Romanulu, februarie 1888 (Anul 32)

1888-02-01

ANUL AL XXXII-LE Yoiesco și vei putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere, petit pagina IV........................40 bani Le tio „ „ „ „ HI...............2 lei — „ Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia . 2 „ — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea dianului. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d-nii Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA FRANCFORT, S. M. la — G L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America — Scrisorile nefrancate se refasă —­ ­SE M P L A R U L 15 ß A IM I REDACȚIA STRADA DÓMNEI 2, ADMINISTRAȚIA STRADA NOUA, 10 Fun dat oro : 0. A. ROSETTT Luminézá-te si vei fi. r ABONAMENTE Capitală și districte, un an 48 lei; sase luni 24 lei; trei luni 12 lei; nă lună 4 lei. entru tote țările Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: îN ROMANIA, la administrațiunea farului și oficiele poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et C­une, 8. Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15. Fleischmarkt. IN ITALIA, Ind. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Fran­cesco de Paola (N. 0) 15. Geneva. Directore: VINTILĂ C. A. ROSETTI — Articolele nepublicate se ard — BUGURESCI, 31 CALINDAR Scrisorile pe cari ni le trimit a­­micii noștri Seulescu din Craiova și Dobrescu din Argeș, scrisori pe cari le publicăm mai jos, ne dovedesc că, cu tote făgăduințele Regelui, admi­­nistrațiunea nu voesce să părăsească vechia sea sistemă de a juca princi­palul rol în alegerile politice. In Argeș, persecuțiunea pare a fi îndreptată mai cu semn asupra a­­micilor noștri și în special în contra învățătorului Dobrescu, care a dove­dit că este un sincer amic al săte­nilor. In Craiova, amicii noștri sunt puși într’un ast­fel de situațiune în­cât pare că un moment au cugetat a se abține de astă dată de la luptă. Greșăla ar fa mare și îl sfătuim a nu se retrage, a menține candidatu­­rele lor, făcând să fâlfâie pretutin­deni stindardul lor. Scenele ce s’au petrecut în capi­tala Oltenii la întrunirea de Vineri sunt aduse la cunoscința guvernului. Regele le cunosce. Cei cari le-au denunțat, sunt da­tori­ati, a urma lupta, a face ceea ce cu putință le va fi, spre a le do­vedi celor ce vor fi însărcinați cu cercetarea faptelor și a sili pe ad­­ministrațiune să intre în legalitate.­­| Protestarea d-lui G. Seulescu, de­nunțarea ce densul a făcut, scanda­lurile din Craiova, au fost pregătite și proectate contra oposițiuneî, fapt de care comitetul liberal național a fost încunoșciințat la întrunirea din ajun, fără­ ca să intervie, și retragerea d-lui Seulescu din acel comitet in­dignat la culme, sunt fapte care nu mai pot să­­ ne lase umbră de bănuială că guvernamentalii din localitate au provocat turburările. I Guvernul, mai cu sămă în urma atitudinei d-lui procuror general Co­­lumbeanu, e dator a face să cerce­tare seriosa și a pedepsi pe vino­vați sau cel puțin a nu lăsa jude­țul în mâna lor dăcă nu voesce să fie privit ca complice al tulburăto­rilor. Amicii noștrii nu trebue să se re­tragă acum, să mergă înainte, să de­­mascheze pe instigatorii scenelor de la întrunirea oposițiunei, și să lupte pentru isbânda lor, pentru isbânda credințelor lor.