Romanulu, iunie 1888 (Anul 32)

1888-06-11

I­I -<­ n ANUL AL XXXII-LE Voiesco și vei putea. a nunciuri Linia de 30 litere, petit pagina IV ■ Hette „ „ „ îi III ... . Inserțiunt și reclame pagina III și IV linia I A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-une, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d-nii Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA FRANCFORT, S. M. la — O. L. Daube et C-nne, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nef­rancate se refusă ESEMPLAR­UL 15 DANILUNI, 11 IUNIU 1888 Li.uminézá-te și vel fi. In Capitală și districte, un an 48 lei; șese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru ,tóte, țerile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea­­ barului și oficiele poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et C­une, 8. Place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G Popovici. 15. Fleischmarkt. IN ITALIA, la d dott. Cav. Gustave Croce, Via San Fran­cesco de Paola (N­r) 15, Geneva. — Articolele nepublicate se ard — ABONAMENTE REDACȚIA STRADA DOAMNEI 2, ADMINISTRAȚIA STRADA NOUA, 7 Directore: VINTILĂ C. A. ROSETTI Fnndatore; C. A. ROSETTI BUCURESCI, 10 CIREȘAR Jou ln vittere vor începe alegerile comunale în Capitală. Alegătorii vor fi deci chrămați să hotărască asupra personelor t­ari au să compună viitorul consiliu comu­nal. Judecând după mișcarea de penă acum și după întrunirile și pregăti­rile se s’au făcut și se fac de­uă parte și de alta cu privire la aceste alegeri, lupta are să fie îndestul de aprinsă. Astăzi vor mai fi încă trei întru­niri : una a oposițiunei­ unite, în sa­la Orfeu, alta a societăților comer­ciale și industriale, în sala vechiu­lui Ateneu, și alta a colectiviștilor, în sala Dacia. Oposițiunea­ unită și-a publicat de­ja lista candidaților săi, lista colec­tivistă n’a apărut încă. Pe lângă aceste liste va mai fi încă una, în capul căreia va figura d. N. Fleva. Alegătorii se vor găsi prin urmare în fața a trei liste. ‘"P l^ntru care ciffr­ele vor fi el și cui își vor da voturile lor ? Mai înainte d’a răspunde la acesta întrebare, trebue să vedem ce sunt aceste alegeri. Noi ne am pronunțat deja în pri­vința viitorelor alegeri comunale, stă­ruind a susține că aceste alegeri nu sunt și nu pot să fie de­cât alegeri de simplă gospodăria comunală. Dar, se tji­ce , pe diferitele liste fi­­gurăză și omeni politici, ba chiar și șefi de grupuri și de partide ; deci, alegerile vor avea un caracter po­litic. Nu se im penă unde se pote es­­clude oă personalitate politică dîn­­tr’uă listă de candidați pentru co­mună, precum nu se im asemenea dacă se poate invoca argumentul, că din momentul în care uă asemenea personalitate s’ar afla pe on listă pre­care, alegerile ar înceta d’a mai fi alegeri de gospodăriă comunală. Căci, în adevăr, ce ar însemna a ne pronunța în contra unei liste în care s’ar afla un personalitate poli­tică sau. mai multe, ca d-nii C. Bră­­tianu, Fleva, Vernescu, I. Brătianu, Stătescu, etc. ? Ar însemna a nu putea alcătui nici uă dată uă listă pentru consi­liul comunal, căci, în realitate, care este și care pate fi lista în care să nu figureze unele din aceste per­­sone ? Deci, nu numele unor asemeni persone pate să schimbe caracterul alegerilor și să le facă să înceteze de a mai fi alegeri de gospodăriă comu­nală, ci întrăga alcătuire a listelor. Și, în acestă privința, permite-mi-se a o spune, că noi suntem pentru lista în care vor figura personele cele mai cu greutate și cari să re­­presinte cu adevărat interesele co­munei, fie aceste persone din ori­ce grup sau partidă și aibă ele ori­ce văn­ă ca personalități politice. Numai lista colectiviștilor pate să dea alegerilor comunale un caracter politic, căci ea exclude pe toți acei