Romanulu, octombrie 1888 (Anul 32)

1888-10-14

Cine voiesce se scră sfârșitul forte in­­­teresant al acestei aventuri, se citesca me­moriile referitore la asta ale tatălui meu. * Generalul a avut­uă mulțime de aven­turi militare. Vă dată singur singurel a că­­­zut pe mâna a vrouă două­zeci de austri­ac­. Luă frâul calului între dinți, și cu mâ­­nile descărca d’odată două pistóle cu cari omorî duci soldați; le arunca apoi și trâ­­gânduși sabia din toca, scăpă dintre ei. Nu­mai de pistóle i-a pérut réü. Ministerul i’a dat casé altele noul. D’altâ dată, în Egipt, tabărând asupra lui dușmanii, a sărit iute din pat, abia și a putut îmbrăca pantalonii, se sui pe cal fără șea, intră în mecielul turcesc așa că­lare și se opri, cântând calul, tocmai înain­tea unui monument, stând acolo țepăn ș nemișcat, par­că ar fi fost statua victorie ș’a dreptăței. A treia mare aventură s’a întâmplat în Tirol. Bunicul meu numai arétându-se băga spaimă în lume. Ii diceau «dracul cel ne­gru». Intr’un rând ’i au împușcat calul. Se credea perdut căci câduse sub cal. Se tîrî cu mare greutate, într’un tufiș. Austriacii au obiceiul d’a arunca armele când f­ig. In tufiș erau ca la cinci-cjeci de arme încărcate. Cum observă dușmanul locul unde se refugiase generalul, înconjură tufișul. El însa luă armele, le descărca și împușcă mereu pe cei ce se apropiau, pene ce ve­niră în ajutorul lui și -l scăpară. Când ajunse în tabăra, îl întrebară : — Ești rănit ? — Nu, dar am omorît forte mulți. Și leșină. Am crescut ascultând mereu la legende, și așa e natural să’mi placă sportul. Nici uă dată n’am putut énsé sé mé împac cu uă ramură a sportului, cu duelurile mo­derne. Adevărat ca e și în privința asta ore­care progres , duelul de acil cu pisto­lete, inofensive în sine, au luat locul due­lurilor sângerose cu sabia din trecut. Des­carcă de patru cinci ori, onirea este scă­pată ; de asemeni și viata. Mereu se striga că un lege ar trebui con­tra duelurilor. Eu numai un singur articol își aduce: cine se bate în așa duel în ca­re nici Unul să nu fie rănit, să fie condam­nat la dece­niii lei amendă sau doui ani închisore. Asta ar face sfârșit duelurilor false; cele adevărate sunt neapărat tre­­buinciose, așa cred eu. Ura este tocmai o așa parte a sufletului ca iubirea și în u­­nele cazuri e necesar ca un om se omore pe altul sau să se lase a fi omorît. Când se lovesc doui duelanți ce se u­râse de marte, schinteile ce scapăra să­biile lor îți face mai multă plăcere ca îm­brățișarea intre doua ființe ce se iubesc. ♦ îmi vine ln minte uă întâmplare din Madrid d’acum patru­zeci de ani. Trăia acolo un tenor, frumos, elegant, damele îl iubeau mult. Se batea minunat cu sabia, ceia ce îl făcea cam provocator. Se plimba într’un será pe Trado, se în­țelege când era lume mai multă p’acolo. Că ténéra pereche se plimba braț la braț și conversând dulce, ca amoroși. Dama era forte frumósa. Tenerul nostru își puse lorgnetul la nas și își facsu privirea asupra frumusei, însoțitorul ei case se duse la el, și’i dete jos de pe nas torgnetul. — Obraznicule, îl dise tânărul. — D-tea ești impertinent pentru că îmi ai privit în așa mod nevasta, răspunse burghesul. — Al se’mi dat satisfacțiune. Era-mi carta. — Ah! d tea ești domnul­e... Cel mai bun duelant din Madrid. — Da, domnul meu. — Și asta o întrebuințezi pentru a fi obraznic față de femei. Și