumpul meu, pentru un flușturatic și risipitor ca tine nu mă puiu chezaș. Acesta te va învăța minte. Bruno Murr. IV Nepoțelul meu! Scii că sunt supărat pe tine ? Cum ai putut să te adresezi la nișce omeni străini ca să te scape d’uă calamitate pecuniară ? Ce uitase’și are adresa mea ? Casa bunului teț unchiu ? Propunerea ta de a mă pune chezaș pentru tine îmi dovedesc c érast ușurința ta în cel mai larg înțeles al cuvîntului. Cum ai putut să-ți închipuesci că eu proprietar de casă, toptangiü trăind în cele mai onorate relațiuni, censor la bancă, să mă puiu al doilea chezaș pentru că bagatelă ridiculă de 300 fiorini ? N’ar avea dreptate omenii să zică: „Pentru ce n’a deschis portfoliul său și’i T ROMANULU 23 OCTOMBRE a înmânat acea sumă mică ? bătrânul Arpagon, sgărcitul! Sincerul tău unchiu Franz Stein. P. S. Poimâine este nasterea iubitei télé matușe; anul trecut ai uitat să’i faci felicităriile tele. " Cere de la mine ori ce ai vei voi, iubite Fritz, poruncesce’mi și voi s ’pătrunde cu infracțiune în privințele băncei ;‘ordonă’mi și voiu fura ministrului Dunajewski toți banii câți ’î au mai rămas în casa statului;" fetenii numai un cuvânt și sunt gata a pândit 5â t portalul poștei centrale eșirea factorilor cu scrisori încărcate; — dar pentru Dumnezeu retrage cererea ta să dezășuesc pentru tine. In posițiunea mea trebue să mă feresc de orice pas care ar putea să clătine creditul meu. N. Z., oficial la vama centrală. VI Onorate d-le Langer deca până în present te am considerat d’un om cu tact care scie să observe buna cuviință, trebue să’mî fac astăzi imputarea că’mi lipsesce cunoscința de omeni. Cum se pare d-le, ca [UNK] d-ta să pretimtî că eu să’mi puiu semni^,. tura de al douilea chezeși supt semnătura unui bărbat, care prin si simbolul credinței sale ultrage simțimintele mele cele mai sacre ? Ai ales de ântăiul Z'tele chezaș p’un renegat, p’un catolic vechiu, caută’uder al douilea chezaș între păgâni la trupa Beni Zoug Zoug, dér ferescete a ofensa p’un onest creștin c’uă asemenea cerere. In orî-ce altă privință al d-tele neschimbat Florian Kirchners, VII "i Dar omule ai înebunit ? Eu, ce te’mi puiu mândria că nu datoresc nimănui unui crucerpeu care în vârsta mea de 50 de ani n’amânca un fi de păr alb, eu să mă încurc în afaceri? să’mî umplu din chiar senin capul cu griji permanente ? să- ab E sorb în fiecare pahar de vin gânduri snsilpicióse? Nu,nu, amice. Vino mâine la berărie, vom fi uă companie de douisprezece vom fi veseli împreună și vom plăti totă consumațiunea ori cât ar fi. Ce’mî pasă, viața e scurtă, să profităm de densa. Al ten Shan. vm Vechiul meu amic! Mă vezi desăvârșit gata a’ți satisface modesta cerere, dar trebue se’țî impuiüră mică condițiune . Soli ca se apropie plata chiriei și nevasta mea îmi tulbură esistența prin eterna sa plângere că n’are în garderoba ei nici oă rochie bună de purtat. Până acum am tot refuzat propunerea unui amic al casei d’a ’mi împrumuta pe polița mea 3000 fiorini, fiindcă el