cari nu împărtășesc credințele lor; pe acesta am combătut’o și o com­batem, sfătuind pe alegători a nu vota pentru ea, căci a o vota în­­semnă că nu numai a face din ale­gerile comunale alegeri politice, ci și a espune averea comunei și a compromite interesele săle printr’un administrațiune rea și destrăbălată­ Noi­seim, continuă președintele, că ali­anța există nesdruncinată, cea m­ai sigură garanție a menținerii unei păci lungi, cu atât mai mult cu cât impăratul nostru face tot posibilul pentru a menține acesta pace lungă. (Strigate entusiaste de : Trăiască îm­păratul !). Pesta, 9 Iunie. Delegațiunea ungară ales pe com­itele Tisza președinte. Ministrul a­­fis că în situațiunea­­ actuală alianța de pace constitue singurul punt pe care se reanimă politica inteligintă. Monarchia nostra, a­­fis președintele, voiesce sé evite un atac și conflicte, dar ia măsuri de apărare necesarii. S’ar în­șela aceia cari ar conchide din ore­ cari incidente că monarchia nu e capabilă să desvolte tóte forțele sale (Aplause), căci suntem unanimi în credința nostra invio­labilă către monarhul; suntem unanimi în simțimintele ce avem de datoria ce ne in­cumba de a preserva monarh­ia. Berlin, 9 Iuniu. Principele de Bismark a visitat pe d. de Puttkamer. In privința succesorului acestuia din ur­mă nu s’a hotărât încă nimic. Cair, 9 Iuniu. Nubar-pașa n’a de­misionat, ci a fos destituit de Redivul. Cair, 9 Iuniü. Riaz pașa are președinția consiliului și portofoliul de vntrare. Se crede că Mus­­tafa­ Femi-pașa va avea afacerile străine. Cei­l­alți mem­­bri al cabinetului nu vor fi schimbați. Agenția Havas. împrejurări, în mare parte și împre­jurarea că unul din cei mai impor­tanți factori al majorităței, clubul cehilor, prin măsuri nechibzuite și nenorocite, a ajuns într’u­ situațiu­­ne cât se pate de penibilă și astfel în tot timpul sesiunei a trebuit să târască mereu greutatea de plumb a aceleia. Armistițiul, prin care lupta de a­­părare ce ni s’a impus a suferit uă întrerupere provisorie, este aprope de sfârșit, și acum este timpul ca guvernul, liniștit în privința viitoru­lui financiar al statului mulțumită sacrificiului majorităței, liber de gri­jile parlamentare, având deplină li­bertate în hotărârile sale, se proceda acum cu bună voință și cu curagiu bărbătesc la îndeplinirea condițiuni­­lor armistițiului și se caute a realisa un pace onorabilă. înlăturarea în­cordare­ ce există între guvern și clubul cehilor este cu atât mai în­­tețitore, cu cât Neue Freie Presse pune în perspectivă pentru temna uă nouă luptă, uă luptă decisivă pentru sorta Austriei, cu care oca­­siune corpul parlamentar format de clubul ceh va fi indispensabil. ÎNTRUNIRILE DE ACI SERVICIUL TELEGRAFIC AL „ROMANULUI“ Pesta, 9 Iunie. Delegațiunea austriaca a ales pe d. Smol­­ka președinte, care a sfis ca întemeietorul alianței, gloriosul Wilhelm, a murit dar câ impăratul actual este mărinimos și însufle­țit de același spirit. A se vedea în pagina 3 da­rea de somn a întrunirilor ținute atât la Orfen, Ate­neu și Dacia. Situațiunea în Austria Diarul ceh din Praga, Politik, fă­­când că privire retrospectivă asupra sesiunei espirate a Heichsrathului austriac,­­fice că semnătura sesiunei espirate, a fost grija cea mai inten­sivă ca nu cum­va să sufere binele statului. Acum, daci acesta grije a provocat încordări extraordinare din partea camerei, emoțiuni din cele mai vine și chiar scene tumultuare, causa este, afară din diverse alte :. Un oficios german despre Boulanger Biz- Post, care se ocupă cu at­tudinea ce a luat generalul Boulan­­ger în camera franceză, admite că acesta atitudine a fost neobicinuită, dar adaogă că și atitudinea lui Lu­dovic Napoleon, pe care generalul Boulanger pare a și’l fi luat de mo­del a fost