Romanulu, ianuarie 1888 (Anul 32)

1888-01-24

cartea liberală este definitiv închisă iar cariera lor de liberali sfârșită. Mai mult, Rosetiștii găsesc și vor găsi în colectiviști totdeauna nisce dușmani, nisce adversari fără creier, fără consciințe, fără rușine. Șederea colectiviștilor la putere amâna în mod indefinit realizarea celor mai urgent reforme liberale. Orice Rosenst convins punându-se din puntul de vedere al principiilor nu pute fi dorât, âl re‘arnarea guvernului colectivist. G. Faun. SERVICIUL TELEGRAFIC AL „ROMANULUI" Paris, 22 Ianuary. După un depeșe privată din San-Rem , principele moștenitor n’a eșit din vila sea de septe zile. Caracterul recădere sale eșuut secret, dar pare că nefiroiesce anturag Isco. Mosco 22 ianuarie Go a Moscovei demonstriu cifre c*â de la 1880, bugetul militar al faliei a fost ....‘s( ■ "'•* ! , I» . n â, pe cândf Jaf,'; bietul Camaniel a (n. , ad că este destul are sce ua politică '’!'.Vippa, 22 Ianuarie, principesa Cler [UNK] 'ip probabil la Filivisila în urmă Her- Ilem-Zagr; , Yamboli, Wig Jargas. Mi ii Stambuloff și Stransky vor însoți principele. a Havas. IMIDENUL FRANCESO-ITALIAN Diritto, ocupându-se de acesta afacere, pune în vedere că conform tratatului dintre Italia și beiul din Tunis, încheiat la 1868, afacerile de moștenire ale supușilor tunisieni, carijoac în Palia, vor fi regulate "după dreptul italian, și că conform articol II al tratatului între Francia și Italia din anul 1884, aceste învoeli anteriore între Italia și beiul român în vigore. Acum murind generalul Hussein și lăsând să avere de 8 milione, a intrat în vigore tratatul de la 1868. De aceea judecătoria din Florența a cerut consulului francez, care sechestrase și pusese pecețile pe uă parte din avere, să depună moștenirea lui Hussein la judecătorie și l’au poftit să asiste la desbateri. Deorece consulul nici n’a răspuns nici n’a asistat la desbateri, tribunalul a decis să se aducă hârtiile moștenirei, și judecătorul de pace Tosini a lucrat prin urmare din însărcinarea tribunalului, când a forțat liberarea actelor după ce n’a isbutit să ajungă la uă înțelegere. POLONII ȘI RUȘII piarul rusesc oficios Varșavskei Dnevnik dă Polonilor următorul advertisment: Cestiunea polonă a luat actualmente un alt caracter. Ideia reînființărei regatului polon se constată tot mai mult că este uă fantomă și uă utopie. Ceia ce trebuie să ne mireasc este că se mai găsesc omeni cari țin morțiș la absurditatea cum că Polonia s’ar putea reînființa cu ajutorul Germaniei. Mult mai bine ar fi só se serios cestiunea unei strânse raționale a provinciilor locuite de rom cu Rusia, pe al cărei ters se găsesce loc pentru toți supusă sferă de activitate pentru orice talent. Și Polonii încet-încet aiceput se se convingă că numai urmși cu Rusia, precum și prin lunea slavică a imperiului rusesc s- i putea resolva acea problemă s’a desvoltat istoricesce pentru națiunea polonă și rusă în privința relațiunilor lor reciproce. Acum se apropie momentul în care, prin punerea la ordinea Șilei a cestiunei de esistență, se póte cere de la Poloni ca sa se decidă vădată pentru totdeauna și mai definitiv și să lase tóte temerile si îndoielile. mișcarea electorala (Corespondență particulară a Românului) Craiova 9|21 Ianuarie, Domnule Directore. Liberalii independenți au ținut sn sérana întrunire in Sala Belle-Vue, •arunirea se deschide la ora 0pt., sub președenția d-lui P. Cernatescu a. p .acuitatea din Bucuresci, in sală lume forte multa. Toți comercianții mari, toți proprietarii, au răspuns la apelul comitetului. Administrația e bine și cu prisos representata, de toți comisarii, sub-comisarii, agenți de al percepției, și iată tagma