Romanulu, ianuarie 1888 (Anul 32)

1888-01-24

cartea liberală este definitiv închisă iar ca­riera lor de liberali sfârșită. Mai mult, Rosetiștii găsesc și vor găsi în colectiviști tot­dea­una nisce dușmani, nisce adversari fără creier, fără consciințe, fără rușine. Șederea colectiviștilor la pu­tere amâna în mod indefinit realizarea ce­lor mai urgent reforme liberale. Ori­ce Rosenst convins punându-se din puntul de v­e­dere al principiilor nu pute fi dorât,­ âl re‘­arnarea guvernului colectivist. G. Faun. SERVICIUL TELEGRAFIC AL „ROMANULUI" Paris, 22 Ianuary. După un depeșe privată din San-Rem , principele moștenitor n’a eșit din vila sea de septe z­ile. Caracterul recădere­ sale e­ș­uut secret, dar pare că nefir­oiesce an­­turag I­sco. Mosco 22 ianuarie Go a Moscovei demonst­­riu cifre c*â de la 1­880, bugetul militar al­­ faliei a fost ....‘s( ■­­ "'•* ! , I» . n â, pe cândf Jaf,'; bietul C­amaniel a (n. , ad­ că este destul­­ are sce ua politică '’!'.Vippa, 22 Ianuarie, principesa Cle­­r [UNK] 'ip probabil la Fili­­visila î­n urmă Her- I­lem-Zagr; , Yamboli, Wig­­ Jargas. Mi­­ ii Stambuloff și Stransky vor în­soți­­ principele. a Havas. IMIDEN­UL FRANCESO-ITALIAN Diritto, ocupându-se de acesta a­­facere, pune în vedere că conform tratatului dintre Italia și beiul din Tunis, încheiat la 1868, afacerile de moștenire ale supușilor tunisieni, carijoac în Palia, vor fi regulate "d­upă dreptul italian, și că conform articol­ II al tratatului între Francia și Italia din anul 1884, aceste în­­voeli anteriore între Italia și beiul român în vigore. Acum murind ge­neralul Hussein și lăsând să avere de 8 milione, a intrat în vigore tra­tatul de la 1868. De aceea judecătoria din Florența a cerut consulului francez, care se­chestrase și pusese pecețile pe uă parte din avere, să depună moșteni­rea lui Hussein la judecătorie și l’au poftit să asiste la desbateri. De­ore­­ce consulul nici n’a răspuns nici n’a asistat la desbateri, tribunalul a decis să se aducă hârtiile moșteni­­rei, și judecătorul de pace Tosini a lucrat prin urmare din însărcinarea tribunalului, când a forțat liberarea actelor după ce n’a isbutit să ajun­gă la uă înțelegere. POLONII ȘI RUȘII piarul rusesc oficios Varșavskei Dnevnik dă Polonilor următorul advertisment: Cestiunea polonă a luat actual­mente un alt caracter. Ideia reîn­­ființărei regatului polon se constată tot mai mult că este uă fantomă și uă utopie. Ceia ce trebuie să ne mire­­asc este că se mai găsesc omeni cari țin morțiș la absurditatea cum că Polonia s’ar putea reînființa cu ajutorul Germaniei. Mult mai bine ar fi só se serios cestiunea unei strânse­­ raționale a provinciilor locuite de rom­ cu Rusia, pe al cărei ters se găsesce loc pentru toți supu­să sferă de activitate pentru ori­ce talent. Și Polonii încet-încet ai­ceput se se convingă că numai urm­și cu Rusia, precum și prin lu­nea slavică a imperiului rusesc s- i­­ putea resolva acea problemă s’a des­­voltat istoricesce pentru națiune­a po­lonă și rusă în privința relațiunilor lor reciproce. Acum se apropie mo­mentul în care, prin punerea la or­dinea Șilei a cestiunei de esistență, se póte cere de la Poloni ca sa se decidă vă­dată pentru tot­dea­una și mai definitiv și să lase tóte teme­rile si îndoielile. mișcarea electorala (Corespondență particulară a Românului) Craiova 9|21 Ianuarie,­­ Domnule Directore. Liberalii independenți au ținut sn séra­na întrunire in­ Sala Belle-V­ue, •a­runirea se deschide la ora 0pt., sub președenția d-lui P. Cernatescu a. p .acuitatea din Bucuresci, in sală lume forte multa. Toți comercianții mari, toți proprietarii, au răs­puns la apelul comitetului. Administrația e bine și cu prisos representata, de toți co­misarii, sub-comisarii, agenți de al percep­ției, și iată tagma bătăușilor. Ai fi !zis, ua adunare a colectiviștilor ! D. Al. Nicolai a fost primar al Craiovei, la cel d’ânteia cuvântul. Cu cunoscuta d­­sele elocinta, valorosul bărbat face pro­cesul regimului, în aplausele frenetice ale adunarei. Dar în momentul când d-sea ataca re­gimul cu mai multă vervă, onorabilii in­dignați (de care cum va spusem­ mai sus, sala era împănată) intră în acțiune in­tre care Andrei, apostrofeza Incontinuu pe o­­rator, face zgomot, întrerupe, așa că marea parte din importantul discurs al d-lui Ni­colaid, se perde în zgomot. D. I. P. Ban­­cov, redactorul gliarului, Olteanul ridicân­­du-se în mijlocul mulțimei, protesteza con­tra turburătorilor, cuvintele sale sunt a­­coperite de aplause. Tota lumea­ strigă a­­fara, afară turburătorul. In sală un zgomot indescriptibil. Tota lumea e în piciore, to­t striga, gesticulează, e un haus. Imposibil cnsé de a scote din sală pe cel care provoca scandalul, el e susținut­­ de oă întreagă armată de bătăuși. In fine liniștea se restabilesc e și d. Nico­siad continuă cu discursul sét^ e énsé si lit ÍR-­­o!o din urma ce’l înt­t-­-capă cu de­sevârșire, căci tulburătorii montat de po­liție nu mai tac. E că cum respectă partida (fișă național­­liberal), libertatea întrunirilor. Ca supremă ironie, în același moment când libertățile nóstre se culcau in piciure într’un mod atât de infam, în sală se îm­părțea un m­ou ofieet colectivist Libertatea. Viața are câte ua dată stranii contraste. Erau înscriși să mai vorbească d-nii N. T. Popp, M. Seulescu, N. P. Guranu și Presa, case din aceștia singur­i. Popp a mai vorbit, espunând situațiunea nostra fi­nanciara. Cei­l­alti au rămas să vorbească la uă a doua întrunire, când se va lua măsuri ca adunarea să fie ferită de ames­tecul indignaților montați de administra­­țiune. Iași Mai mulți cetățeni opositioniști din Iași au convocat pentru mâine pe alegătorii colegiului I și II la oă întrunire publică, care se va ține în hotelul Traian. Scopul întrunirei este ca alegătorii să se consfă­dâm citaziunea urmatore (pag. 48) : «In­­«tr’adevĕr, poporul vedea în Areopag un «inimic al séu, care se opunea din respu­­n teri la ori-ce pas, la ori-ce reformă de­­«mocratic», de acea el da tot concursul «séu (cui ?) și se da cu totul în partea «celor ce lucreza contra Areopagului și «caută a’l slabi. Când apoi democrația se «întemeiază și se consolideza, atunci pe­­«porul din nou își întorce atențiunea asu­­«pra venerabilului corp, care înse­lepa­­«dase spiritul aristocratic, așa zjicând se «democratizase și servia interesele demo­­«crafiel, precum înainte le servise pe ale «aristocrației, și restabilesce (cine ?) pe «Areopag în unele din vechile sale drep­­t turl». D. Pitiș­­ flie : privighiarea asupra edu­­cațiunei junimei și instruirea aceleia (a­­dica ei, a