credi că te poți purta și față de bărbați tot ast­fel ? Așteptă îți aret eu. Și luându-și nevasta, se apucă și mi’l bătu pe frumosul tenor, de acesta n’a pu­tut să se scule pe piciore ci alții l’au dus acasă. — Ș’acum acă și carta mea, dise bur­ghesul depărtându-se în mijlocul aplause­­lor a vre-uâ două sute omeni. Nevasta-se a zîmbia cu satisfacție. In ziua urmatore cei doui martori pri­miră următorul răspuns de la burghes : — Spuneți d-lui Z... că e uă secătură. Nu mă bat cu el. Nici uă dată nu am în­vârtit sabia și n’am poftă a ma lăsa să fiu măcelărit de densul, dar că sunt cel pu­țin de patru ori mai tare ca el și décü mă vom­ mai întâlni cu el, am să’l fac ca c­­. Adio! — Eu aci dau dreptate burghesului, ob­servă Dumas. FINE tura poliției Capitalei. D. Traian Popescu, actual comisar cla­sa II, este înaintat în funcțiunea de co­misar clasa I, în locul d-lui N. Popescu, depărtat. D. Artur Foulquier este numit în func­țiunea de comisar clasa II, în locul d-lui Traian Popescu, înaintat. Sunt numiți în administrația județului Tulcea : D. Th. Leu, în funcțiunea de adminis­trator al plașei Babadag, în locul d-lui Al. Bunescu; In administrația județului Tecuciu: D. Dimitrie Teodorescu, în funcțiunea de ajutor la sub-prefectura plășei Berheciu, în locul dlui Costache Lențu, care a părăsit serviciul. S’a aprobat demisiunea din serviciul ac­tiv al armatei a veterinarului de escadron Căpitănescu Marin, din regimentul 2 călă­rași, trecendu-se tot­ d’o­dată în cadrele ofițerilor sanitari de reserva al corpului III d­e armată. ACTE OFICIALE­ ­. Alfonso Nicolini, fost director de pre­fectură, este numit director al prefecturei județului Covurluiu, în locul d-lui C. Sco­­vache, care se transferă în aceiași calitate la jud. Tecuciu. Sunt numiți și înaintați pe lângă prefec­ ROMANU­­L 14 OCTOMBRE­ Tatea Agricolă, este însărcinată cu organi­­sațiunea și esecutarea presentului regu­lament. Art. 9. Ea va lua tote disposițiunile tre­­buinciose și va statua asupra tutor cestiu­­nilor, care se vor presenta. NB. — Daca caii aduși la esposițiune vor fi suficienți, se va face esperiența și asupra vitesei puindu-se la întrecere. — Subscrișii membri ai consiliului de administrație al societăței Agricole din Cra­iova, au on d­e a invita pe toți cultivatorii din Oltenia, să bine-voiască a lua parte la acest concurs, al câria scop este încura­­giarea crescătorilor de vite. Președinte: Sava Șomănescu. Membrii consilieri: Thoma Marocnenu, Ion Făsăreanu, C. Vasilescu, N. Dimo­­viceanu. Secretar: I. N. Ungureanu. Concurs pentru animale do­mestice și stupărie Societatea Agricolă din Craiova spre a se conforma cu scopul înființării sale, și conform art. 2 și 60 din statute va orga­­nisa în luna Octombre un concurs de ani­male între producătorii din Oltenia. Concursul se va ține la grădina Bibescu, va începe de la 14 Octombre și va ține până la 17 Octombre inclusiv. La acest concurs pot lua parte toți cul­tivatorii din județele Oltenia. Se vor primi animale din următorele ca­tegorii și de ori­ce rasă : 1) . Vite de­­ prășită.—Armăsari și Epe, Cârlani și Cârlane, Tauri și Vaci, Mânzați și Mânzate, Turmaci și Bivolițe, Berbeci și Oi, Țapi și Capre, Vieri și Scrofe. 2) . Vite grase și de muncă: Vaci, Boi, Ber­beci, porci îngrășați pentru măcelărie, Cal, Boi și Bivoli de muncă. 