bătăușilor. Ai fi !zis, ua adunare a colectiviștilor ! D. Al. Nicolai a fost primar al Craiovei, la cel d’ânteia cuvântul. Cu cunoscuta dsele elocinta, valorosul bărbat face procesul regimului, în aplausele frenetice ale adunarei. Dar în momentul când d-sea ataca regimul cu mai multă vervă, onorabilii indignați (de care cum va spusem mai sus, sala era împănată) intră în acțiune intre care Andrei, apostrofeza Incontinuu pe orator, face zgomot, întrerupe, așa că marea parte din importantul discurs al d-lui Nicolaid, se perde în zgomot. D. I. P. Bancov, redactorul gliarului, Olteanul ridicându-se în mijlocul mulțimei, protesteza contra turburătorilor, cuvintele sale sunt acoperite de aplause. Tota lumea strigă afara, afară turburătorul. In sală un zgomot indescriptibil. Tota lumea e în piciore, tot striga, gesticulează, e un haus. Imposibil cnsé de a scote din sală pe cel care provoca scandalul, el e susținut de oă întreagă armată de bătăuși. In fine liniștea se restabilesc e și d. Nicosiad continuă cu discursul sét^ e énsé si lit ÍR-o!o din urma ce’l întt--capă cu desevârșire, căci tulburătorii montat de poliție nu mai tac. E că cum respectă partida (fișă naționalliberal), libertatea întrunirilor. Ca supremă ironie, în același moment când libertățile nóstre se culcau in piciure într’un mod atât de infam, în sală se împărțea un mou ofieet colectivist Libertatea. Viața are câte ua dată stranii contraste. Erau înscriși să mai vorbească d-nii N. T. Popp, M. Seulescu, N. P. Guranu și Presa, case din aceștia singuri. Popp a mai vorbit, espunând situațiunea nostra financiara. Ceilalti au rămas să vorbească la uă a doua întrunire, când se va lua măsuri ca adunarea să fie ferită de amestecul indignaților montați de administrațiune. Iași Mai mulți cetățeni opositioniști din Iași au convocat pentru mâine pe alegătorii colegiului I și II la oă întrunire publică, care se va ține în hotelul Traian. Scopul întrunirei este ca alegătorii să se consfădâm citaziunea urmatore (pag. 48) : «In«tr’adevĕr, poporul vedea în Areopag un «inimic al séu, care se opunea din respun teri la ori-ce pas, la ori-ce reformă de«mocratic», de acea el da tot concursul «séu (cui ?) și se da cu totul în partea «celor ce lucreza contra Areopagului și «caută a’l slabi. Când apoi democrația se «întemeiază și se consolideza, atunci pe«porul din nou își întorce atențiunea asu«pra venerabilului corp, care înselepa«dase spiritul aristocratic, așa zjicând se «democratizase și servia interesele demo«crafiel, precum înainte le servise pe ale «aristocrației, și restabilesce (cine ?) pe «Areopag în unele din vechile sale drept turl». D. Pitiș flie : privighiarea asupra educațiunei junimei și instruirea aceleia (adica ei, a junimei); mai la vale vorbesce de «muncile Ctri produc plăceri» ; se esprima apoi astfel: «Dacá acum acest drept «de censurâ ni’l cugetam exercitat în cea «mai mare estensiune». D. Pitiș traduce din Eumenidele lui Eschil astfel încât textul traducțiunei române el devine șaradă: «Ceia ce nu este «fărâ conducélor, nici domnii cu despotism sfatuesc pe cetățenii cel devotat? să «onoreze, și nu tot ce este extraordinar «afară din cetate se arunce». Din aceste mostre ce am putu înmulți se pute înțelege ușor cum trebue să fie tractată materia. Eu nu sfâruiesc asupra ei. Simt un adevérata mâhnire a constata astfel de lucruri și doresc din inimă a nu ave decât laude a aduce viitorilor alumni ai almei Mater din cetatea lui Bucur. Nu pot cnse astăzi să numesc cap d’opere asemenea necomplete, nesuficiente și forte slabe încercări, în care personalitatea scriitorului a dispărut cu desăvârșire, pentru a face loc unei compilatiuni adeseori inconsciente și obositore. Spargám flores, voiu presăra cu flori și cu corone lucrările licențiaților români când voiu vede într’casele ceva din munca lor propria; atunci voiü dice tuturor pe virgilianul manibus date lilia plenis; astadi nu, nu pot, nu voiesc, căci nu tin de loc a fi ridicul în ochii cititorilor mei. Vom vorbi într’un alt Curier despre lucrarea d-lui Ion Nicolescu și despre aceia a d-lui Ion Clinciu. Gion. ... . 