junimei); mai la vale vorbesce de «muncile Ctri produc plăceri» ; se es­­prima apoi astfel: «Dacá acum acest drept «de censurâ ni’l cugetam exercitat în cea «mai mare estensiune». D. Pitiș traduce din Eumenidele lui Es­­chil astfel încât textul traducțiunei româ­ne el devine șaradă: «Ceia ce nu este «fărâ conducélor, nici domnii cu despo­­­tism sfatuesc pe cetățenii cel devotat? să «onoreze, și nu tot ce este extraordinar «afară din cetate se arunce». Din aceste mostre ce am putu înmulți se pute înțelege ușor cum trebue să fie tractată materia. Eu nu sfâruiesc asupra ei. Simt un adevérata mâhnire a constata astfel de lucruri și doresc din inimă a nu ave de­cât laude a aduce viitorilor alumni ai almei Mater din cetatea lui Bucur. Nu pot cnse astăzi să numesc cap d’opere a­­semenea necomplete, nesuficiente și forte slabe încercări, în care personalitatea scrii­­torului a dispărut cu desăvârșire, pentru a face loc unei compilatiuni adeseori incon­­sciente și obositore. Spargám flores, voiu presăra cu flori și cu corone lucrările li­cențiaților români când voiu vede într’ca­­sele ceva din munca lor propria; atunci voiü dice tuturor pe virgilianul manibus date lilia plenis; astadi nu, nu pot, nu voiesc, căci nu tin de loc a fi ridicul în ochii cititorilor mei. Vom­ vorbi într’un alt Curier despre lu­crarea d-lui Ion Nicolescu și despre aceia a d-lui Ion Clinciu. Gion. ... . 21 ■ now.- alegeri și . mra­­ j Junasenea Ip. * 1. « I cel mai formal^® Radu, a cerut și vr .. *• piș * % ...­■. ..... • íru viitorele alagen d«&-«5Á* ? I­nile mai multor funcționari " " .și comunali presupuși cu óre­ ciuo­vi j­i ic indepeniința. * Tot acest diat" spune ca t.>..I .o­ I­00­­ nunelor rurale, au fost siliți " e­­fecți, după ordinile prefectului Gh. 1^n’ ca se’și dea demisiunile ‘ .n’­­ c .o cc­­ 11 fa ,3., tru ca sé fie aleși de lege "­­M ‘ CA­legetori indirecți în colege tren reU­ care administrațiunea se egurezi șita candidaților de deputați de cote$m^n’ iar după alegere, notarii ca un vol­ sta­j pentru colectiviști sé fie reinstalat),­­ necredincioși vor zdetane pe drumu Fu* «a. Opositiunea din Focșani a ținut­trunire publică a la' seră u­n Jeleai ,­­­­ d. G. Apostoleanu .• ' ' ' & gtA­c­­rani­area libertății ; Buzeu Guvernamentalii 1 • Buzeu au țin­ut a- i salta sérá un întru,I > ari ap íoiihí d nil Arh. Căluneanu, S. A Orâscu,C. I. j Bosie și N. I. Constantinescu, * T Comitetul electoral al guvernamentealilor din buzeü con­stituindu’și biuroul ‘jș ales pe d. Gr. Monteoru, președinte; d-mi N. I. Constantinescu și V. Filiti, membri­; iar d. N. Ioanide, secretar. _ SCIRI D’ALE Dl LEI I Membrii societr cooperative din Braila, întrunindu-se .Zilele acestea au decis, ca­­ distribuirea recompenselor obținute de co-­­ operatorii locali, la espositiunea coopera­­­­torilor din țară de la Craiova din 15 Au­gust 1887, se i­n­diua de 17 ia­nuarie 1888, cu totâ solemnitatea ce re- i clamă un asemenea serbare, pentru încu­ ■­ragiarea muncei naționale. * ♦ * Astâițl se judecă de curtea de casa­ iu­­­­ne recursul espulsatului I. Fior. Este vor­­­­­ba d’a se sei­deca un evreu născut și crescut în torá pate fi considerat ca străin. * * * S’a furat de la d-na Cejdianu, cu locu­ința în strada Batiștei, lei 1690. Banii au fost găsit la nisce servitori