făcea pretențiuni exagerate , dar acum n’am ce tice. Daca vrei să’tî pui gixor,e polița mea, sunt gata a chezășui și eu din parte’mi datoria ta. Vezi că amiciția nu e uă ilusiune. Al teu Emil Obenaus. XI Iubite amice! Cu tóte că de când ședeam alături pe băncile școlei n’am aiulit nimic de tine, tot nu sunt eu omul care ar lăsa p’un camarad într’uă încurcătură ; trimitem înscrisul teu de datorie, sunt gata a’l subscrie cu ambele mâini. Robert Müller, căpitan X D-lui Fritz Langer, funcționar, Viena Referindu-mi la paragraful 16 al statutelor asociațiunei nóstre, te inform cu plăcere onorate coleg, că în contra d-lui căpitan Müller ca al douilea chezaș al d-tale nu există nici uă obiecțiune. Tot d’uă date ânsă trebue să’ți comunic cu părere de rău, ca onoratul nostru membru d. Roman Krenn a încetat di viață. Fiindcă numitul domn figurase ca ânteiul chezaș pe zapisul d-tele, te invit prin acesta conform cu sus citatul paragraf a ne procura un alt anteiu chezaș în locul răposatului, fiind"că la din contră vom fi siliți a proceda conform cu paragraful 7 al statutelor nóstre. Cu salutare colegială. Casierul. XI Iubite Fritz ! Primește mulțumirile mele pentru ambcalata comunicare a precedentelor Zece epistole. Mica ta încurcătură m’a scăpat de una mare, adică de grija cu ce să umplu forța mea de astăzi- Déca vrei semnătura mea, ă că o. Isidor Fuchs. FELURIMI Efectul tragic nnei comedii.—Un amic al nostru locuitor la Viena, ne comunică urmatorele : La 14 Octombre asistasem în teatrul curtei (Burgtheater) la representațiunea comediei lui Bauernfeld «din societate.» Lingă mine ședea uâ domnu trecuta în vîrstâ, care, spre nespusa mea mirare, plîngea și ofta într’una mai cu semn la scenele cele mai comice. împins de curiositate și de compătimire o întrebam între acte, care póte fi causa întristărei sale și pentru ce plînge atât de mult ? Ea cu respunsul ei : Cum să nu plâng V veZi domnule, am și eu uă fată la conservatorii care se pregatesce pentru scenă, și fiindcă debutanta, domni?ara Kuhlmann joca rolul ei atât de prost, mi a venit în gând ca, dacá și fata mea va fi atât de ■onesta și va juca ca densa, atunci am sacrificat îm desert economiile mele pentru învățatura ei, atunci ași fi făcut mai bine s’arunc banii mei pe ferestru. Esposițiunea universală la Barcelona pentru anul 1888.—Industriașii austriaci, cari s’au întors acum de la Barcelona, unde se duseră spre a lua informațiuni despre resposițiunea anului viitor, se pronuncia forte favorabil în privința marelor progresi ce au făcut tote construcțiunile resposițiunei. Deși întinderea localului este foarte considerabilă și aprope îndouit de cea a ultimei epesosițiuni de la totuși postaiul principal este aprópe sildat. In tóte orașele mari ale Spaniei ț?j;formai eomisiuni de organisare ; ad■HHatiunea domenilor coronei și tote . «• ETeriile au făgăduit concursul și cooperarea lor. Străinătatea va fi representatâ pe uâ scară întinsă ; împărtășirea Austriei va fi numerosa , mai cu semn