21 ■ now.- alegeri și . mra j Junasenea Ip. * 1. « I cel mai formal^® Radu, a cerut și vr .. *• piș * % ...■. ..... • íru viitorele alagen d«&-«5Á* ? Inile mai multor funcționari " " .și comunali presupuși cu óre ciuovi ji ic indepeniința. * Tot acest diat" spune ca t.>..I .o I00 nunelor rurale, au fost siliți " efecți, după ordinile prefectului Gh. 1^n’ ca se’și dea demisiunile ‘ .n’ c .o cc 11 fa ,3., tru ca sé fie aleși de lege "M ‘ CAlegetori indirecți în colege tren reU care administrațiunea se egurezi șita candidaților de deputați de cote$m^n’ iar după alegere, notarii ca un vol staj pentru colectiviști sé fie reinstalat), necredincioși vor zdetane pe drumu Fu* «a. Opositiunea din Focșani a ținutÂtrunire publică a la' seră un Jeleai , d. G. Apostoleanu .• ' ' ' & gtAcraniarea libertății ; Buzeu Guvernamentalii 1 • Buzeu au ținut a- i salta sérá un întru,I > ari ap íoiihí d nil Arh. Căluneanu, S. A Orâscu,C. I. j Bosie și N. I. Constantinescu, * T Comitetul electoral al guvernamentealilor din buzeü constituindu’și biuroul ‘jș ales pe d. Gr. Monteoru, președinte; d-mi N. I. Constantinescu și V. Filiti, membri; iar d. N. Ioanide, secretar. _ SCIRI D’ALE Dl LEI I Membrii societr cooperative din Braila, întrunindu-se .Zilele acestea au decis, ca distribuirea recompenselor obținute de co- operatorii locali, la espositiunea cooperatorilor din țară de la Craiova din 15 August 1887, se indiua de 17 ianuarie 1888, cu totâ solemnitatea ce re- i clamă un asemenea serbare, pentru încu ■ragiarea muncei naționale. * ♦ * Astâițl se judecă de curtea de casa iune recursul espulsatului I. Fior. Este vorba d’a se seideca un evreu născut și crescut în torá pate fi considerat ca străin. * * * S’a furat de la d-na Cejdianu, cu locuința în strada Batiștei, lei 1690. Banii au fost găsit la nisce servitori cei s'au arestat. Comisiunea europeana a optat în unanimitate, în cea din urmă sesiune, un proiect prin care se reguleza doua cestiuni și anume: regularea pilogiului, a carui organisatie presinta multe inconveniente, și micșorarea facselor de navigațiune. In privința celei d’antein cestiuni, trice Galații, comisiunea a hotârît ca toți piloții se fie retribuiți de comisiune și se primesca același salar. Mai nainte piloții erau împărțiți în trei grupuri și mulți erau plătiți prin plați egale luate asupra pilotajului. Noua organisare permite a da navigațiunii pilotagiu gratuit. Companiile care au piloți vor beneficia de o scădere de 20 la sută asupra tacselor tonajului. Vasele cu pânză mai mari de 200 tone, care sunt dispensate de tacsele tonajului, vor trebui sa platescă 10 lei pe zi când vor cere un pilot ; acesta tacsă e un beneficiu pentru ele de 50 la suâ. * * * D. Dimitrie Mărgaritescu, advocat în Brăila, a fost, spune Răsturnarea, victima unui regretabil accident, acum câteva düe , alunecând pe trotuar, și-a scrântit brațul stâng cu un frântură la încheietorea osului. Ii dorim grabnică însănătoșire. * * * Vocea Covurluiului zice ca în Galați viscolul a fost atât de violent și cantitatea de zâpada cucțuta atât de mare, încât mulți câruțași, ce fuseseră apucați pe drum au trebuit să-și deshame vitele și se plece cu ele spre a scăpa acasă, pârâsinduși carele și cârtițele în mijlocul stradelor