Romanulu, aprilie 1888 (Anul 32)
1888-04-01
ANUL AL XXXII-LE Voiesce și vei putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere, petit pagina IV ...... . .40 bani Cetto „ „ „ „ IV...............2 lei — „ laserțiuni și reclame pagina III și IV linia . 2 „ — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea Darului IN PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d-nii Naasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA FRANCFORT, S. M. la — L. Daube et Cure, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America, — Scrisorile nefrancate se refusă ~EXEMPLARUL 1§ BANI REDACȚIA STRADA DOAMNEI 2. ADMINISTRAȚIA STRADA NOUĂ, 10 Foundatore : C. A. ROSETTI. Directore : VINTILĂ C. A. ROSETTI. BUCURESCI, 31 MĂRȚIȘOR Din discuțiunile urmate în Cameră, cu privire la cele petrecute în zilele de 14 și 15 Marte, țara putu să tragă multe învățăminte. Pe când tineretul din majoritate, pe când pretinșii susținători ai liberalismului își vărsară tot focul și tot veninul în contra protivnicilor lor, și luptară pe întrecute pentru a dovedi că libertățile poporului, câștigate cu atâtea sacrificii, pot să fie sugrumate, se însărcină un conservator, și încă dintre cei mai hotărîți și mai nestrămutați în principiile lor, ca să le dea lecțiuni de liberalism. Acel conservator, care nu și-a tăgăduit nici uă dată principiile și care își a spus întotdeauna pe față ideile și credințele sale politice, fu d. P. Carp. Ecă celise d-sea la adresa tineretului din majoritate: «Ați luptat,licerî, pentru libertăți ; ați vorbit de sacrificii făcute; ași voi se sciü care dintre d-vostră, afară de unul sau doul, poreci.Chițu și altul, a făcut sacrificii pentru libertăți. Nu, alții ați muncit și d-vostră nu vi se cere decât să aplicați libertățile câștigate de alții. Și dacă ați face acesta măcar, meritul d-vostră ar fi destul de mare , dar nu numai că n’ați făcut nimic pentru libertăți, d-vostră, generațiunea tânără din care se compune majoritatea, dar nu aveți nici meritul d’a se aplica în mod sincer, — și acusațiunea adusă minorităței cum că ea compromite libertățile, v’o întorcem cu tărie. Libertățile sunt a fi compromise de d-văstră. «Eu, d-lor, nu sunt liberal, dar daci ași fi vr’uă dată, a-Ți ași cere să se dea ideilor mele altă etichetă, căci cuvântul de liberal în țara acesta, o spun cu regret, a fost înjosit de d-vestre.» Ce se mai zicem noi în fața acestor cuvinte ? Ce se maifică toți acei adevărați liberali, cari văd loviturile ce se dau liberalismului în țara ndstră? Mărturisim—cum zicem într’unul din numerile trecute — că ceia ce vedem petrecându-se ne sângeră și ne strânge inima de durere. Templul liberalismului este săpat la temelii și, pe Zi ce energem, i se dă câte un nouă lovitură, astfel că acei bătrânii liberali și luptători de altă dată au ajuns să plângă ca Ieremia pe ruinele Ierusalimului. Unul câte unul se retrage din rândurile guvernamentalilor, unul câte unul vede pericolul ce amenință liberalismul și protestază în numele luptelor din trecut, în numele programei partidei liberale și al libertăților înscrise în Constituțiune. Și tineretul din majoritatea parlamentară, nuoa generațiune care ar trebui să lupte pentru conservarea acestor libertăți, a devenit mai reacționar decât reacționarii de altă dată și mai supus stăpânirel de cum erau copii de casă din timpul boerismului regulamentar. Ce mai remâne de făcut în fața acestei triste privelișci pe care ne-o înfățișază Parlamentul țării ? Să ne dăm cu toții mâna spre a combate acest