c­ei s'au arestat. Comisiunea europeana a optat în unanimitate, în cea din urmă se­siune, un proiect prin care se reguleza doua cestiuni și anume: regularea pilogiu­­lui, a carui organisatie presinta multe in­conveniente, și micșorarea facselor de na­­vigațiune. In privința celei d’antein cestiuni, trice Galații, comisiunea a hotârît ca toți pi­loții se fie retribuiți de comisiune și se primesca același salar. Mai nainte piloții erau împărțiți în trei grupuri și mulți erau plătiți prin plați e­­gale luate asupra pilotajului. Noua organisare permite a da naviga­­țiunii pilotagiu gratuit. Companiile care au piloți vor beneficia de o­ scădere de 20 la sută asupra tacselor tonajului. Vasele cu pânză mai mari de 200 tone, care sunt dispensate de tacsele tonajului, vor trebui sa platescă 10 lei pe­­ zi când vor cere un pilot ; acesta tacsă e un be­neficiu pentru ele de 50 la suâ. * * * D. Dimitrie Mărgaritescu, advocat în Bră­ila, a fost, spune Răsturnarea, victima u­­nui regretabil accident, acum câte­va düe , alunecând pe trotuar, și-a scrântit brațul stâng cu un frântură la încheietorea osu­lui. Ii dorim grabnică însănătoșire. * * * Vocea Covurluiului­­ zice ca în Galați vis­colul a fost atât de violent și cantitatea de zâpada cucțuta atât de mare, în­cât mulți câruțași, ce fuseseră apucați pe drum au trebuit să-și deshame vitele și se­ plece cu ele spre a scăpa acasă, pârâsinduși ca­rele și cârtițele în mijlocul stradelor la voia întâmplărei. Mormanele de zăpadă pe strâgii sunt atât de mari, în­cât pe unele locuri circulațiunea e imposibilă. Viscolul de Sâmbătă noptea a produs multe calamități. In județ se spune de ua sumă de nenorociri : omeni într­enați și mâncați de lupi. Două femei ce veneau cu lapte de peste Dunăre au cadut într’un copcă unde ghiața era tăiată, dar locul era acoperit de zapada, și la moa^fit­ s’au înecat. * " * * Petițiunea Românilor în afacerea abuzu­rilor și nelegalităților comise la alegerea dietală din Baia de Criș a fost respinsa de câtre dietă și Hollaky ales prin călcarea legei de către administrațiune. Mult mai țin și ungurii la dreptate! * * * Aflăm cu plăcere logodirea d-lui B. Marcu cu d-șora Jeannetta Westfried. Felicitările nóstre. * •­afa. ML ■A M­ARIU CASELE DE ECONOMII •le director al casai de depuneri, consemnații f :onomie a adresat următirea circulară către d-nii a­i generali de județe. Domnule casier. Casa de economie garantată de Stat a fo­st înființată în scopul ca să funcționeze n tate comunele urbane și rurale. Acesta casă are îndatorirea, după cum cunosceți, de a primi, a păstra, a face pro­­di­catare și chiar de a provoca economie­­ie cele mai neînsemnate ale claselor mun­ci­are. In special, locuitorii de prin comunele rurale pot găsi în acesta instituțiune un indemn și un miijloc sigur pentru strânge­rea sau cruțarea unei părți din produsul i­d­eei lor, care le ar servi cu timpul să cumpere vite, unelte agricole, fonduri imobile, etc. Acesta casă oferă locuitorilor tot fob­ii, totâ înlesnirea și siguranța pentru a le astra capitalul agonisit, punându’l la ada­­ost de perderi, de furturi și altele, la cari r fi espuși­­ vnendu’l asupra-le. Este dor de tota importanța pentru vii­­orul economic al țarei, ca în fie­care co­­muna rurală sĕ funcționeze neapărat și