la voia întâmplărei. Mormanele de zăpadă pe strâgii sunt atât de mari, încât pe unele locuri circulațiunea e imposibilă. Viscolul de Sâmbătă noptea a produs multe calamități. In județ se spune de ua sumă de nenorociri : omeni întrenați și mâncați de lupi. Două femei ce veneau cu lapte de peste Dunăre au cadut într’un copcă unde ghiața era tăiată, dar locul era acoperit de zapada, și la moa^fit s’au înecat. * " * * Petițiunea Românilor în afacerea abuzurilor și nelegalităților comise la alegerea dietală din Baia de Criș a fost respinsa de câtre dietă și Hollaky ales prin călcarea legei de către administrațiune. Mult mai țin și ungurii la dreptate! * * * Aflăm cu plăcere logodirea d-lui B. Marcu cu d-șora Jeannetta Westfried. Felicitările nóstre. * •afa. ML ■A MARIU CASELE DE ECONOMII •le director al casai de depuneri, consemnații f :onomie a adresat următirea circulară către d-nii ai generali de județe. Domnule casier. Casa de economie garantată de Stat a fost înființată în scopul ca să funcționeze n tate comunele urbane și rurale. Acesta casă are îndatorirea, după cum cunosceți, de a primi, a păstra, a face prodicatare și chiar de a provoca economieie cele mai neînsemnate ale claselor munciare. In special, locuitorii de prin comunele rurale pot găsi în acesta instituțiune un indemn și un miijloc sigur pentru strângerea sau cruțarea unei părți din produsul ideei lor, care le ar servi cu timpul să cumpere vite, unelte agricole, fonduri imobile, etc. Acesta casă oferă locuitorilor tot fobii, totâ înlesnirea și siguranța pentru a le astra capitalul agonisit, punându’l la adaost de perderi, de furturi și altele, la cari r fi espuși vnendu’l asupra-le. Este dor de tota importanța pentru viiorul economic al țarei, ca în fiecare comuna rurală sĕ funcționeze neapărat și înr’un chip regulat serviciul casei de economie, alatul cu scota comunală, și se atingem a vedea plasat cel mai mare numer de librete ale acestei case în mânile justivatorilor agricoli, cari formeza partea cea mai însemnata a poporatiunei, după cum v’am invitat prin circulările cu No. 23,990 din 1833 și 25,375 din 1884. Vă amintescesc dor din nou și cu stăruința disposițiele art l. 181, 182 și 183 din regulamentul legel casei de economie, carl die : «Economieie se primesc și se retrag în «orele de serviciu dina , la perceptorul comunel. «Perceptorii din comunele rurale, pentru ori-ce depuneri li se vor face, vor «libera recipise din registrele de chitanțe »cu matca No. 1. In acest registru ei scria «in capul ultimei colane a matcei și pe „ultimul rând liber al recepisei cuvintele : casa de economie». «Pentru fiecare depunere pe sema ca«sei de economie, perceptorii comunelor «rurale sunt datoria libera osebită recepisa. Ei varsă la casierii județului sub mesa depuse în manele lor pe sema ca«sef de economie și recepisele achitate de «dânșii (de uădată cu celelalte dări) sub «osebită declarațiune și i se remite de casier osebită recepisa cu talon. «Declarațiunile vor fi însoțite de bor«derourile de primiri și de răspunderi, «certificate de perceptori». Vă invit cu tot dinadinsul, d-le casier, ca, prin concursul primarilor, perceptorilor, învățătorilor sătesci, etc., se luminați pe locuitorii din comunele rurale asupra foloselor netăgăduite ce le aduce casa de economie, garantată de stat, și se luau mesuri a se primi și încasa regulat produsul economielor acelor locuitori și al elevilor șcólelor din localitate, prin agentul delegat in fiecare comună rurală, spre a se atinge cu deplinătate scopul legei acestei instituțiuni. Iar cu ocasiunea inspecțiunilor mensuale ce faceți prin comune, veți constata în persona măsurile luate de agenții numiți