neobicînuită. Ce’i drept programa lui Napoleon a fost: L’em­pire c'est la paix (imperiul este pa­cea) iar despre Boulanger se presu­pune că urmeza uă direcțiune opusă, dar acesta este numai că presupu­nere. In realitate, în ce privesce in­teresele Germaniei, insulte ca cele pe care au avut să le sufere în tim­pul din urmă supușii germani din Francia, n’ar fi așa de ușor posi­bile sub un guvern tare, cum sunt acum sub repubi­că, care are nevoe de putere și tărie. RUSIA IN ASIA După cum se scie Rusia a termi­nat acum de curând linia ferată nu­mită transcaspiană, și pe când cele mai multe­­ fiare ruseșci vorbesc de importanța economică și comercială a liniei transcaspiane, Moskovskija Viedomosti ad­evezit marea impor­tanță politică care o are noua linie nu numai pentru politica asiatică ci și pentru politica europena a Rusiei. S’ar putea—­fice feia din Moseva— să se ivesca evenimente care se re­clame concentrarea a unul mare nu­­măr de trupe rusesci la granița ru­­sesca din Asia centrală. Rusia tre­buie să se prepare acum pentru tóte schimbările posibile în relațiunile in­ternaționale și de aceea drumul de fer transcaspian are pentru ea uă importanță politică de primul rang. Ea pare acum în scurt timp să pună numerose trupe în Asia centrală. Dar acest drum de fer are un mare importanță și pentru politica euro­pena a Rusiei. Unul dintre rivalii principali al Rusiei în peninsula bal­canică, Englitera, de­sigur se va a­­răta în cestiunile europene mai în­­găduitore și mai pacinică față cu Rusia, când trupele ruseșci vor sta la granițele Indiei. Rusia este un imperiu european și ast­fel va și ră­mâne; înrădăcinându-se bine în A­­sia, va putea mai ușor se resolve problemele sale în Europa. SCIRI D’ALE PILEI M.M. L.L. Regele și Regina nu se vor strămuta la Sinaia de­cât la 1 (13) Iunie. * * * Mat­­ filele trecute, se răspândise zgomo­­tul ca pe la Odobesci s’ar fi ivit filoxera. Asta­ cu­ aflăm că în urma cercetărilor ce s’au făcut la fața locului de către d. sub-director al serviciului filoxeric, î. Di­­mitrescu, și de către d. comisar espert G. Nicoleanu, s’a constatat că nu este nici un urmă de filoxeră în acea part . * * * Următorele numiri și permutări au fost semnate ieri : D. Vrânceanu, consilier la curtea din Iași este chiemat în căpui parchetului cu ții din Iași în locul d-lui Stoica,f’transferat în curtea din Galați. D. Panait Constantinescu, consilier din Galați, succede acolo d-lui Burada. D. Sofian, magistratul depărtat de fos­tul regim în urma alegerilor comunale din Iași, este reintegrat ca president al sec­ției I a tribunalului de acolo. Printre magistrații înlăturați se găsesc d-nii Rainu judecător la Fălticeni, Marcu­­lescu president la Tecuci, Strelicescu ju­decător de instrucțiune la Vâlcea, Kiriak și Cantacuzino judecători de ocol la Iași și la Stavnic. * * S’a disolvat consiliul comunal din Ba­cău. D-nii G. Iurașcu, C. Turburi, St. Cos­­tandache, C. Râileanu, Al. Furnarachi, P. Buzdugan și Ch. Ellem­bergher se numesc în funcțiunea de membrii ai comisiunei interimare. * * * D. Lățescu, prefectul județului Suceava, după cum se afirmă, va fi­­ filele acestea înlocuit. Decretul de numire a d-lui Millo ca prefect s’ar fi și semnat. * * * D. general Manu, printr’uă scrisore a­­dresata Epocei arată motivele care îl fac să nu primescá d’a fi pus pe nici oă listă de candidați pentru consiliul comunal al capitalei, și stăruc ca să se voteze lista o­­posițiunei­ unite. * * * Adunarea generală a Asociațiunei Tran­silvane pentru literatura și cultura popo­rului român este convocată pentru­­ 24 Iulie (5 August) și­­ filele următore la A­­brud. * * * Eli s’a început concursul,pentru ocupa­rea catedrei de obstetrica de la facultatea de medicina din Iași. Concurenți sunt d-nii doctori : Bastaki și Zamfirescu. 