în­­r’un chip regulat serviciul casei de eco­­nomie, alatul cu scota comunală, și se a­­tingem a vedea plasat cel mai mare nu­­mer de librete ale acestei case în mânile justi­vat­orilor agricoli, cari formeza partea cea mai însemnata a poporatiunei, după cum v’am invitat prin circulările cu No. 23,990 din 1833 și 25,375 din 1884. Vă amintescesc dor din nou și cu stă­ruința disposițiele art l. 181, 182 și 183 din regulamentul legel casei de economie, carl die : «Economieie se primesc și se retrag în «orele de serviciu dina , la perceptorul co­­­munel. «Perceptorii din comunele rurale, pen­­­tru ori-ce depuneri li se vor face, vor «libera recipise din registrele de chitanțe »cu matca No. 1. In acest registru ei scria «in capul ultimei colane a matcei și pe „ultimul rând liber al recepisei cuvintele : casa de economie». «Pentru fie­care dep­unere pe sema ca­­«sei de economie, perceptorii comunelor «rurale sunt datori­a libera osebită rece­­­pisa. Ei varsă la casierii județului su­­b mesa depuse în manele lor pe sema ca­­«sef de economie și recepisele achitate de «dânșii (de uă­dată cu cele­l­alte dări) sub «osebită declarațiune și i se remite de ca­­­sier osebită recepisa cu talon. «Declarațiunile vor fi însoțite de bor­­«derourile de primiri și de răspunderi, «certificate de perceptori». Vă invit cu tot dinadinsul, d-le casier, ca, prin concursul primarilor, perceptori­lor, învățătorilor sătesci, etc., se luminați pe locuitorii din comunele rurale asupra foloselor netăgăduite ce le aduce casa de economie, garantată de stat, și se luau­ mesuri a se primi și încasa regulat pro­dusul economielor acelor locuitori și al e­­levilor șcólelor din localitate, prin agentul delegat in fie­care comună rurală, spre a se atinge cu deplinătate scopul legei aces­tei instituțiuni. Iar cu ocasiunea inspecțiunilor mensuale ce faceți prin comune, veți constata în persona măsurile luate de agenții numiți mai sus, pentru esecutarea disposițiunilor legei casei de economie. Ve trimit dor din m­ou exemplarele de publicațiuni notate pe contra-pagina, cari se vor împărți tuturor comunelor din ju­deț, spre a le afișa în localul primăriei, al scalei și la intrarea bisericei, aducân­­du-se la cunoșcința tuturor disposițiunile ce cuprind, prin citiri repetite și prin verb­­­e alte mijjloce de publicitate obicinuite în localitate. La finele fie­cărui trimest­ru, veți trâ­mbe directiunei un referat desvoltator, in­­dicând anume : comuna rurală unde func­­ționeza serviciul economielor, numărul li­bretelor ce posedă locuitorii acelor comune rurale și soldul depunerilor primite, în fi­ne, măsurile eficace ce ar fi luat pentru întinderea operațiunilor serviciului econo­mielor pe cât mai mult posibil în tote co­munele acelui județ. Referatele de vorirá resumându-le, sunt destinate a fi publicate prin Monitorul o­­ficial, spre a se vedea situțiunea în care se află, prin comunele rurale, acesta nouă și folositóre institutiune, servind și ca ua dovadă de silințele ce d-vostra puneți în personă pentru întinderea și desvoltarea operațiunilor sale.