­­i­ară el siguri, că pe calea pe care au apucat, Românul­ va fi tot­dea­­una cu el și că va susține cu tărie pe toți acei, cari vor urma pe calea indicată de amicul nostru M. Seu­lescu, în scrisorea ce publicăm mai departe. Să părăsăscâ­­nsc îndată ideia «asta de uă cam dată la uă parte, și d’a se pune serios pe lucru îndată după alegeri», să se puie de acum la lucru, și chiar de vor fi învinși, vor fi mai tari pentru lupta de mâne. Intru­cât privesce pe directorele Ro­mânului, el mulțămeșce celor cari s’au gândit a îi pune candidatura și le esprimă recunoscința mea, pentru că cunoscându’l principiile, ne­îndoi­n­­du-se de tăria convincțiunilor săle, n’au voit să men­ție candidatura mea «prin compromisuri nedemne de densul, nedemne de moravurile electorale, pe care am dori să le introducem în țăra nostră». Mărgă tot pe aceiași cale amicii noștrii din Craiova, și viitorul se va dovedi că bine au făcut, și că cuvént aț d’a răspunde, fără șo­văire, tuturor celor ce răspândesc zgomote rea­voitare privitore la ati­tudinea și la sinceritatea nostră, că cuvânt aț să le răspundă : «Amicii Românului nu pot intra în Cameră prin compromisuri nedemne de denșii». Națiunea și România ne răspund aici la întrebările ce le-am făcut pri­­vitore la atitudinea­­ ziarului L’Indé­­pendance Roumaine. Mulțumind con­fraților noștrii de graba ce au pus a ne răspunde, constatăm că de­și L’Indépendance nu este autorizat a vorbi în numele comitetului oposi­­țiunei­ unite, totuși cele ce a spus în privința atitudinei oposițiunei­ u­­nite în privința nostru, au temeia. Oposițiunea­ unită nu numai că nu sprijină candidaturile amicilor noștril, dar după cum spune Națiunea, nici «nu cere sprijinul lor», tot ce ne cere este să face­m tot­d’a­una ceea ce credem că este bine: încredințăm pe confratele nostru că ast­fel vom face tot­d’a­una, dar că ne­putând deșerta lupta , vom sprijini candidaturile amicilor noștri politici, unde se vor pune, chiar dacă opo­­sițiunea unită va avea alți candi­dați. Acestă hotărîre suntem datori a o lua, în urma declarațiunilor organe­lor oposițiunea unite, fără ca prin a­­cesta să modificăm intru nimic linia nostra de purtare. In privința întrebărilor ce ne face România, răspundem că Românulu se inspiră numai de principiile lui C. A. Rosetti, care sunt mai presus de tote personele, că nu se va abate de la ele, că nu va uita lupta ce fondatorele Românului a întreprins în ultimii ani contra regimului ac­tual și că va urma numai pe cei cari merg pe acea cale. Credem că în urma acestei decla­­rațiuni, confrații noștri nu se vor în­doi de sinceritatea nostră și că ati­tudinea ce avem și vom avea pe viitor, o va dovedi, că suntem sinceri și convinși luptători. SERVICIUL TELEGRAFIC AL „ROMANULUI“ Paris, 30 Ianuarie. S’a violat consulatul francez din Damasc. Perla a ordonat, o­ anchetă severă în a­­cestă privință. Journal des Debats cjice că decă Porta n’ar acorda reparațiune Franciei, n’ar fi cu neputință să se trimită uă cuirasatâ pe costele Siriei, fiarele nu se îndoesce de altminterea că reparațiunea va fi dată. Filipopoli, 30 ianuariie Principele a oferit un mare banchet o­­fițerilor garnisonei din Filipopoli. Principesa-mamă, suita civilă și militară a principelui și miniștrii asistară la acest banchet. Toaste s’a ridicat pentru prosperitatea tronului. Spre serǎ, principele primi în audiență oficiosǎ pe consulii Engliterei și Austro- Ungariei. Filipopoli, 30 Ianuarie. Principele a plecat acoi dimineta pentru Rudine și Starea­ Zagra, însoțit de suita­rea militara și de ministrul președinte. Eri sora principele a asistat la u­ re­­presintațiune dată la teatru în folosul străi­nilor sarac. Agenția Havas. SCRISORE DIN CRAIOVA Domnului Vintilă C. A. Rosetti, Craiova 15 lan­ăriri, 1888. Iubite Vintilă, Printre informațiunile privitore la viito­­rele alegeri publici, diversele candidaturi la colegiul II din Craiova. Me găsesc printre cei susținuți de op­­­sitiune, după scriea tea. După alții ași fi propus și susținut de liberalii independinti din localitate, cari nu s’au unit, încă cu opositiunea. Te rog desminte categoric aceste soiri. Datoresc amicilor mei, și ție în particular, uă esplicatiune din care se va vedea causa acestor