4c *4c Batalionul 2 de vânători, sub comanda d-lui maior Vidulescu, care a sosit a­l­altă­­sera la Bucuresci, pleca astâqzi la Sinaia, unde va lua garnisona pe tot timpul cât perechea regală va sta la castelul Peleș. * * 4c D. Colo­­ian este numit preparator de fi­­sică și chimie la scala de medicină vete­rinară din capitală. 4c 4c * Citim în România . Înalta curte de compturi a pronunțat în­­ ziua de 3 Mai, acest an oă hotărîre prin care condamnă pe membrii consiliului co­munal din anul 1881—1882 se verse so­­lidaricesce în casa comunei, in termen de f­OIȚA ROMANULUI 11 IUNIU VAGABONDUL DE R. ENAULT Și S. JUDICIS — Și unul din voi ar fi acum în locul lui Mauriciu (fise marchiza privind pe Ful­bert cu uă întristare pe care o observă Tiburce... Dér ve­rog, urmă marchiza, nu ne do­jeniți, sunt deja destul de tristă că am fost causa, involuntară, a morței unuia din servitorii noștri. Nu mă face să supăr mai mult prin dreptele vostre imputări. Sunt forte obosită, tremur­âncă și am grabă se ajung mai curând la castel. Acolo voiü da ascultare dojenirilor vostre și va voiu povesti pe larg curiosul atentat și grasni­­cul accident al cărei victime era să fiu. — Să plecăm, comandă marchisul cu un ton aspru. D-na de Tréanna nu mișcă. — Eco­mé,­­fise bărbatului ei, uiți un lucru, d-le marchis. — Și ce ? — Se mulțumesc­ omului care mi-a scăpat viața. — Ai dreptate! — Puse mâna în buzunar și ne­găsind ce căuta,­­fise lui Feulbert, dăm punga ta décâ o al la tine. Tânărul elegant li dete punga sea. După ce se încredință că era plină, d-na de Triana se apropia de Tiburce pe care a­­bea îl privise. — Dumneata ai scăpat pe nevasta mea­­ zise el încercând să ascundă supărarea mea. Mulțumim voinice. Dar te tocmesc, dise schimbându-și tonul vocei, care re­deveni aspru. Esc­ acela pe care sătenii îl au poreclit, vagabondul. Te recunosc bine. Ne-am veijut uă dată destul de aprope răspunse Tiburce — Da, în parcul meu, de nu me înșel venal fără... — Da în parcul d-tele, dar nu făceam ceea­ ce spui. — Bine, bine, sciü ce sciü dar puțin mé importa nu este vorba acum nici de epuri mici, nici de capriorele mele și de óre­ce ai făcut un mare serviciu marchi­­sei, îți mulțumesc dânduți și acesta pun­­gulița care nu este lucru de desprețuit. Aruncă cu obrăznicie punga către mâna lui Tiburce care o lasă se calcă. Privirea vagabondului luci ca fulgerul îndreptându-se către marchis. Cu un voce rece (fise: — D. marchis ar trebui să scie ca sunt serviciuri cari nu se pot plăti. Luă punga o deschise, scose câte­va parale pe care le împărți sătenilor martorii ai acestei scene. Inchinând-o apoi, o dete cu mândrie mar­­chizului. — Reia-o, d-le, pretind acesta. Și crede că am găsit răsplata mea în întâmplarea care mi-a dat onorea să scap pe d-na de Tréanna. — Acești ómeni au într’adevĕr­ită mân­drie de nesuferit, murmură d-na Elisabeta cu un aer de dispreț. E că uă purtare demnă de un gentilom! Ți-e grâtă. Este încă una din rudele acelei­ teribile revoluțiuni, scumpe Fulbert. Tenerul elegant către care se adresa d-na Praternos, elamina cu băgare de somn pe Tiburce și nu râspundea. — Forte bine, forte bine, esclamă mar­chisul în mod ironic, dar aprobând acesta purtare de felicit d-le și îți mulțumesc încă uă dată. — Am­ânorea se va salut, răspunse cu mândrie Tiburce. Se apropia de Id-na de Tréanna și o salută. Era să se depărteze când marchiza îl opri. — Vei primi cel puțin, d-le dreptul de recunoscință acesta simplă pungă lucrată de mine. Tiburce era forte mișcat. D-na de Tre­anna observă acesta. — O­­ ia­ o, urmă cu vioiciune, ea n’are altă valore de­cât talentul lucratorul care a făcut’o și chiar acel tubut n’are mare preț, după cum poți judeca. Tiburce luă