­tru a ajunge la acest resultat nu este însé destul a ne mulțumi ca la esploatare să alegem câți­va arbori, ce ne par mai bine făcuți, sé’i reservăm și apoi sé’i lăsăm în voia lor. Alese în rele condițiuni, reservele în loc de a ne­­ aduce vre­ un profit ne face sé avem chiar să perdere fie prin faptul că valorea lor nu s’ar mări proporțional cu timpul cât le lăsăm se mai stea în piciure, fie prin genarea sub-arboretul, care ar su­feri prea mult de acoperișul dat de ele. Neîngrijite, reservele ajung după un scurt timp a ne da nisce lemne de uă calitate inferiorâ celor din sub-arboret. Așa dér uă bună alegere și uă îngrijire de aprope sunt condițiunile esențiale ce trebuesc îm­plinite pentru a putea avea din reserve produse într’adevér utile. Sa vedem dar ce trebue sé avem în ve­dere când facem alegerea reservelor și ce îngrijiri trebue se le dam. Arborii reservați fiind destinați a trăi într’un stare isolată și a nu împedica des­voltarea lăstarilor ce cresc împregiurul lor ; prima condițiune ce trebue se implinesca reservele este ca se aparție la specii ce se învoesc bine cu starea de isolare com­pletă și al căror acoperiș format din crăci și frunze, se fie destul de rar pentru a nu jena sub­arboretul. In acesta privință, dacă studiam caracterele diferitelor specii lem­­nose, vedem ușor că dintre tote stejarul este cel ce îndeplineste mai bine condi­țiunile anunțate mai sus. Pe lângă aces­tea calitățile escepționale ale­ lemnului de stejar, trebue să ne facă a’l alege de pre­ferință la ori­ce alte specii. Stejarul la noi ne prezinta 4 specii prin­cipale : stejarul sesiliilor dis și gorun, ste­jarul pedunculat dis în unele părți și tu­fan în altele șiocinn, gârnița și cerul. Din­tre acestea numai cele d’anteiü tres tre­buesc reservate, pentru că numai la ele lemnul câștiga calități cu atât mai supe­­riore cu cât e mai bătrân, bine înțeles fara se fie stricat la inima. Gerul nu tre­bue reservat de­cât când am voi să dam un acoperiș solului seu, când am dori ca prin semînță să împrospătăm bătrânele tulpine obosite prin lâstarie. După stejar trebue să dam preferință frasinului, ulmului, rare­ori carpinului și fagului; nici nă­ data nu trebue să reser­văm salcia și teiul. Gea d’ăntâiu are un longevitate mică și nu ne da produse a­­vantagiose când e de mari dimensiuni­; cel d’al douilea, pe lângă că nu”dă pro­duse prea căutate când e gros, are și un acoperiș des care vatăma sub arboretul și pe lângă acestea lastâriul cu putere este un bun element pentru sub-arboret. La alegerea reservelor trebue sé ținem csocotăla și de origina arborilor reservati. Arborii pot sé provie din oseminta séa din lăstari. In primul cas el pot vieț­ui mai mult și cu mai multă vigore de­cât în al douilea. In adevér arborii proveniți din lăstari în general iau nascere din nisce muguri din tulpina dol proventivi, muguri cari s’au nascut vă data cu tulpina și cari până la esploatarea arborelui din care fac parte au dus la viață latentă. Când prin esploa­tarea arborelui, rangurii proventivi din ju­rul tulpinei încep a se desvolta și au deja un etate egală cu a tulpinei și prin ur­mare arborii la cari vor da nastere, a­­vând deja o­ parte din viața lor, vor trăi mai puțin de­cât dacă ar fi proveniți din semînța. La acestea trebue sé mai adao­­gam ca starea latenta, în care a trăit mult timp mugurii preventivi și putregaiul ce provine din descompunerea unei pârți a tulpinei mame, influințeaza in rol asupra calitaței lemnului produs. Așa­dar, pentru a