regim, să ne strângem rândurile și să îmbărbătăm la luptă tot ce este independent și liberal în acesta țară, pentru ca astfel liberalismul să potă reînvia și trăi. Altmintrelea, trebue să spunem cu mâhnire, liberalismul este amenințat de cel mai mare pericol, și nu seim deca, într’un viitor mai mult sau mai puțin apropiat, nu vom avea să deplângem un stare de lucruri cu mult mai grea și mai îngrijitore pentru libertățile dobândite prin atâtea lupte și atâtea sacrificii. URMĂRILE Lui 14 (36) MARTE Comitetul oposițiunei din Focșani a luat urmatorea resoluțiune : a, EDIȚIUNEA Dt DIMINEAȚA RESOLUȚIUNE Ve jind măcelul cetățenilor din Bucuresci din 14 și 15 Marte, Ventind perchisisiunile făcute deputaților în însuși localul Adunarei naționale, Comitetul, în numele oposițiunei unite din Focșani. Stigmalizând asemenea acte criminale. Declară, că guvernul d-lui I. Bratianu, este rebel suveranităței naționale, și astfel urmeza să fie înlăturat. 1888. Marte 16. G. Apostoleanu, I. Atanasiu, N. Voinov, D. Tzanu, C. H. G. Nuțu, G. Florescu, Gr. Bălănescu, I. F. Bobescu, Colonel F. Mavrodin, Hie Murad, N. Chiril Săveanu, D. Nicolaide. Circulara d-lui Nacu D. Nacu, care la ministerul de interne, este demnul succesor al d-lui Radu Mihai, voiesce afli se arate că și la ministerul instrucțiunei publice pășesce pe urmele d-lui Sturdza. D-sea este forte supărat pe profesori și pe școlari, căci ei nu se declară partizanii politicei colectiviste. Spre a se răsbuna, a dată circulară către directorii scalelor secundare din țară prin care se plânge că mai mulți școlari s’au amestecat la diverse manifestațiuni. Ministrul se plânge că atitudinea profesorilor, nu este de natură a descuragia pe școlari și că chiar în clase se fac alusiuni mai mult sau mai puțin acoperite, propriu a aprinde imaginațiunea copiilor, că unii chiar s’au vânjut în public pe strade și prin întruniri ,participând la desordine> împreună cu școlarii lor și ministrul adaugă : «A se lăsa infiltra în mâinile și spiritele fragede pasiuni politice, ar fi a li se da otrava morală». Terminând, d. Nacu, spune că guvernul este ferm hotărît a nu mai permite nicidecum repetarea unor asemenea nereguli și va usa de tóte mijjlocele, ce îi dă legea pentru a face să se respecte și legea morală și regulamentele școlare. Persecuțiunea începută sub d. Sturdza, urmeza sub d. Nacu. SERVICIUL TELEGRAFIC AL „ROMANULUI“ Parit 30 Mate.— Camera deputaților. — Uă cerere de urgentă pentru o propunere de revizuire a Constituțiunei a fost adoptată prin 268 de voturi contra 287. D. Tirard a pus cestiunea de cabinet, deci demisiunea ministerului e probabila. Camera s’a amânat pe coasta sera, la 9 ore și jumătate. Paris, 80 Marte-11.50. Sera.—Președintele Republicei a acceptat demisiunea cabinetului. Se crede în general, în cercurile politice, că va chema pe d. Floquet. Agenția Havas o— O— Versiunea prefectului Soiut este de toți că unul din principalii provocatori din zilele de 14 și 15 Marte a fost prefectul poliției. Cel care ar trebui să fie trimis înaintea Curței cu jurați, devine, grație sistemei adoptate de d. Nacu, informatorul guvernului. După afirmările d-lui prefect al poliției se iau miniștrii spre a judeca faptele. Prefectul d-lui Radu Mihaiu și justiția d-lui Stâtescu fiind activ a tot putinte, e bine ca publicul sé cunoscu versiunea d-lui Moruzi asupra lui 14 Marte spre a sei ce vor face miniștrii. E că ce povestesce faimosul prefect: Domnule ministru. In ciua de 14 ale curentei Luni, oposițiunea a anunțat ua întrunire în sala Or — 6— DUMINECA, 1 APRILE 1888 Lumineză-te și vei fi. ABONAMENTE In Capitală și districte, un an 48 lei; sase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestrul 16 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea ziarului și oficiele poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8. Place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. 