zgomote, în parte numai nefun­date. Puținil liberali-radicali formați la scola Si EDIȚIUNEA DE DIMINEAȚA nemuritorului teu ^părinte, cari ne aflăm aci, suntem prea tineri, de curând reîn­­torși de la studii; n’am avut, prin urmare timpul să propagam și răspândim ji ideile discutate și acceptate de grupul nostru din Paris. Pe două parte mai toți membri olteni ai modestului grup întemeiat de regretatul nostru Mircea și de tine,—grup unde fără zgomot și reclama am muncit cu tot en­­tusiasmul tinereței, patriotismului și al de­mocraticelor nóstre convincțiuni,—se aflu răspândi­t prin diferite orașe; pe de altă parte timpul mat­inal ne-a lipsit ca să pu­tem crea aici un focar ca acel visat de noi. Alegerile ne au găsit nepregătiți. Încer­cările nóstre de a crea un comitet, rose­­tist și dorința ce aveam de a pune can­didatura mea pentru a ne numera, erau să ne conducă la compromisuri nedemne de tine, nedemne de moravurile electorale pe cari am dori­t 6 le introducem în­­ era nostru. Am decis dar să ne aflăm pe lângă li­berali independenți ce vom găsi in loca­litate, pâstrându-ne calitatea, păstrând pro­pria nostră individualitate, păstrând pro­pria nostră individualitate, păstrând întreg, neatins programul înscris în procesele ver­bale ale vechiului grup parisian. Fideli memorii ilustrului tou părinte, fi­deli învățămintelor iubitului nostru Mircea, fideli studiilor nostre comune și linii de conduita ce ne am impus, am refulat ori­ce funcțiuni, ori­ce compromis cu cei de la putere, dar mai ales am refuzat candi­daturile guvernamentale pentru camieră, ce ni se propuneai­ de diferitele personaje politice din orașul nostru. Am căutat prin urmare pe acel cami se apropia mai mult de noi și ideile nostre, fiă chiar n­umai prin forma esteriora, prin corectitudine și tărie de caracter. Ne am aliat, ceea ce nu va sé­r­ica eu am fusio­­nat, cu grupul politic al domnilor Niculaid, Șomănescu, Fapp, Petre Gernatescu, I. G. Flesia, Viișiorian, Const. Sam­eștean­’u?"1^ *" Toți acești cetățeni integri și onești, li­berali convinși, ne au primit cu bucurie în sânul lor și cu toții ne-am pus pe lu­cru. De la început chiar ne-au p­ropus, ami­cului nostru Guran și mie, colegiul al 11 de cameră. Atât Guran, cât și eu am re­f­uzat. Nu avusesem timpul se desvoltam îna­intea cetățenilor programul nostru, pe de alta parte liberali independenți ne ar fi ce­rut de­sigur sa lasam la uă parte multe din credinței noastre sau se le tăcem, lu­cru ce nu ne este posibil, tu o scil bine. Gând s’a vorbit de unire între comite­tul liberal independent și comitetul oposi­­ție­ unire mi s’a oferit candidatura din par­tea întregei opositii din Craiova. Am refuzat din nou, tot pentru aceleași motive, mai ales vedend câ tu nu ești can­didat al opositi! la Bucuresci, după cum era vorba. Mi se pare că cel mai bun lucru ar fi să stăm de­ja cam dată la ua parte, dar, îndată după alegeri, să ne punem serios pe lucru. Datorim întrega nostra activitate scopului măreț ce ne am propus. Tu la Bucuresci, noi aici, vechii noștrii colegi în alte orașe ne grupam să comu­nicăm unii cu alții și de­sigur vom reuși. Banile voinți nu lipsesc. Pe fie­care fir descoperim elemente noi; pe fie­care­­ fise găsesc de cel cari se ne îmbrățișeze și se ne înțeleagă. Nici cause de tristeră nu lipsesc cnse. Sunt uă mulțime de bărbați serioși, cari se proclam pe deasă voseliștii, dar pentru cari radicalismul nostru e un fel de de­­magogism empiric care se împăunează, și­ ce e dureros, se mulțumesce pe un frase­­ologie banala. Faptul acesta demonstra trebuința unei propagande energice în afară de parla­ment. Resbolul meschin, vis, de multe ori laș ce-și fac diferiți candidați în prezență, nu trebuesce să ne descurajeze. Făcutu-le-am