în privința postavurilor, covorelor, porcelanurilor și sticlăriilor ; firmele cele mai renumite ale acestor industrii figureza d’acum pe lista resposanților. ARTE. — TEATRE fi Astă-fără la Teatrul Național se va juca Grănicerul dramă în cinci acte. ft Trupa francesâ de la Teatrul Bulevardului va juca La Fule du Tambour Majeur, operetă în trei acte. ft La Teatrul Dacia. Teatrul optic al d-lui Tom Dergis. ft Mâine Luni la Teatrul Orfeu, Aeneu lui M.Hu, cu piesele iurbu lăutarii, Paraponisitul, Serdarul Jșlic, și Gură Gașcă. ULTIME SOIRI Serviciul telegrafic al «Românului» Bruxelles. 22 Octombre. Le Nord Zicem că cestiunea bulgară perde din importanța sea pe cât timp nu va atinge la securitatea și demnitatea Rusiei! Imperiul Țarului, adaogă organul cancelariei rusești, nu va angagea cestiunea pe puncte secundare de tema de a compromite și de a întârzia viitorul care se pregătește. Unind St. Petersburg la Samarenda, s-a recunoscut că pacea era necesară pentru întinderea Rusiei în orientul asiatic. Pesta. Octombre. Budgetul ce a fost presintat de Kolaman Tisza presintă 345 milióne florini la recete, 326 milióne la cheltueli și se sepeza printr’un deficit de mai mult de 18 milióne floríni. In același timp, președintei consiliului, ministru de finanțe a presintat proiectele privitore la mărirea impozitelor indirecte. Petersburg, 22 Octombre. Nevoe Vremea vorbind de Polonia, zice că exsistă uă agitare anti-rusă periculosă printre nobilime. Sarajevo, 22 Octombre. Guvernul bosniac a primit pe emigranți din Muntenegru, pe cari îi respinsese Serbia și le-a dat tote cele necesare, și ajutor în bani. Constantinopole, 12 Octombre. D. de Neudorf, ambasadorul Rusiei a fost prmit în audiență de M. D.Sultanul. Berlin, 23 ■ctombre. Principesa Olympia Bariatinowsky, care a fost deja însărcinată de Țarul cu mai multe misiuni speciale la Curtea Germaniei, a sosit aici. Se vorbește din nou de posibilitatea unei întrevederi între Țarul și împăratul Wilhelm. Berlin, 22f Octombre. In primele ședințe ale Reichstagului se aștepta ca d. de Bismark să facă a fi interpelat de unul din principali orator pentru a avea astfel ocasiunea de a se explica asupra Hrctiiei streine. Amânându-se procesul la curtea din Brăila, d-nu u. Vernescu, Fleva și G. Paladi, dimpreună cu alți membrii ai oposițiunii s’au dus la Galați unde au fost primiți într’un mod călduros de către cetățeni. La oă întrunire privată între membrii oposițiunei locale și personele de mai sus s’a hotărit a se ține în Galați oă întrunire publică în care să se protesteze în contra actelor arbritare făcute de guvernul actual și agenții săi. —x— Se vorbesce că d. V. Pogor s’a destinat de către foștii săi colegi din partidul junimist, și ar fi declerat că va lucra alături cu oposiția unită. —X — Escelența sea comitele Goluschowski, ministrul plenipotențiar al Austriei, se va întorce numai peste vremă câteva zile în capitală. Se zice că întorcându-se va aduce nouile condițiuni referitore la negociațiunile