0) 16, Geneva. — Articolele nepublicate se ard —• fen. Cu vâji înainte a avut loc o o altă întrunire publică tot în acel local, când s’a decis că d. Vernescu se cere uă audiență la M. S. Regele, ceia ce a și făcut eșind de la întrunire. De Duminecă pene Luni, membrii oposițiunei cu toți agenții lor au cutreerat suburbiele capitalei, anunțând că de la întrunirea, care va avea loc la 14, vor pleca cu toții la palat. Luni, 14 curent, întrunirea a început la orele 4 și jumătate, și înaintea salei, pe stradă, s’a format mai multe grupuri cari prin strigătele lor aclamați sau huiduiau pe trecători. Agenții poliției făcând acestor grupuri diferite invitațiuni spre a intra în sală sau a circula, pentru a lăsa libera trecerea, nu au obținut nici un resultat. La orele 6 fără un sfert terminându-se întrunirea, s-a auiit la porta salei Orfeu strigatele «La palat», și scoțând caii de la trăsura d-lui Fleva, care se urcase în ea, un număr órecare de indivizi trăgând trăsura au pornit în susul stradei Știrbei- Voda. Strada Știrbei-Vodă și strada L-tu Ionica, partea despre palatul regal, erau închise fiecare cu câte un pluton de gendarmi pedeștri, iar strada L-tu Ionică despre strada Brezoianu era lăsată circulațiunei. In momentul când trăsura d-lui Fleva a ajuns aprope de plutonul de gendarmi pedeștri din strada Știrbei-Vodă, d. procuror Sfetescu a somat publicul și ia direcțiunea stradei S-tu Ionică spre strada Brezoianu ; la somațiunea d-lui procuror, publicul, dându-i la uă parte, a încercat să forțeze linia gendarmilor, cari înaintând a oprit publicul care cnse nu a voit să apuce pe strada S-tu Ionică, spre strada Brezoianu, încercând a lua direcțiunea stradei S-tu Ionică spre palat; aci d. procuror San- Marin, asistat de d. procuror Paraschivescu și de d. jude instructor Gostovici, a somat din nou publicul să se retragă pe strada S-tu Ionică spre strada Brezoianu; la somațiunea d-lui procuror San-Marin s’a răspuns prin insulte. Atunci intervenind plutonul II de geandarmi a fost primit cu lovituri de bate și pietre. O mică parte din public a apucat pe strada Brezoianu, iar restul în josul stradei Știrbei-Vodă, în direcțiunea palatului; înainte d’a sosi în dreptul stradei Valtăr-Mărăcinanu, a fost oprit de un escadron de giandarmi pe jos; publicul s’a repezit asupra geandarmilor, lovind între alții și pe d. maior Fânuță; giandarmii fiind insuficienți, s’a trimis în ajutorul lor un semi-pluton din compania de geandarmî, care trecând pe dinaintea salei Orfeu, a fost atacat din interiorul salei de un număr de 40 de inși, cari retranșați în interior aruncaü [asupra gendarmilor bucăți de lemne, petre pahare, etc., rănind mai mulți geandarmi, atunci întreg semi-plutonul intrând în sală a gonit pe agresori. Ca parte din publicul care se strecurase pe strada Sânta Ionică spre strada Brezoianu sau pe Bulevard, a voit să ia direcțiunea Palatului, case, pe calea Victoriei, în dreptul Pasagiului a fost oprit de un semi-pluton de grandarmi pedeștri. Mai mulți membrii ai oposițiunei, deputați și particulari, strecurându-se prin trecătorile cari dau din strada Academiei in calea Victoriei, au apucat spre Palat