mai sus, pentru esecutarea disposițiunilor legei casei de economie. Ve trimit dor din mou exemplarele de publicațiuni notate pe contra-pagina, cari se vor împărți tuturor comunelor din județ, spre a le afișa în localul primăriei, al scalei și la intrarea bisericei, aducându-se la cunoșcința tuturor disposițiunile ce cuprind, prin citiri repetite și prin verbe alte mijjloce de publicitate obicinuite în localitate. La finele fiecărui trimestru, veți trâmbe directiunei un referat desvoltator, indicând anume : comuna rurală unde funcționeza serviciul economielor, numărul libretelor ce posedă locuitorii acelor comune rurale și soldul depunerilor primite, în fine, măsurile eficace ce ar fi luat pentru întinderea operațiunilor serviciului economielor pe cât mai mult posibil în tote comunele acelui județ. Referatele de vorirá resumându-le, sunt destinate a fi publicate prin Monitorul oficial, spre a se vedea situțiunea în care se află, prin comunele rurale, acesta nouă și folositóre institutiune, servind și ca ua dovadă de silințele ce d-vostra puneți în personă pentru întinderea și desvoltarea operațiunilor sale.tru a ajunge la acest resultat nu este însé destul a ne mulțumi ca la esploatare să alegem câțiva arbori, ce ne par mai bine făcuți, sé’i reservăm și apoi sé’i lăsăm în voia lor. Alese în rele condițiuni, reservele în loc de a ne aduce vre un profit ne face sé avem chiar să perdere fie prin faptul că valorea lor nu s’ar mări proporțional cu timpul cât le lăsăm se mai stea în piciure, fie prin genarea sub-arboretul, care ar suferi prea mult de acoperișul dat de ele. Neîngrijite, reservele ajung după un scurt timp a ne da nisce lemne de uă calitate inferiorâ celor din sub-arboret. Așa dér uă bună alegere și uă îngrijire de aprope sunt condițiunile esențiale ce trebuesc împlinite pentru a putea avea din reserve produse într’adevér utile. Sa vedem dar ce trebue sé avem în vedere când facem alegerea reservelor și ce îngrijiri trebue se le dam. Arborii reservați fiind destinați a trăi într’un stare isolată și a nu împedica desvoltarea lăstarilor ce cresc împregiurul lor ; prima condițiune ce trebue se implinesca reservele este ca se aparție la specii ce se învoesc bine cu starea de isolare completă și al căror acoperiș format din crăci și frunze, se fie destul de rar pentru a nu jena subarboretul. In acesta privință, dacă studiam caracterele diferitelor specii lemnose, vedem ușor că dintre tote stejarul este cel ce îndeplineste mai bine condițiunile anunțate mai sus. Pe lângă acestea calitățile escepționale ale lemnului de stejar, trebue să ne facă a’l alege de preferință la orice alte specii. Stejarul la noi ne prezinta 4 specii principale : stejarul sesiliilor dis și gorun, stejarul pedunculat dis în unele părți și tufan în altele șiocinn, gârnița și cerul. Dintre acestea numai cele d’anteiü tres trebuesc reservate, pentru că numai la ele lemnul câștiga calități cu atât mai superiore cu cât e mai bătrân, bine înțeles fara se fie stricat la inima. Gerul nu trebue reservat decât când am voi să dam un acoperiș solului seu, când am dori ca prin semînță să împrospătăm bătrânele tulpine obosite prin lâstarie. După stejar trebue să dam preferință frasinului, ulmului, rareori carpinului și fagului; nici nă data nu trebue să reservăm salcia și teiul. Gea d’ăntâiu are un longevitate mică și nu ne da produse avantagiose când e de mari dimensiuni; cel d’al douilea, pe lângă că nu”dă produse prea căutate când e gros, are și un acoperiș des care vatăma sub arboretul și pe lângă acestea lastâriul cu putere este un bun element pentru sub-arboret. La alegerea reservelor trebue sé ținem csocotăla și de origina