noi prin publicitate, prin presa vă scola superiorä de moravuri pu­blice ? E­te adevărat că cu actualul sistem electo­ral, cel mai deplorabil și nenorocit din câte exist în Europa, nu prea se póte face mult prin agitație electorală. Legea electorala este buna constituții nóstre, ea o Snvenineza, ea o paraliseza, ea face posibile tote mizeriile la cari asis­tam, influinta administrații, a familielor nu­merose, a particularilor cu relațiuni per­sonale întinse, a poliții mai ales , dar mai pre­sus de tote ea are defectul ireparabil de a nu representa clasele nóstre sociale. Agricultura —fia cea mare, fia cea mică— nu se pote duce în parlament, mecanis­mul nostru constituțional nu o permite. Acestea tote și multe altele se le espli­­cam cetățenilor și când ne vom duce în parlament le avem din parte-le mandat imperativ de a remedia tote aceste rele. lata rațiunea nostră, a liberalilor radi­cali de a fi în parlament. Părintele teu, tu și frații tei v’aț­ făcut apostoli acestor doctrine generose, doctri­ne împărtășite de mai întrega nostră ge­nerație. Rosettismul trebue sé’l propagam și vul­garisam, apoi sé comunicam în parlamente în numele lui. Să paradăm zadarnic la tribuna, izolați unii de alții, pentru ce ? Când va veni momentul se sim­tă legiune. Acolo unde plantam insigniile nóstre se se sclă ce e onorea munca, dreptatea și de­votamentul. De­sigur vom învinge. Nu este asta făra menita de fortă să fie prada po­­liticianilor de strada și cafenea, ignați, cu orizonturi mărginite și lipsiți de ideal. Nu, se speram­ că tinera nostră generație nu va repeta colosalul faliment mo­ral și in­telectual al generații precedente, care, e „dureros a o spune, n’a putut răspunde la nici una din chemările ei. Se muncim, să privim tot d’a­una îna­inte și se nu uităm perceptele bătrânului nostru. Vechiul tău prieten. 31. N. Seulescu RĂSPUNSUL D-LUI TISZA La interpelațiunile care s’au adresat domnului Tisza de către deputații unguri, d nil Helffy și Perczel, d. Tisza a răspuns în sedința de Sâmbătă. D. prim-ministru al Ungariei a pus în vedere deputaților sé se térésée d’a da «•echâraâîrt,telogKfim­elor și soiiilor Ziaristice, care adesea sunt în contrazicere unele cu altele, și apoi a continuat în modul ur­mător . Urmarea unor asemenea sciii în­­șelatore este că cine­va, ca și d. deputat Helffy în discursul său, tra­ge cele mai grave consecințe din pretinse amestecuri și conflicte, pe care le întâmpină ministrul de ex­­terne la luarea dec­țiunilor politice.. Cum că tote acestea cnse nu sunt adevărate, s’a spus și prin­­ jfiare din locurile cele mai competente. Tot ast­fel ar fi când ar întreba ci­ne­va, după cum s’a afirmat și prin tfi­­are, dacă este adevărat că ministrul de resbel, cu ocasiunea ultimei mele a­­flări în Viena, a cerut un credit pentru pregătiri militare, care credit­oase a fost refuzat în urma opunerei mele, căci și în aceste scrii nu este ni­mic adevărat, și tot ast­fel stă lu­crul și cu cestiunea­ dubitativă ce mi s’a adresat, dăcă putem avea în­credere că aliații noștrii vor face tot ce suntem în drept a ascepta de la dânșii. Când vedem că aci într’uă formă, aci într’alta, ni se atrage atențiunea ca să fim cu băgare de sămă căci credința nostru în aliați pate fi în­șelată, și când pe d’altă parte să chiamă atențiunea acelora să fiă cu băgare de seamă căci se pot înșela în noi, când uă dată se împrăștie zgomotul că voim să pactăm în mod unilateral, altă dată se observă că aceasta o are în vedere unul sau altul dintre aliații noștri, este peste putință să nu înțeleagă cineva că trebuie să fie în interesul cuiva ca să tulbure pacea sau cel puțin să sgudure încrederea reciprocă a mem­brilor ei și să provoace și în po­poarele respective să neliniște împe­­dicătoare