unde aglomerându-se mai mult public, a venit un escadron de grandarmi, care la pas a deschis piața Palatului. că parte din publicul rămas aprópe de palat, după somațiunea d-lui prim-procuror, s'a retras. (Urmezá uă listă de pretinși răniți). Nuoî arestați Citim în România : La secția după calea Dorobanților : Nae Bănică, Ignat, Costache Cavafu, Sterie, băiatul lui Bănică. La secția 11: Anton Rădulescu, Ghiță Bărbierul, Gheorghe Bălțatul, Moș Fronte cu fiuliséu. SCRISOAREA D-LUI .CIOCAZAN D. deputat Ciocazan ne trimite următórele scrisori: Domnule directore, Ve rog se bine-voiți a da publicităței alăturata scrisóre trimisă harului Telegraful. Ve strâng mâna și ve mulțumesc. C. M. Ciocazan D-lui redactor al ^iaruluî Telegraful. Bucurescu, 1888 Marte 17 (29) Citind în ziarul ce redactați că, va comisiune parlamentară, compusă din mine, d-nii Nenițescu și Nicolau și d. maior Bâicoianu, au cercetat puscile vânătorilor cari s’au găsit unse și prin urmare că nu s’au dat focuri cu glonțe, amindre a vĕ ruga sé faceți urmâtorele rectificări : Nici uă comisiune parlamentară în cărei ași fi fost numit, nu a fost constituită și dacă am asistat la acea comedie de anchetă, cauza a fost că câți va colegi deputați spunându-mi că în urma desmințirei d-lui locotenent, comandantul vânătorilor (al cărui nume îl acopăr cu voalul tăcerei, voind să’l uit) că nu s’au tras focuri, m’am dus se ved înscenarea. In adevăr armele erau unse ad-hoc, énse pe ghinturi se vedea urmele de praf, fiecare soldat avea câte 20 cartușe în cartușieră. Acestea onse nu probeza decât că asasinii rușinându-se au vrut se ascundă nenorocita faptă cum că oștenul român, a tras focuri asupra poporului și representanților săi. Mé esplic, împușcătura a avut loc între orele 1 fârâ un pătrar și 1 și un pătrar, când deputații minorităței au intrat în curtea Mitropoliei, și inspecția, comedia de inspecție, s’a făcut pe la orele 4 sau 4 și jumătate, timp îndestul a cârâți armele nu prin demontare, dar prin targă așa cum am făcut eu în fața frontului, ajutat de un soldat, care avea pe buze mărturisirea, dar disciplina îl împiedică de a divulga ordinile primite. Nu sciu déca soldații au dat focurile în sus, décá au fost focurile orbe, ce soiü énse, vélul prin mine că vînătorii români, urmașii victorioșilor de la Grivița au tras focuri în curtea Mitropoliei când represintanții poporului, minoritate In parlament, intrau In curtea Mitropoliei spre a veni la parlament. Rușine pentru acel care a comandat focul, mai rușine și mișelie éase, către acel cari vor se ascunză faptul. Dacá ei sunt militari, sunt nedemni de a mai purta uniforma țârei. Ca probă, că vânătorii au tras focuri, daci ea și ceilalți deputați al minorităței nu suntem crezuți, este mărturisirea d-lor deputați Zarifopuloi Carabatescu, încredințat d-le redactare că veți da publicității aceste rectificări provocate de informațiunea (barului)d-v., vé salut. C. M. Ciocazan Deputat al colegiului al Il-lea din Craiova PROCESUL D-LUI N. CATARG! Corespondință particulară a Românului Brăila, 18 (30) Marte 1888. A Ji s’a înfățișat la curtea cu jurați din Brăila procesul politic al fostului deputat d. Nicu Catargi, pentru alegerile de la 11 Mait. Curtea e presidata de d. I. Simionescu, și la primărie, membrii C. Alevra și Paraschivescu. Procurorul local: d. Crimineni. Este ora 12. Apărarea este represintată prin d-nii advocați Gh. Dimitrescu și N. Ionescu, din Brăila, d. Mala din baroul bucurescen, și d. N. Istrati din baroul galațan. Martorii lipsesc și se