arborilor reservati. Arborii pot sé provie din oseminta séa din lăstari. In primul cas el pot viețui mai mult și cu mai multă vigore decât în al douilea. In adevér arborii proveniți din lăstari în general iau nascere din nisce muguri din tulpina dol proventivi, muguri cari s’au nascut vă data cu tulpina și cari până la esploatarea arborelui din care fac parte au dus la viață latentă. Când prin esploatarea arborelui, rangurii proventivi din jurul tulpinei încep a se desvolta și au deja un etate egală cu a tulpinei și prin urmare arborii la cari vor da nastere, având deja o parte din viața lor, vor trăi mai puțin decât dacă ar fi proveniți din semînța. La acestea trebue sé mai adaogam ca starea latenta, în care a trăit mult timp mugurii preventivi și putregaiul ce provine din descompunerea unei pârți a tulpinei mame, influințeaza in rol asupra calitaței lemnului produs. Așadar, pentru a avea reserve bune, trebue pe cât va fi posibil se le alegem dintre arborii proveniți din semînțâ. Când nu putem găsi arbori proveniți din semînțâ este bine a alege rezervele din lăstarii instalați pe tulpine tinere, câci acestea se apropie de cel d’anteiü. In fine în alegerea rezervelor trebue sé ținem sema de forma arborilor rezervați. Murite a fi izolate, rezervele trebue să prezinte caracterele necesare unei asemenea stări. Ele trebue să aibă coronamentul bine desvoltat pentru a nu fi expuse a se acoperi repede de cruci lacome și a nu fi frânte de vânturi; trunchiul trebue să fie drept și destul de înalt fără case ca prea marea lungime a trunchiului să prejudicieze coronamentul reducându-l numai la câteva crăci. Nici un data nu e bine a se lasa arborii ce presinta un furcă, nici aceia cari s’ar gasi boar pe aceiași tulpina. In primul caz zăpada și vântul ar putea sa’i despice; in al doilea reservele nu s’ar desvolta destul de bine caci s’ar jena una pe alta și daca una din ele s’ar tăia ar aduce inevitabil peirea celeilalte. In resumat specia, origina și forma arborilor sunt principalele punte pe cari trebue sa le avem în vedere la alegerea rezervelor. La acestea trebue sé mai adăugăm repartiția arborilor rezervați și numarul lor. în ceia ce privesce repartiția, cum căutam prin tâsarea rezervelor sâ producem lemne de mari dimensiuni, do uă dată cu material de foc, trebue sa le repartisăm cât se pote de egal pe întreaga suprafață.Prin acest mijloc subaboretul va avea a suferi mai puțin decât deca reservele ar fi grupate, și ele énse’si s’ar desvolta mai bine desenându-se una pe alta. In ceia ce privesce numărul de reserve pre unitatea de suprafață, este avantagios a nu’l lipsa decât când suntem siguri ca avem elemente destule pentru a permite un bună alegere, altfel ne-am e spune a lâsa reservele pentru a împlini un număr, iar nu pentru a satisface un trebuințâ. Dupé ce am arătat în ce condițiuni trebue făcuta alegerea reservelor, să vedem ce îngrijirile trebue pentru a obține resultatele dorite. Aceste îngrijiri se pot grupa în două; unele ce trebuesc aduse arborilor ce are să fie lăsați în reservă. Primele se reduc principalmente la curățirea trunchiului pe crucile lacome scufuri, care iau nastere când arborele trece din starea de masiv în care se gasea, la starea de complecta isolare. In acest cas mugurii ce se găsesc în trunchi, ne mai fiind lipsiți de lumină, încep a se desvolta și dau crucile lacome.” Aceste crăci pentru a se nutri sau an parte din sevă care fără ele ar fi mers pena la crucile superiore. Coronamentul se va găsi dar lipsit de ua parte din principiul nutritiv de care are neapărată nevoe; el va fi der jenat în desvoltarea sa, ba chiar va jînceta de a mai vegeta. Este dar indispensabil, ca 3 sau 4 