comerciale. ---X---Telegraful Român din Sibiu, despre care vorbirăm mai zilele trecute, în numărul seu de ieri, tot mai insistă asupra cestiunei primirei mitropolitului Miron Românul la Cluj, susținând sus și tare că acela a fost primit de către tinerimea română cât se pate de bine. Noi ne am îndoit de asta și dădeam a înțelege că slabi tineri români pot fi aceia, cari aduc omagii unui asemenea prelat. Nu nu am înșelat. Vă corespondență din Cluj a tribunel luminază ceștia. Tinerimea universitară în adevăr a ținut ședințe pentru a discuta asupra primirei prelaților români. Nu a fost cuse în hotârîre lor cuprins de a bineventa și pe Miron Romanul Cei patru tineri cari s’au dus să’l primescu, s’au dus de capul lor și apoi erau bursieri, unii, iar alții aspiranți la burse. Iar asta se scie că mitropolitul Miron Romanul póte mijloci câte un bursă, și mai târziu și câte uă slurbuliță. Deci?... — X — Astăzi la orele 81/2 a isbucnit focul într’un grajd al «Otelului de Englitera», proprietatea d-lui Garabet Vanica, din Calea Victoriei. Se zice că focul ar fi luat naștere în urma neglijenței visitiului, care a umblat cu țigarea aprinsă în podul grajdului ce se afla plin cu fân. Pompierii venind la locul incendiului, au putut localisa focul, cu totă lipsa de apă ce și de astă dată s’a putut constata. Imediat ce a isbucnit focul proprietarul grajdului s’a arestat la secțiea 18, care este în față, și a cerut ajutor, dar aci i s’a respuns că nu este nici un tulumbă. Grajdul era asigurat. Acest incendiu isbucnind într’un punct al capitalei forte popolat, panica a fost mare. Din fericire nu s’a întâmplat nici un accident de persane. Se răspândise petinsă mișcare migraților bulgari Scirile sosite nimic hotărit in privința asta, de totea de urma narilor. X — sgomotul despre uă revoluționară afla granițele Serbiei, mai noul spun că se póte afirma între ce nu s’au pumișcării revoluțio- BULETIN METEOROLOGIC 1887. Octombre 22 Bncnresci nor Slatina senin 2-fâlemțlria * 6+ Galați » 5 „ pFe 7 » Giurgiu câț» 3 2» IoSrlad variab 7 » Irijî senin 7 » Botosani nor 7 » Iași , 5 » Brăila » 6 » M&gurele » 10 » Buzău » 8 » Mangalia » 5 » Gâlăragî » 7 » Petra variab 6 » C.Long » 5 » Pitesci senin 3 » Caracal » 9 » Ploiesci » 3 » Constanța » 6 » R.Sftrat »7 » Craiova ! senin 2 » R.Vâlcil » 4 * Dorohoiu nor 3 » Roman » 5 « Drăgușani » 3 » Severin nor 5 » Focșanî senin 3 » Sinaia senin 1 » BULETIN BIBLIOGRAFIC A eșit de sub tipar a doua edițiune din Cina practic de Gramatica limbei române de N. Pană, profesor în Beriad. Se afla de venfiare la G. M. Barbu, librar în Beriad și la librăriile principale din teza. A apan^^^^litura librăriei Haiman. Feciorul popei de Const. Mills. Un elegant volum în 8.