renunță la el. La interogatoriu d. Catargi abia sculat pe bula, protesteza contrar acuzațiunei ce i-a înscenat zelosul procuror d. Sărățanu. Acuzațiune sigură convine că nu era cal de a se urmäri d. N. Catargi, care la orice alegere n’a făcut decât a ușa de dreptul său de cetâțan, probă că jurații au și achitat pe cei 12 în sesiune precedentă, și care—după d. procuror—sunt adevărații făptuitori, ce ar fi lucrat sub instigațiunea d-lui C. Ressu. Apărarea prin d. Gh. Dimitrescu, se revolteza în contra străgănii ce se aduce clientului său, citat de 6 ori, și condamnat chiar în lipsă, conchidjénd că d-nii jurați prin verdictul ce vor da se stigmatiseze purtarea d-lui Sărățanu, care a tîrît în judecată pe lângă fruntașii gălățeni, pe un fost președinte de Cameră, venerabilul d. N. Catargi. D. prim-jurat, advocatul Ananescu, citesc, după un sfert de oră, un verdict de achitare ce este primit în aplausele numerosului public. PROTESTUL DEPUTATULUI FLEVA adresat președintelui Adunărei deputaților Domnule președinte. Sunt deputat și alesul liberei voințe a țârei. Era, la 6 ore, am fost luat de un FOIȚA ROMANULUI 30 MARTIE 25 BERTA ȘI GEORGETTA de Xavier de Montepin La cel mai mic indiciu care te-ar face să bănuești ua plecare, uu mutare, dă’mi de sciie. — Se’ți dau de sciie, principele meu, e ușor de ofis, dar nu sc*ü nici numele și nici adresa d-tele. — E ca și una și alta, respinse Gontran întinând cartaful către Tromb-Alcazar. Acesta din urmă aruncă ochii pe ea. — Baronul de Streng, murmură el, strada Bulogniei. Drace, e din lumea de sus. — Ne-am înțes? reluă Gontran. — Nu cer decât asta și eu; dar cum ? Nu pot să mă așez în stradă la ușa acestor omeni și a păzit fiua și noptea; acesta l-ar face să bănuiască ceva. — E vorba de a câștiga banii d-tele; găsesce un mijloc. Ex-modelul își iubi fruntea, și câteva momente păru ca se gândește adânc. — E că unul, fise el d’uă dată — Se’l vedem. — înțelegi că de ori, pentru a culege informațiunile mele, n’am făcut decât se umblu de colo pené colo, prin casa unde șed și saltimbancii. La cazul al cincilea, pe același careu, sunt două odăițe de închiriat. — Ah !ah! — Acesta locuință făcea parte din acela a omenilor noștri; nu e despărțită de ea decât prin nișce scânduri, în cari sunt și un ușe condamnată care conducea la vecini. Ce glidi de asta d-le baron ? — Pic că trebue să închiriezi aste două odăițe fără a perde nici marcat un moment. ff— E ua greutate. — Care ? — Tóte capitalurile mele sunt întrebuințate, și nu’mi place să ’mi schimb valorile, mai ales c’acum sunt scăzute precum. Gontran își scoie portofoliul și întrebă: — Cât îți trebue ? Un stranie comică perplecsitate se desina pe fața lui Tromb-Alcazar în momentul în care baronul îi adresă acesta întrebare, de când în inima lui simți un fel de luptă. D’uă parte tremura ca nu care cumva se cera puțin, iar de alta ea să nu piardă afacerea cerând prea mult. In sfârșit, murmură el, nu fără a ezita: — Eh! domnule baron..., cred.... îmi pare... că două sute de lei ’mi vor fi de ajuns pentru primele cheltueli. — E că’l, réspinse Gontran întindându’l două bilete de bancă. — Prost ce sunt! se gândi ex-modelul, ar fi trebuit să cer îndouit!... Dar lasă că vom profita mai târefiu, adăogă el în mod de reflecțiune consolatare. — Acum, reluă d. de Streng, nu pierde nici un moment, țiceal că locuința e aprope d’aci. — La două pași, proprietarul șade în imobil. — De-i vei găsi la densul, nimic nu te împedică d’a termina chiar acum. — Nimic absolut, plătind un termen înainte. Apoi