ani după esploatare, să curățim reservele de crucile lacome. Apoi când subarboretul s’a înălțat, și a ajuns penă la crucile inferiore ale reservelor, trebue sé apărăm aceste crăci de a fi lipsite de lumină; estei altfel ele se vor usca, vor da nastere la noduri putrede, care depreciază mult lemnul unde se găsesc. Ébingi’isirne ce trebue sé aducem arborilor ce au să fie reservați sunt mai numeróse. După cum am aratat mai sus este ava.Aagios ca acești arbori se provin din sămânță. Pueții din sămânță în prima tinerețe au un vegetație mai inceta decât lastarii, este dar trebuincios a’i protege contra lăstarilor. Precum acesta 4 sau 5 ani după esploatare trebue să venim prin curățiri a scăpa pueții din sămânță de copleșirea lăstarilor. Procedând astfel asigurăm existența elementului necesar pentru recrutarea reservei. In urmă ne rămâne a’l favoriza desvoltarea. Spre acest scop 10 sau 15 ani după esploatare prin sărituri, dăm mai mult spațiu viitorelor reserve. In fine 4 sau 5 ani înainte de esploatare cântam, fără a întrerupe masivul, a isola puțin coronamentele viitorelor reserve pantru ca astfel încetul cu încetul să le deprindem cu noua stare în care se vor găsi după esploatare, îngrijirea și alegerea reservelor în crânguri. Cestiunea pădurilor fiind u o cestiune care a început să atragă și la noi, ca pretutindeni, seriosa atențiune a omenilor de sclinta, credem că este bine sa punem cât mai mult pe cititori în curent de tot ce se scrie în acesta privință. E că ce mai citim în Economia Națională . Am arătat în unul din numerile trecute ale acestei reviste cât de avantagiosă este lasarea reservelor în esploatarea pădurilor. Intre avantagjele ce obținem prin acesta, am zis că primul loc îl ocupă producțiunea lemnelor de mari dimensiuni. Pen VÂLTOAREA NOVELA de Guy de Maupassant (Urmare și fine !) «Președintele îl întrerupse pentru a doua oră». Iase mai c-tea insulți pe d-na văduva Filamche, aci presinte. Renard se sculă : «Iertare, iertare, pasiunea ma făce sâ-mi pierd capul. «Așadar nu trecuse un sfert de cos și pipernicitul mai prinse un pesce — și âncă unu aprópe pe d’asupra, și’ncă unu dupe vr’uâ cinci minute. «Eu eram cu lacrimile în ochi. Ș’apoi simem pe d-na Renard în fierbere; me tot cânta într’una: «Ah! miserie!scu ca’R fură pescele. Tu n’o se mai printfi nimic, nici măcar un broscá, nimic e c’așa. Eu ’mi zjiceam : — S’așteptăm amiada. Braconierul acesta se va duce să detuneze și’i voia locul. Având în vedere că eu, domnule președinte, detunez pe loc în tur ,te Duminicele. Ne aducem provisiunile în* Dalila. «Ah! sună amita! El avea un pui într’un diar, și pe când mânca hap și mai prinde un pesce ! «Melia și eu rântuiam și noi nisce friptură cu inima ca val de om. «Atunci, pentru a digera, îmi iau tăiarul. In tote Duminicele citesc pe Gil-Blas la umbra sălciilor de pe malul, pi aceia e a lui Columbine, scii bine. Columbine acela care scrie articole în Gil-Blas. Avem obiceiul d’a turba pe d-na Renard, pretindând ca cunosc p’acésta Columbina. Nu e adevărat ensé, eu n’o cunosc, n’am vedut’o nici uâ dată, oricum énsé scrie bine; apoi spuse lucruri prea pe șleag pentru ua femeie. Mie ’mi place mult genul acesta. «Așa dar încep ca de obiceiu se necăjesc pe nevastă, dar ea se supera numai de cât râu și eu tac. «In momentul acesta sosesce din cealalta parte a rîului martorii noștri d. Lectureau și d. Durdent. Ne cunoscum numai din vedere. «Slăbănogul începu iarăși se pescuiască. Prindea la pesce într’una, astfel că mă apucase un tremur. Și nevasta-sea începu sé’idica . Locul e forte bun, vom veni întotd’auna. Dâsire»! Eu simțăm un lior pe șira spinarel. Și 1) A se vedea «Românului de la 23 ianuariii.