3) . Stupi de albine miere și cera. Premium­ și recompense. Pentru acele specii și rase de animale și stupi care se vor distinge, se vor înpârți premium­ compuse din : diplome de onore, Diplome de merit, Medalii de aur, Medalii de argint și de bronz, animale de prasilă, Tauri, Juninci, Berbeci etc. și aparate mai sistematice pentru fabricarea laptelui, pre­cum : putinee sau barate etc. iar pentru stupi se va da nisce locuințe pentru albine mai sistematice și alte recompense. Acesta Exposițiune și concurs se va face în conformitate cu următorul regulament: Regulament pentru ținerea Exposițiunei și concursului de animale. Art. 1. Personele care doresc a lua parte la acest concurs, trebue a se înscrii de la publicarea acestui regulament pâna la 14 Octombre ,Ziua defiptă pentru concurs la onor. Societate Agricola, adresând uă cerere către Președintele Societății Agricole prin care va face cunoscut; specia, rasa, origina, sexul și etatea fie­cărui animal, cu indica­­țiune că voesce a lua parte la Concurs. Acesta cerere va fi însoțita de un certificat liberal de primăria domiciliilor lor, prin care se va constata că sunt proprietarii, animalelor espuse, de cel puțin trei luni de cjile. Art. 2. Animalele urme de a se aduce cu vă 4i înainte de deschiderea esposițiunei, se vor înscri și instala în grajdurile de la grădina Bibescu pâne la examinare de ju­­riu, care va sta aci trei trile pene va fi vfdute de public. Art. 3. Membrii cari compun juriul, vor fi aleși din proprietari, medici­ veterinari și crescători de animale, ei nu pot lua parte la concurs. Art. 4. Juriul examinator la decernarea premiilor va avea în vedere calitățile ani­malelor din punctul de vedere al taliei, conformațiune, întreținere­, aptitudine­ de muncă de îngrășământ, producțiunea lap­telui la vaci și finețea lânei la oi. Art. 5. Votul juriului va fi secret, ten­dințele urmărite de juriu se vor refera la rasele indigene și streine. Art. 6. Premiurile care se vor decerna vor fi în număr de 36, din care : 5 Premiuri bănesci. 5 Diplome de onore. 5 Medalii de aur. 5 Medalii de argint. 6 Medalii de bronz. 10 Aparate de muncă. Art. 7. Aceste premiuri se vor distribui pentru următorele geniuri și spețe de ani­male din care : 4 Premiuri se vor decerna pentru cai de rasă indigenă. 2 Premium­ pentru armăsari și ape de prâfilă de provenienței străină. 2 4 Premium­ pentru tauri și vaci indigene. » » » »de rasă streină. 4 4 Premium­ pentru berbeci și oi indigene. » » » » de prove­niența streină și în special de rasă merinos. 4 2 Premium­ pentru porci de rasă indigenă. » » » » streină, și în fine 10 Premium­ pentru stupi sau cultura albinelor. Art. 8. U­ comisiune numită de socie­ ULTIME SOIRI Serviciul telegrafic al «Românului » Rom­a, 12 Octombre. Regele a conferit lui Wilhelm al II ma­rele cordon al ordinului militar de Savoia cu uâ înaltă decorațiune militară italiană. Wilhelm al II, din partea s­a, a numit pe principele de Neapole locotenent al regi­mentului prusian al cărui proprietar e re­gele Humbert. La prândul de gală, regele Humbert a ridicat toastul următor în italienește : «Cu uă adâncă bucurie și uă vie gra­titudine salut aci, în palatul meu, aci în capitala Italiei, pe Imperatul Wilhelm I­. Presenta la Roma la uă mare națiune, a unei gloriase dinastii de care sunt legat printr’un vechie și solida amiciție este un nou gagiu al alianței încheiate între noi pentru