punga și simțind că era golă o duse la buzele sale și se depărta fără a spune un cuvânt. — Ce om curios, esclamă marchisul. — Un nebun,­­fise d-na de Praternos. — Un om cu uă aparență escet tricâ, dar cu mult spirit și furte curagios, răs­pinse marchiza. Uiți Elisabeta că îi da­­toresc viața, picând acestea de pe drumul calului. Fulbert a­­­junse. Trăsura îi urma. D. de Tréanna era lângă ea și un fecior ținea calul pe care fusese Tiburce. — A­r mătușica­­­ fise elegantul viconte, privind pe Vagabondul care se depărta. E că un Diogene al câmpiilor forte fericit. Ii a dat uă adevărată flore eșită din mâ­nați ingereseá. Făcuta-i vre­uă dată a­­cesta pentru mine ? — Mai scăpat vre-ua dată, dragă Ful­bert , scăpat dintr’uă primejdie atât de mare ? întreba marchiza suiîifand. — Regret că ocasiunea nu mi s’a pre­­sintat încă. Scri cât ți sunt de devotat. Viața mea îți aparține. [ — Mă îndoiesc,­­fise tânăra marchiză, dând din cap. La prima ocasiune vei sbura spre Paris. — Depinde de d-ta se rămân . . tot­­deauna. — Ce trebue a face pentru acesta ? — Se mé iubesc! Laurence, se mé iu­­besc! pe cât te iubesc eu, răspunse vi­contele cu un „voce puternica dar forte dulce. D-na de Tréanna tresări dar nu păru ofensată. Fulbert de Pratennos era de­si­gur destul de intim cu marchisa spre a avea un ast­fel de cutezanță. — Fulbert­­ fise ea ! — Da, Laurence, trebue sé mé iubesc­ cu devotament. — Nu te înțeleg bine. Nu ți am dat őre dove­zi despre via afecțiune ce am pentru d-ta. Ce mai pot face? — In curând o­soți spun acesta înge­nunchind, dragă Laurance; vocea sea care se încerca să fie pasionată era numai me­­lodiosă. Era rece și prefăcută, lucru ce ar fi putut vedea ori­ce femeie cu mai multă experiență de­cât marchiza și pate și cea care ar fi avut uă inimă mai puțin cap­tivată. D. de Treanna ajungândui, între­rupse acesta convorbire. — Al’vino cu noi unchiule, Rise Ful­bert cu un [aer îndrăsneț, mătușica se plângea că rămâi tot lângă sora mea." — Am lasat-o căci începuse se vorbesc­ de idea revoluționară, ca și când am fi tot în 93. E de nesuferit ! — A rămas credinciosá,­­fise tenorul cu îngâmfare. — Se póte, dér sé mé lase ín pace, cel puțin când sunt necăjit. — Necăjit ? întrebă Laurence, ești tot supărat pe mine, d-le marchis. — E, d-nă, n’am de ce fi supărat când mă gândesc că era sâ fi victima impru­­denței d-tale, și cu fără acel om... Se opri făcând un gest de supărare. Tonul său devenind d’uă dată afectuos, în loc de a speria pe marchisă o făcu­se surîdă și întinse, cu grație, mâna­rea băr­batului ei. — Sarta-mé,­­fise cu un aer de copil răsfățat. Trebue sé ai indulgență pentru greșalele tinerețe­. Esperiență ne îndrepteză, cu timpul voi­ deveni mai puțin imprudentă. Marchisul întorse capul spre a nu fi silit să strângă frumosa mână care se întindea către el. — Nu,­­fise c’uă asprime comică, nu ve pot erta și voi­ fi inflecsibil. — Nu adause nici un cuvânt pene ce sosiră la castel. IV Tiburce ocolise spre a nu mai fi silit sa tracă rîul în locul primejdios și se în­dreptă spre casa m­a. Sora era dulce și liniștită; pe cerul albastru suceau stelele. Luna răspândea în juru’i raze argintii. Nu se auifia cel mai mic sgomot pe câmpie. Tiburce umbla gânditor. Ținea în mână punga pe care ’i o dăduse Laurence de Tréanna. Acesta pungă, lucrată forte bine, forte simplu, era făcută dintr’oă broderie de mărgele albe, despărțită prin două inele de argint și având la estremități două ciu­curi de același metal. Tiburce o privia cu aerul unui om care se întreba ce va face cu un obiect decâ nu vrea să se desfacă dar care îl suferă în același timp. Putea ore el, Vagabondul, cu manele aspre, cu hainele murdare, sâ se servască de un lu­cru așa de alb și de frumos ? (Va urma),

Next