avea reserve bune, trebue pe cât va fi posibil se le alegem dintre arborii prove­niți din semînțâ. Când nu putem găsi arbori proveniți din semînțâ este bine a alege rezervele din lăstarii instalați pe tulpine tinere, câci a­­cestea se apropie de cel d’anteiü. In fine în alegerea rezervelor trebue sé ținem sema de forma arborilor rezervați. Murite a fi izolate, rezervele trebue să pre­­zinte caracterele necesare unei asemenea stări. Ele trebue să aibă coronamentul bine des­volt­at pentru a nu fi expuse a se aco­peri repede de cruci lacome și a nu fi frânte de vânturi; trunchiul trebue să fie drept și destul de înalt fără case ca prea marea lungime a trunchiului să prejudi­cieze coronamentul reducându-l numai la câteva crăci. Nici un data nu e bine a se lasa arborii ce presinta un furcă, nici a­­ceia cari s’ar gasi boar pe aceiași tulpina. In primul caz zăpada și vântul ar putea sa’i despice; in al d­oilea reservele nu s’ar desvolta destul de bine caci s’ar jena una pe alta și daca una din ele s’ar tăia ar aduce inevitabil peirea celei­l­alte. In resumat specia, origina și forma ar­borilor sunt principalele punte pe cari tre­bue sa le avem în vedere la alegerea re­zervelor. La acestea trebue sé mai adăugăm re­partiția arborilor rezervați și numarul lor. în ceia ce privesce repartiția, cum cău­tam prin tâsarea rezervelor sâ producem lemne de mari dimensiuni, do uă dată cu material de foc, trebue sa le repartisăm cât se pote de egal pe întreaga suprafață.Prin acest mijloc sub­aboretul va avea a suferi mai puțin de­cât deca reservele ar fi grupate, și ele énse’si s’ar desvolta mai bine desenându-se una pe alta. In ce­ia ce privesce numărul de reserve pre u­­nitatea de suprafață, este avantagios a nu’l lipsa de­cât când suntem siguri ca avem elemente destule pentru a permite un bu­nă alegere, alt­fel ne-am e spune a lâsa reservele pentru a împlini un număr, iar nu pentru a satisface un trebuințâ. Dupé ce am arătat în ce condițiuni tre­­bue făcuta alegerea reservelor, să vedem ce îngrijiri­le trebue pentru a obține re­­sultatele dorite. Aceste îngrijiri se pot gru­pa în două­; unele ce trebuesc aduse ar­borilor ce are să fie lăsați în reservă. Primele se reduc­­ principalmente la cu­rățirea trunchiului pe crucile lacome scu­furi, care iau nastere când arborele trece din starea de masiv în care se gasea, la starea de complecta isolare. In acest cas mugurii ce se găsesc în trunchi­, ne mai fiind lipsiți de lumină, încep a se desvolta și dau crucile lacome.” Aceste crăci pen­tru a se nutri sau an parte din sevă care fără ele ar fi mers pena la crucile supe­­riore. Coronamentul se va găsi dar lipsit de ua parte din principiul nutritiv de care are neapărată nevoe; el va fi der jenat în desvoltarea s­a, ba chiar va jînceta de a mai vegeta. Este dar indispensabil, ca 3 sau 4 ani după esploatare, să curățim reservele de crucile lacome. Apoi când sub­arboretul s’a înălțat, și a ajuns penă la crucile in­feriore ale reservelor, trebue sé apărăm aceste crăci de a fi lipsite de lumină; estei alt­fel ele se vor usca, vor da nastere la noduri putrede, care depreciază mult lem­nul unde se găsesc. Ébingi’isirne ce trebue sé aducem arbori­lor ce au să fie reservați sunt mai nume­­róse. După cum am aratat mai sus este a­­va.Aagios ca