pacea Europanâ și binele popóre­­lor nóstre. Beü în sănătatea Majestații Séle imperiale , a înaltului meu ospețe august. Virtuțile séle m’asigură că D-den­a va reserva oă domnie lungă și gloriosă. Ben în sănătatea, împărătesei, a armatei germane și în a gloriei Germaniei». Wilhelm al II răspunse în limba ger­mană : «Mulțumesc Majestății Vostre din fun­dul inimii mele pentru cuvintele cele cal­de ce-mi adresezá. Alusiunea mea la alianța ce am moștenit-o de la strămoșii noștrii gâsesce în mine un ecou viu. Țările nós­tre călăuzite de marii lor Suverani au câș­tigat prin sabie unitatea lor. Acesta ana­logie între istoriile nóstre implică acordul perpetuu al acelor două popore pentru menținerea acestei unități, care este cea mai sigură garanție a păcii. Relațiunile nóstre găsesc cea mai vie espresiune în mare­a primire ce ’mi-au făcut-o Capitala Majestaței Vostre. Beți în sănătatea Ma­iestăților Vostre, și în a vitejei armate a Majestaței Vostre. Împăratul pronunță aceste cuvinte din urmă în italieneșce apăsând tare pe cu­vântul «brave». Paris, 12 Octombre. D. Alesandru Ciurcu a făcut afli cu suc­­c­s la serbăria de la Sevran esperiența noului său propulsor, în presența d-lui de Freycinet și a unei comisiuni. Berlin, 12 Octombre. Politische Nachrichten, duce că cifrele puse odiniora la disposiția împăratului Fre­deric pentru corespondanța sea secretă cu autoritățile superiore ale imperiului, cifra care în timpul morții împăratului se gă­­siau încă în camera mortuară, au dispă­rut. Fără îndoiala că s’au furat. Paris, 12 Octombre Cartea doctorului Mackenzie acusa pe doctorii germani de incapacitate. Ele de­clară că doctorul Braman dete­stă lovitură mortală lui Frederic al III, la 12 Aprilie, punând uă canulă prea mare care provocă uă supurațiune, și scurtă ast­fel viața bol­navului cu dece luni cel puțin. Viena, 12 Octombre. Regele Serbiei a sosit. El va avea mâine uă întrevedere cu împăratul. Sofia, 12 Octombre. Guvernul Bulgar a primit informațiuni oficiale car­­die că România cere pașa­­porte regulate dar nu visa consulatelor sale. Neînțelegerea semnalată ieri provine de acolo că direcțiunea vaporelor pe Dunăre interpretase­réți primele instrucțiuni. Sofia, 12 Octombre. Cornițele de Som­az agent diplomatic al Italiei, a avut dimineța­ță întrevedere cu d. Stransky, ministru al afacerilor străine. Agenția Havas INFORMAȚIUNI NI se scrie din Ploescu că, cu totă înțelegerea Stanian Grigorescu, alegătorii nu vor să se lase a fi trași pe sfera de artă cu metresa politică. Piața a început să se mișce cerând escluderea colectiviștilor cu ori­ce preț. Grupul independent câștigă teren, și toată clasa de tineri și de omeni culți îl vor secunda. Pane­agu­ nu s’a admis ca soluțiune de­cât, sus­ținerea d-lui Grigorescu personal la col. I ca vechiu luptător, ci restul locurilor să se dea tinerilor cu in­strucție din tote clasele sociale. ----X---­Eri­sora s’a ținut la Ploești di­verse consfătuiri asupra situației. D. D. Butculescu, a fost la Ploești spre a consilia pe comercianți și indus­triași a se grupa în jurul tineri­mei independente și a lucra cu toții la triumful ideilor progresiste. Demer­suri s’au făcut și pe lângă bătrânii liberali spre a se hotărî să renunțe la ore­care personagii învechite de care s’a înconjurat pene acuma. —x— D. dr. Garoflid s’a numit prefect al județului Prahova în locul