în ce privesce desfășurarea activităței. In fața acestor împrăștieri de zgo­mote, stă faptul că nu există nici cel mai mic motiv ca cine­va să se puta îndoi de buna credință reci­procă a puterilor unite între ele pen­tru menținerea păcei și a siguranței lor. Cum că Rusia procedăză Ia­ră dis­­locațiune radicală a trupelor săle, este destul de cunoscut, precum și că esecutarea acestui plan, conceput mai de mult, s’a făcut în timpul din urmă ‘ pe oă scară mai întinsa în direcțiunea granițelor acestei mo­­narh­ii. Tocmai pentru aceia, fără d’a trage la îndoială declarațiunile pacinice ale M. S. împăratului Rusiei precum și intențiunile săle binevoitore și pri­mind chiar și interpretațiunile date din isvor rusesc care contestă, în ce privesce acele mișcări de trupe, ori­ce tendință agresivă,­ avem datoria d’a ne îngriji ca, evitând tot ce ar putea avea aparența unei provoca­­țiuni, să facem tot ce reclamă sigu­ranța granițelor nóstre și destoinicia armatei nóstre. Scopurile și principiile politicei nóstre esterne sunt cunoscute de că­tre tote puterile monarh­iei și de că­tre lumea întreagă. In acestă privință m’am mai pronunțat și s’a pronun­țat și ministrul de externe. Ori­cine scie că noi pentru noi nu poftim nimic, nici uă întindere contrară tratatelor a influintei nós­tre, nici întinderea teritoriului nos­tru, după cum ni se atribue acesta în mod mincinos. Remânând pe baza tratatelor internaționale, dorim înainte de tote menținerea păcei, și în interesul acesteia vom fi tot­dea­­una gata d’a conlucra în sens cât se pote de conciliant , alăturea cu cele­l­alte puteri europene, pentru menținerea stărei corespunz tutare tra­tatelor. Nu pot de­cât să repet, ceea ce s’a spus adeseori de către guverne , că alianța puterilor din centrul Eu­ropei n’a fost nici uă dată alt­ceva de­cât un alianță pentru pace, afo­­ciată pe un basă curat defensivă, și de aceia ea n’are nimic d’a face cu esecutarea violentă a unor anumite cestiuni politice și este departe de ori­ce procedare agresivă. Fiind­că și din locurile cele mai competente ale Rusiei se manifestă tendințele, cele mai pacinice,, putem —ocrotind în același timp interesele vitale ale monarh­iei—cu tote că unele elemente împing la cărtă și la resbel, putem spera că monarh­ul și guvernele iubitore de pace vor is­­buti să mențină pacea și să scape Europa de sentimentul nesiguranței care apasă atât pe greu asupra ei. SOIRI D’A­LE­DILEI Monitorul Oficial de astăz­i publica de­cretul prin care se înființeza pe­­ ziua de 1 Februarie 1888, patru companii pentru complectarea regimentelor de geniu, adâo­­gânduse câte­va companie fie­caruia din batalianele mieste de sapatori-mineri și te­legrafie * * * S’a deschis pe sema ministerului de fi­nance un credit suplimentar de 10,000 lei pentru restituiri de sume roț încasate, pri­me de contravențiuni la legea licențelor și restituiri de facte de transmitere. * * * Direcțiunea generală a poștelor și tele­grafelor face cunoscut ca stațiunile dru­mului de fer Elena, Mărculescu și Fetesci, vor face și ele ca și cele­l­alte gări servi­­cii de poște­ restante pentru coresponden­țele simple francate. * * * D. Marin Petrescu, șeful divisiei agricul­­turel este numit în funcțiunea de profe­sor, cu titlul suplinitor, la catedra de a­­gricultură generala și comparată de la sca­­la de agricultură de la Herestraü. * * * Citim în Democratul din Ploesca . Sâmbata trecuta, publicul a fost indig­nat vedend ca un arestant ce se ducea pe jos la penitenciarul Telega, când pâne a­­colo este cale ferată, era pus în fiare de ambele piciore și alte fiare (catene) de mâni, mergând în acesta stare la cale de doué poștii și pe un timp de iarna atât de grea. Acesta este ca și că voința d’al omorî. Ce