acești arbori se provin din sămânță. Pueții din sămânță în prima ti­nerețe au un vegetație mai inceta de­cât lastarii, este dar trebuincios a’i protege contra lăstarilor. Precum acesta 4 sau 5 ani după esploa­tare trebue să venim prin curățiri a scă­pa pueții din sămânță de copleșirea lăsta­rilor. Procedând ast­fel asigurăm existența elementului necesar pentru recrutarea re­­servei. In urmă ne rămâne a’l favoriza desvoltarea. Spre acest scop 10 sau 15 ani după esploatare prin sărituri, dăm mai mult spațiu viitorelor reserve. In fine 4 sau 5 ani înainte de esploatare cântam, fără a întrerupe masivul, a isola puțin corona­­mentele viitorelor reserve pantru ca ast­fel încetul cu încetul să le deprindem cu noua stare în care se vor găsi după es­ploatare, îngrijirea și alegerea reservelor în crânguri. Cestiunea pădurilor fiind u o cestiune care a început să atragă și la noi, ca pre­tutindeni, seriosa atențiune a omenilor de sclinta, credem că este bine sa punem cât mai mult pe cititori în curent de tot ce se scrie în acesta privință. E că ce mai citim în Economia Națio­nală . Am arătat în unul din numerile trecute ale acestei reviste cât de avantagiosă este lasarea reservelor în esploatarea pădurilor. Intre avantagjele ce obținem prin acesta, am zis că primul loc îl ocupă produc­­țiunea lemnelor de mari dimensiuni. Pen­ VÂLTOAREA NOVELA de Guy de Maupassant (Urmare și fine !) «Președintele îl întrerupse pentru a do­ua oră». Ia­se mai c-tea insulți pe d-na văduva Filamche, aci presinte. Renard se sculă : «Iertare, iertare, pa­siunea ma făce sâ-mi pierd capul. «Așa­dar nu trecuse un sfert de cos și pipernicitul mai prinse un pesce — și âncă unu aprópe pe d’asupra, și’ncă unu dupe vr’uâ cinci minute. «Eu eram cu lacrimile în ochi. Ș’apoi sim­em pe d-na Renard în fierbere; me tot câ­nta într’una: «Ah! miserie!­scu­ ca’R fură pescele. Tu n’o se mai printfi nimic, nici măcar un broscá, nimic e c’așa. Eu ’mi zjiceam : — S’așteptăm amiada. Braconierul acesta se va duce să detune­ze și’i voia locul. Având în vedere că eu, domnule președinte, detunez pe loc în tur ,­te Duminicele. Ne aducem provisiunile în* Dalila. «Ah! sună amit­­a! El avea un pui în­tr’un diar, și pe când mânca hap și mai prinde un pesce ! «Melia și eu rântuiam și noi nisce frip­tură cu inima ca val de om. «Atunci, pentru a digera, îmi iau tăiarul. In tote Duminicele citesc pe Gil-Blas la umbra sălciilor de pe malul, pi aceia e a lui Columbine, scii bine. Columbine acela care scrie articole în Gil-Blas. Avem obi­ceiul d’a turba pe d-na Renard, pretin­­dând ca cunosc p’acésta Columbina. Nu e adevărat ensé, eu n’o cunosc, n’am ve­­dut’o nici uâ dată, ori­cum énsé scrie bine; apoi spuse lucruri prea pe șleag pentru ua femeie. Mie ’mi place mult ge­nul acesta. «Așa dar încep ca de obiceiu se necă­jesc pe nevastă, dar ea se supera numai de cât râu și eu tac. «In momentul acesta sosesce din cea­l­­alta parte a rîului martorii noștri d. Le­­ctureau și d. Durdent. Ne cunoscum nu­mai din vedere. «Slăbănogul începu iarăși se pescuiască. Prindea la pesce într’una, ast­fel că mă apucase un tremur. Și nevasta-sea începu sé’i­dica . Locul e forte bun, vom veni în­tot­d’a­una. Dâsire»! Eu simțăm un lior pe șira spinarel. Și 1) A se vedea «Românului de la 23 ianuariii.

Next