d-lui Vlahuț I. —X---­ Aflăm din Ploești. De­și nu s’a stabilit o complectă înțelegere între liberali și grupul in­dependent progresist, totuși combi­nația urmatore pare mai sigură: Colegiul 1 de cameră. C. Ionescu, profesor C. T. Grigorescu G. Ionescu comerciant Colegiul NI. Ghristu Negoescu, profesor C. C. Dobrescu, profesor I. Socolescu, inginer Un comerciant Colegiul MI­. N. Surulenu Un țăran Pentru senat nu e nimic decis. — X­­­­Agii seü­mâne curtea de apel va înainta recursul, d-lor Dimancea și Davila, curții de casație. La 5 Noembre se vor face la Huși noile alegeri pentru consiliul jude­țean. —x— D. Primar al capitalei, în urma u­­nui aviz al consiliului de higienă și salubritate publică al capitalei a luat hotărîrea, ca tóte localurile publice ca teatrurî, circuri, săli de concerte, ca­fenele cântânde, cafenele, restaurante cârciumi, birturi, musicele de grădini, precum și sculele de dans, să fie în­chise la orele 12 din nopte. Se vor considera ca contraveni­enți toți acei, cari nu vor urma, con­form ordonanței dată de primărie. In cursul săptâmânei viitare, ar­tistul Popovici, va da un singur con­cert în Capitală și apoi va pleca în Germania, unde este angajat. —x— Pentru Marți, comisiunea indus­trială e convocată la ministerul do­meniilor. Sunt mai multe chestiuni importante de resolvat. —x— D. general Florescu a plecat agli­­diminăță la Târgoviște, pentru a lua parte la întrunirea ce se va ține în acel oraș. —x— Agil se ține concurs în palatul u­­niversităței pentru ocuparea catedrei de agricultură generală și comparată de la școla de agricultură de la He­­restrau. Juriul examinator se compune din d-nil: d-ru Brâncă ca președinte, d-ru Istrate și Sabbă Ștefănescu ca membrii. Concurenți sunt d-nil: Ștefan Popp, Maior și B. S. Moga. --------­—X---­D-nil Vrăbiescu, Blaramberg și Boe­­rescu au luat cuvântul în întru­nirea liberalilor de la bariera Moși­lor, ce s’a ținut afără. —x— mai multe disposițiuni pregatitore fiind deja luate, suntem în posițiune de a proceda imediat la punerea în aplicare a decisiunei ce am luat în comun.—Am dar onorea a ve ruga să bine-voiți a ve întruni Duminecă 2 Octombre a. c., la orele 9 și ju­mătate dimineța în sala Muzeului de jos a Palatului, intrarea strada Fran­klin. ----X---­Din Botoșani ni se scrie că po­­pulațiunea din acel oraș e bântuită de scarlatină. In fie­care gri sunt câte 3—4? coșuri. —x— Se prepară un regulament asupra vînglărei­ierbei de pușcă și a altor materii explosibile. —X— Licitația pentru construcția depo­­sitului de vagone, de la gara de Nord, s’a adjudecat asupra d-lui G. Kunțel care a oferit 14.26 la sută sub devis. ----X---­D. Ghermani, prefect al județului Vlașca a sosit în capitală. —x— D. colonel Algiu noul prefect de poliție al capitalei pleca agil la Si­naia. —x— Adi se întorce în capitală d. De­­gré, consilier la înalta curte de ca­sație, venind de la congresul de drept internațional, ce s’a ținut în Bruxelles. —X---­Aflăm că Regina Natalia a Ser­biei va face să visită MM. lor, îndată chiar ce se vor întorce în capitală. — x— S’a comunicat din partea biuroului Ateneului tuturor membrilor urmă­­torea comunicațiune: In întrunirea de la 5 August, a. c., la care am avut onore a vé ruga să luați parte s’a admis ideea de a se face uă Exposițiune de Bele-Arte în sălile Palatului Atheneului. Aceste săli fiind acum gata, și