—Prețul idei. Docții de limba germană precum și traduceri din acesta limbă. A se adresa la redacționea Ziarului Românulă. D. B. D. Arvaneau, fost președinte de tribunal și consilier al curței Apelative din Bucuresci, îmbrățișând cariera de avocat, se însărcinăm cu susținerea proceselor înaintea tuturor instanțelor judecâtoresci din țări precum și cu dresarea actelor de notariat și de procedură de verice natură. Domiciliul: Calea Victoriei, No. 14. De la 8 pope la 11 ore anti-meridiane. X>e importanță Postul de comptabil și corespondent în limba română, germană, francesă și engleză, doresce un tenor cu multă experiență comercială. Adresa: «1887» redactiunea Românului. ROLELE SIFILITICE Neputința barbatesea Vindecă după cele mai nouă metode, radical , fără durere și împedicare, dupa experiență de 17 ani. Specialist în bóie lumesc Dr. THOR Strada Emigratului No. 3, din Calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. Consultațiuni de la 8 dimineața penă la 6 sera. Loc de așteptare separat pentru fiecare. No. 11. LIMBA ENGLESA Lecții și traduceri în acesta limbă de către uă persoană ce a făcut în această limbă studiul său special. Adresa : Englesa, redacția Românului. DE ÎNCHIRIAT Un grajd cu șopron în strada Brezoianu No. 47, lângă Tribunal. Doritori se vor adresa chiar acolo. DE ÎNCHIRIAT ȘI DEVENSARE Casele cu No. 3 strada Fortuna, suburb. Caimata, fosta scóla secundară de fete, având 1.5 încăperi, curte și grădină spafiosa. A se adresa la proprietarul dr. Mawr, alături. MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE IN ROMANIA Tipografia «Romanulu» Vintlă G. A. Roosetti, Strada Domnei No. 2. Tren. Fulger Colcest din Giurgiu și Bucur. Mere. si Dum. și ajunge în Verciorova Jouia si Lunea. BUCURESCI-ROMAN Stațiuni Bucureștii Ploesci Buzeü R.-Sărat Focșani Mărășesci Bacău Roman ROMAN BUCURESCI i Acc.1 Persone PlăgAcc. Stațiuni _ [ Ace, tiers. Mixte Stațiuni] Fulgi Acc.| Perși Mixt sera dim. dim. dim. pm. sera p.m. I dim. pm. săra dim. p.m. pl. 11.00 8.50 7.30 6.38 4.40 Roman pi. 8.25 12.30 5.45 Bucur. 4.05 7.45 8.15 2.45 sos. 12.1810.2Ü 9.16 8.04 6.05 R sos. 9.20 1.40 7.20 Titu 5.07 8.45 9.38 4.07 ph 12.33 10.46 7.35 tíaCaU pl. 9.25 1.55 7.50 pit - 6.20 9.56 11.00 5.45 sos. 2.00 12.37 p.m. 10.30 s sos. 11.17 4.34 dim. 11.30p.m. 6.24 10.0111.23 pl. 2.25 1.02 1.10 6.10 1Uíird^8U pl. 11.22 7.40 12.12 5.05 «, 8.0411.42 1.20 sos 3.18 2.15 7.33 TM . sos. 11.50] 8.18 12.49 5.45 ölMma 8.10 11.50 1.29 pl. 3.23 2.25 7.48 i0C?a,U pl. 11.54 9.26 12.59 ■ 9 27 1.07 3.12 dim. sos. 4.20 3.38 9.20 R „„ sos. 12.46 10.45 2.14 wamva gg3 g_2? g_0() pl. 4.29 3.48 10.10 pl. 12.49 10.55 2.24 T w 12.04 3.51 7.02 1.17 SOS. 5.00 Ziua 4.25 11.00 p sos. 1.36! p.m. 12.00 3.26 12.06 3.53 7.19 1.40 pl. 5.10 12.00 5.15 a.m. üuzeu pl. 2.01 1.18 3.46 Vércior. 12.28 4.15 7.45 2.10 sos. 7.31 2.40 9.05 pw««? sos> 3.30 3.14 a.m. 6.04 séra a.m. dim. séra p.m. pl. 7.39 2.55 9.35 Joesu pl. 3.45 3.39 10.28 8.00 10.17 „ , r . _ ,, sos. 8.45 4.10 11.15 București sos. 5.00 5.15 11.50 9.35 11.50 cioró“ Marfirsi Sânib si ajîngit dim, p.m. serai ______________ dim, p.m. a.m. seranopte Bucur, și Giurgiu Mercurea și Dum. BUCURESCI-VERCIOROVAdim. I p.m. p.m. Bucur. 7.00 Fetesci 4.20 Făureî 1.15 p. m, 9.46 n. . . 