barbarie ! * * * Ni se comunică trista scrie că Victor Fraiwald, artist dramatic, a încetat din viață în naptea de 17—18 Ianuarie. în­mormântarea se va face Miercuri 20 Ia­nuarie, s. v. orele 2 p. m., la cimitirul Catolic, Șerban-Voda (Delu). * * * D. N. Vrabiescu, delegatul comitetului de redacțiune al Ziarului Rațiunea, s’a­re­­ MERCURI, 1 FEBRUARIU 1888, tras de la Ziar și în locul densului s’a nu­mit d. Valerian Ursianu. * * * D. ministru Sturdza trebuie sé sosească săptamêna acesta din străinătate. * * « Consiliul sanitar superior este convocat pentru Joi. * * * D, procuror general Populeanu, care a fost în anchetă la Călărași, s’a reîntors constatând cu alegerea de la 8 (20) Ianu­arie la colegiul I de Ialomița nu s’a putut efectua din causa câ d. membru de curte Cuculi nu s’a putut duce la Călărași, fiind comunicațiunea întreruptă. * * * D. procuror de curte C. Cociaș s’a re­întors din ancheta ce a facut la Bârla în privința pretinsului omor comis asupra d­­nei Bârleanu, propietara moșiei. Justiția pene acum n’a putut să se ros­tească în acesta privința. * * * Sâmbăta, 23 Ianuarie va apare boarie­­ra, chiar umoristic. * * 4* Citim în Îndreptarea de Sâmbăta tre­cută : Trenul de persone No. 22 plecând spre Bucuresci la ora 1 și 20 minute p. m. în apropiere de gară Monteoru a sdrobit un om necunoscut. Cadavrul se afla pe linie în locul unde s’a întâmplat nenorocirea, padit de un cantonier. D. Substitut de procuror a plecat Dumi­neca la ora 9 dimineața în localitate ca sé procedeze la ancheta. 4c *4c Consiliul comunal al capitalei este con­vocat pentru a stadi în ședința. * * * D. dr. Spiroiu este numit medic-șef al spitalului militar provisoriu din Guesc­. Spitalul acesta este înființat pentru cău­tarea militarilor cari suferâ de ochi. * * * , Mișcarea , poporațiunei capitalei ,pentru timpul de la 10 pene la 16 Ianuarie st. v. Nasceri : 134, dintre cari 69 baeți, 65 fete . Decese: 129, dintre cari 76 bărbați, 53 l­a femei. Opt dintre cei cari au murit, trecuseră l­a vârsta de 80 de ani. Cei mai mulți au murit de fu­sie pulm. suberc. pulm. neum, pleuropn. bronch. D. Chintescu, polițaiul Craiovei, ne tri­­mite un telegrama pe care imparțialitatea ne obligă a o publica. Corespondința la care face alusiune fi­ind forte cuviinciosa, d. Chintescu va în­țelege de ce suntem nevoiți a înlocui prin punte un cuvânt din telegrama mea, cu­vânt care conține un espresiune ce nu pote figura în colonele nostre. Alt­fel ne unim cu d. Chintescu și aș­teptam ca justiția să se pronunțe. Ecu acea telegrama . Relatările corespondentului d-vestru in­titulate «Terore la Craiova», sunt­ invențiuni nedemne la adresa poliției ca să acopere manoperile infame ale organisatorilor bă­tăușilor ; justiția va proba cine sunt acel . . . . Am fost insultat ca șef al poliției și agenții poliției maltratați și râniți. Ca ce­tățean fac apel la imparțialitatea d-vóstra și ve rog ca se publicau­ aceste rânduri. Dimitrie Quintescu. MIȘCAREA ELECTORALA Craiova Liberalul independent publica urmato­­rele rânduri adresate cetățenilor Craio­­veni : Cetățeni Craioveni. Ați vedut asâra sing­url, v’ați putut în­credința prin d-vóstra ânși­vă, péne unde póte merge infamia unui guvern care ve­­dându-se părăsit de țara cauta să se ție la putere prin teróre bătând și schingiu­­ind lumea, citiserăți și au diserați mârșă­viile și ororile ce s’au săvârșit în diferite ocasiuni la Râmnic, la Galați, la Botoșani și chiar în capitala țerei, în mijlocul Bu­cureștilor. Péne acuma­nnse din fericire pentru Craiova nimic de felul acesta nu se pe­trecuse aici. Dar acești miserabili cari pă­taseră tota téra cu sânge, nu puteau se uite mai mult timp orașul nostru, acest vechia și bătrân focar al adevăratelor li­bertăți.

Next