Mane va fi pe ipodromul de la Bancsa, a doua și ultima alergare de tomno. Se vor da cinci premii și anume: Premiul ministerului domentilor, dist. 2.200 m. Premiul Floreasca, dist. 1.500 m. Premiul Turb­ia, dist. 2.500 m. Premiul Mogoșoia (Steple-Chasse) dist. 3.000 m. Premiul subscriitorilor, dist. 3.000 metrii. -----— Mâne se face la Ploești alegerea­­ comunală, pentru col. I. ----X---­D. ministru al lucrărilor publice, Știrbem, sosește agil în capitală, ve­nind din Galați. Principele Enric de Prusia va sosi­­ peste curând în capitală, fiind însărci­nat a întorce visita, ce M. M. Lor au făcut, împăratului Wilhelm al Germa­niei. —X — In curând­ se vor începe inspec­­țiunile generale pe la diferitele spitale din capitală. —X---­Consiliul de administrațiune al C.­­ F. R. este convocat pentru grina de­­ 14 a lunei viitore. —X— D. Staub, consul al Elveției în Ro­­­­mânia s’a întors în capitală. BULETIN METEOROLOGIC Bucuresci­lor Slatina senin 10­­»­Alexandria senin 11 * Galați » io »­­aca » 12 » Giurgiu » 7.T» Bârlad nor 14 » Huji » 9.­» Botoșani * 10 » Iași » 9 » Brăila senin îl » Măgurele senin 14 » Buzău » 12 » Mangalia » — » Câlăranî « 14 » Petra » 11 * Caracal » 12 » Pitesci senin [ 6 » C.-Lung » 6 » Ploiesci » 10 » Constanța ..:» 12 » R.­Sărat » 14 » Craiova ".senin 6 » R.Vâlcil senin 10 » Dorohoi fig » 6 „ Roman « 9 » Drăgășani senin 6 » Severin > 12 » Pod­anî * 8 » Sinaia » 6 » 1888 Octombre 13 BIBLIOGRAFII • Carte de citire. Curs practic și gradat I de stil și comparațiune, pentru clasa I și­­ IIa secundară de d. I. Sttanliu. Cuprinde diferite bucăți de citire din au­torii moderni români, și se află de vân­zare la librăria Socec. * Tratat vinicol. Depou principal la d. I. Popp, strada Câtunu, No. 5, la librăriile principale și strada Polonă No. 37. Prețul 5 lei.* In editura librăriei I. Raicoviceanu a e­șit aritmetica de M. S. Andreanu, în două părți a 45 bani. PRIMĂRIA COMUNEI BUCURESCI PUBLICAȚIUNE Se aduce la cunoscința D-lor sub­­- scriitori al obligațiunelor împrumu­­­­tului comunal 5­0­ 0 de 13 milione, I că prima tragere la sorți ce era a­­ se efectua la 1/13 Octombre a. c. se­­ amână, după cererea D-lor concesio­­­­nari ai acelui împrumut, pentru­­ Jiua­­­­ de 25 Octombrie st. v. a. c. p. Primar: N. N. Șoimescu. Șeful comptabilității, Andricu. ■ No. 37,354, Septembre, 30 1888. BOLELE SIBILITICE Neputința barbatesca Vindecă după cele mai nouă metode, ra­dical, fără durere și împedicare, după ex­­­­periență de 17 ani. Specialist în bale lu­­l : mesei Dr. THOR Strada Emigratului No. 3, din Calea Vic­toriei prin strada Sf. Voivozi. Consulta­­t prni de la 8 dimineța pena la 8 sera Loc. de așteptare separat pentru fie­care. 1003 a» TIPOGRAFIA „ROMANULUI 2. Strada Domnei, 2 TIPARESCE Buletine de vot IN CONDITIUNILE CERUTE DE LEGE Comandele din districte se efectueza imediat și se espe­­ctuesce de către tipografie. LEGEA ELECTORALA Se gasesce de venzare la admi­nistrația Românului, strada Nouă, 7. 