5.26 Fetești 3.50 a.m. Crilnița 956 Ciilnița 06 Fetegci 1932 Fetesc! 1 109 Anrar Sân Tiupi I 9. Ca dim. séra Titu 10.00 9.00 Térgoviște J 1.20 10.15 dim. Tergoviște I 6.551 Titu j 8.05; Tecuciü Bériad Vasluiü p.m. dim. p.m. Adjild 6.104.15 T.-Ocna 8.05 6.20 dim. p.m. T.-Ocna I 9.45 8.20 Adjad i 11.35 10.00 Costescu T.-Măgurel T.-Măgurel, Costescu а. m. б. 15 8.13 8.38 10.50 p.m. 5.50 7.45 8.05 10.15 p.m. 6.50 8.20 a.m. 9.20 11.32 p.m. 3.00 4.371 VERCIOROVA-BUCURESCI Stațiunii Fulgi Acc, Perși Perși p.m. mapter dim.j p.m. Vercior. 3.22 112.51! 8.00 3.45 T-Sever 3-44! 03! 8-26! 4.15 3.48 Lie! 8.40| 4.40 Craiova 3.50* 12.05 8.40 * 6.40* 3.58 12.33 sera Slatina 7.58* 1>-12-20. Slatina &0_15 24 2 30 Pitești 9-52 7-05 4.45 a.m. 9.57 7.11 5.13] 9.50 Titu 11.16 8.24 6.56 41.34 Bucur. 12.20 9.25 8.154 2.50 a.m. a.m. sera p.m. a.m. p.m. p.m. a.m. a.m. Vasluiü 5.35 5.45 Iași *1.20 7.15 Ploesci 10.45 t . 1 7.50 8.00 Unghen. 2.26 8.30 Slănic 12.40 p.m. 8.17 8.22 Unghen. 2.46 9.03 Slănic 5.00 Tecuciu 10.15 10.20 Iași 4.01 10.20 Ploesci 6.50 Cernavoda Constanța Constanța Cernavoda a.m. p.m. Bacau 7.51 3.09 a.m. PiatraN. 10.13 5.32 a.m. p.m. 5.50 PiatraN 10.56 6.25 [ 7.40 Bacäü 1.20 8.50 BUCUR-ESCI-GIURGIU Golesc! C.-Lung C.-Lung Golesc! GIURGIU-BU CURESCI Stațiuni Fulg. Pers. Stațiuni Fulg. Pers Stațiuni ~Acc.lPers íbftc ^ dim. dim. p.m. p.m. aim. séra séra dinu dia. Bucin’, pl. 540 7.10 5.30 Smârda pl. 2.25 10.00 8.15 Ploescl pl. 6.15 9.38 8.19 Filaret 7.40 6.00 Giurgiu 10.13 8.30 ? Câmpina 7.14 10.42 9.20 Giurgiu 9.25 7.45 Filaret 12.11 10.26 Sinaia 8.30 11.53 10.81 Smârda sos. 7.10 9.30 7.50 Bucur, sos.13.52 12.25 10.40 Predeal sos. 9.10 12.35 11.08 dim.1 p.m. séra dim. dim. p.m. séra Buzéü pl. 2.30 1.02 a.m. nópte Galați pl. 9.40 8.40 séra dim. Predeal ph 7.45 4.51 7.05 Brăila 5.03 3.58 6.45 11.30 Bărboși 10.20 9.19 8.30 4.00 Sinaia 8.21 5.32 8.11 Bărboși 5.40 4.36 7.30 12.15 Brăila 11.01 10.02 9.15 4.45 Câmpina 9.18 6.29 9.09 Galați sos. 6.15 5.10 Buzeu sos. 1.30 12.53 Ploesoi sos. 10.09 7.25 10.00 dim. nopte dim. p.m. nopte a.m. Galați pl. 7.45 11.40 Mărășel. pl. 5.26 4.49 11.35 Ploesci pl. 10.46 Bărboși séra 8.30 12.50 Tecuciu 5.50 5.45 12.34 Slănic sos. 12.40 p.m. ^ Tecuciu 10.35 11.14 4.05 Bărboși 8.15 3.53 Slănic pl. 5.00 Mărășel.sos 11.01 11.45 4.45 Galați sos. 1 8.50 4.35 Ploesoi sos. 6.50 a.ni a.m a.m. p.m. a.m. p.m. "aim. Corabia 8.40 R.-Vâlcel 7.50 Călărași 8.35 4.16 Slobozia 8.50 4.30 Câmpina 11.00 Caracal 1î.13 Piatra 2.15 9.37 5.17 9.30 5.10 Doftana 11.20 p.m. Piatra 2.10 Caracal 4.22 uumina 10.05 5.50 Uuimva 10.12 5.55 Doftana 5.50 R.-Vâlcel 7.30 Corabia 6.40 Slobozia 10.45 6.30 Călărași 11.15 7.00 Câmpina 6.08 PLOESCA-PREDEAL a.m. p.m dim. p.m . dim. sera p.m. săra 11.00 5.35 Roman 9.15 4.35 Pășeani 10.417.16 Veresel 12.08 9.47 1.30 8.15 Iași 1.02 9.41fp.m. dim. Suceva 12.23 de o p.m. dim Botoș. 2.03 11.42 aim.p.m. 7.15 2.25 Iași 4.25 6.47 Suceava 4.50 6.44 Botoș. 5.09 3.05 9.55 4.54 Roman 8.05 11.45 Pășcani 6.31 9.30 Veresel 17.09 5.05