voi mai avea să cumper câteva mobile. — Cât îți trebue ca se te duci la proprietar și se vii înapoi ? — Uă jumătate de ceas pentru tot. — Pleca atunci căci voesc a avea uă resoluțiune imediată. — Unde voiü regăsi pe d-1 baron? — Aci, voiu aștepta pene ce te vei întorce. — Bine voia sbura și sburând îmi voiu face datoria. Tromb-Alcazar e și repede din cabinet pentru a alerga în strada Pastelar. XIV Passe-la- Jambe opri pe Tromb-Alcazar în trecut. " — Ei bine! el bine! îl întrebă el, unde alergi astfel ? Nu cumva ai electricitate în piciore. — Tocmai ! — Vorbesce puțin. — E cu neputință. — Așa dar e ceva grabnic ? — Tot ce pote fi mai grabnic. — Nimic decât uă vorbă. E ceva nouă ? — Ah! cred și eu. — Ce e bancherul acela?— Un baron, éca’i carta. Lasa-mé se fug. — Unde te duci ? — Să închiriez palatul industriei. — Ce tot îmi cânți acolo ? — Iți voi spune amănuntele; dar pentru moment lasa-mé că n’am timp. Trebuia deja se fi și ajuns acum. Și ex-modelul, dând un brînd lui Passela-Jambe, care câju p’un scaun, își reluă cursa și eși din cârciumă. — Desigur că se petrece ceva, se gândi Guignolet, dar va trebui se scitce. Mă duc să’l urmăresc. iai tânărul paiaț, luându’și masa se luă după Tromb-Alcazar. — Aidem, aidem! totul merge bine, își zicea în momentul acela baronul de Streng, rămas singur în cabinet. Acest om, pentru bani, va face ori ce voiü voi; câte-va piese de aur îl va face să dea și uă lovitură de cuțit la trebuință. Va avea pe Perina sub mână și mă va instrui în cele mai mici acțiuni. Prin Olimpia Silisa, devenită d-na Gerfaut, vom afla restul. Vom afla care din cele două fete ale saltimbancilor e fiica verișorei mele. Acesta e u lovitură de avere ! Pupila e încă minoră am păstrat testamentul, nu’mi mai lipsesce decât titlurile; dar Perina trebuie să le aibe; trebuie neapărat ca să le am. Și Gontran, puindu-și cotul pe masă și mâna la falcă, remase tăcut și cufundat în gândirile sale. Trecură două-izeciseu două-leil și cinci de minute, când Tromb-Alcazar reapăru; era nădușit și sufla greu, dar fața lui strălucea de veselie și ținea capul atât de sus incât era temere ca nu cumva se dea de tavan. — Se vedem, îl întrebă repede Passela Jambe oprindu’l în trecut, în cele din urmă ai de gând ca să’mi esplicî ? — Ei bine s’a făcut. Am închiriat u locuință splendidă în casa unde stau saltimbanci. — Pentru ce ? — Pentru ca se priveghez pe Perina. — Intrăm ore în poliție ? — In poliția baronului, desigur. Plătesc un termen din’ainte și acum vom cumpăra și mobile din Târgul vechiturilor. — Cum I prodigolități ! — Ah !ceva strașnic ! — Cine plătește ? — Ce prost ești baronul. Me duc să’l găsesc. Și Tromb-Alcazar se îndreptă spre ușea cabinetului când Guignolet, care se întorsese, îi tăie drumul murmurând : — Ai luat casă! Mi s’au întins nervii, voiu face uă nenorocire. — Dă-te la uă parte, mucea, îl <Jise fostul model. — Nu! răspunse paiața luând pasa cea mai agresivă, nu mă voiu da la uă parte. Vreau sa-ți spun că ceia ce faci, a început să mă plictisescu. — Ce te plictisesce, mucosule, greutățile de două-izeci și cinci ? Eu nu vreau ca să iei casă sub același acoperământ cu stăpâna ! — Tu nu vrei ? — Eu. — Cine are timp să te asculte. —■ Ah ! strigă Passe-la-Jambe, soil ca are haz! — Haz ne haz, reluă Guignolet, lucrul ăsta îmi displace. — Nu cumva o fi turbat, mucosul ăsta !Jise Tromb Alcazar rîfrând. Ar trebui póte pentru ca se-ți fiu plăcut să locuesc în grădina Plantelor, în palatul maimuțelor. Humi parca n’ași fi stăpân pe mine. (Va urma).