50 bani exemplarul. Recomandăm acesta broșură tu­­turor alegătorilor, pentru a o consulta în timpul alegerilor, spre a putea constata îndată daca votarea se face în regulă. Manual de Poetică Română DE IONNESCU- GION Carte aprobată de onor, minister al sculelor, pentru usul claselor su­­periore și liceu și alte institute de cultură. Depositul central la d. Socec Bu­­curesci, calea Victoriei, unde se pot adresa și d-nii librari de prin pro­vincia. PENTRU AMATORI La grădina de la Belvedere, din dosul fabricei de tutunuri, se află de ventlare uă câtime însemnată de Trandafiri, colecțiune de 200 varie­tăți. Pomi roditorii de diferite spe­cie;­­ Copaci forestieri și de ornament, precum și copăcel (arbuște), care în­floresc­ Plante de florărie și altele di­verse. Doritorii pot obține Catalog de­taliat la Administrațiunea Românului, str. Nouă, No. 7. Acest catalog să împarte gratis. Amatorii de trandafiri îl pot vedea și acum înfloriți de veruj iare uă mică și com­plectă tipografie. A se adresa la ad­ministrațiunea acestui giiar. CURSUL, PILEI BURSA BUCURESCI BURSE STREINE 13 Octombre—4 ore p. m. ^a 8a Ultim Renta rom. per. 1875 5°,0 . 94 — — — Renta română amort. 5 °/0 . 94 > s — — » (Schuldverschreib,) . — — — — Oblig, de Stat C. F. R. 6°/0 .-------— — Renta rom. (Rur. conv.) 6°|o . 98 8|*-------­ Împrumutul Municipal 5 °,p . 84 — — — Scrisuri func. rurale 7 ° e . . 107 — — — Scrisuri func. rurale 5 °/o . . 96 s­* — — Idem urbane 7°/o . . . . 105 — — — » 60/0 .... 101 —-------­» 5°/'o .... 92 ‘ i • - — Banca Naț. (500 1. vărs. într.) — — — — Soc. Dacia-Rom. (250 lei vărs.) — — — — Soc. d’Asig. Naț. (200 1. vărs.) — — — — Prima Soc. rom. de Reasig.-------— — Soc. r. de con. (250 1. vărs.) — — — — Oblig. Casei Pensiunilor . .­­ — — — Agio. . . ....................... . 10 — — Schimb Londra 3 luni ..... — — — — — cek . . . . . . — — — — Paris 3 luni ........................... — — —­­*— » cek . . . . . . — — — Berlin 3 luni ..... — — — — * cek . . ... — — — — Viena.......................................... — — — —• Agio.................................................................................. Cars­l Viona 13 Octombre de a^i Napoleon de anr....................................... 96 15 2 Galbenul........................................................ - — Imperial........................................ 9 93 Lira turcească.............................. 10­95 Argintul contra hârtie...................... Ruble hârtie comptan­t............................ 129­75 Acțiuni credit anstalt................................. 309 10 Renta metalică 5­enta........................... 82 10 Renta Hârtie....................... 1 • 81 30 Renta anr............................................ • ‘ — Schimb Londra la vedere .... 122 — » Paris la vedere............. 47 92 » Berlin la vedere .... 59 55 » Amsterdam la vedere . . . 100 60 Paris Renta francesă 4 jam. suta ... 105 55 Renta română 5 suta.................. 94 — Renta română 6 suta C. F. R. * . — — Credit mobiliar român............. — — împrumutul elen 1879 479 — » 1831 cu cupon . . . 425 — Banca otomană ........ 538 __ ' Datoria turcească.................................­ __ _ I­Lose turce turce ................................. ........... ! Schimb Londra la vedere .... 25 48 » Amsterdam 3 luni .... 207 93 » Berlin 3 luni............................ 123 93 ! Berlin i , Napoleon........................................ 16 16 S Renta amort. 5 suta C. F. R. . . . 95 50 Obligațiuni noui 6 suta............. 106 70 ; împrumutul Oppenheim............ 103 — . Rubla hârtie comptant.................. 219 50 ! Schimb Londra 3 luni............. 20 26 I » Paris 2 luni............................ 8) 10 ' Amsterdam 2 luni ...... 168 10

Next