Romanulu, mai 1889 (Anul 33)
1889-05-01
430 membrii, cei mai mulți din sinul aristocrați mei țărilor catolice. Devisa acestor congrese este: lupta pentru reînființarea puterei lumesci a papei, și astfel guvernul italian nu privește tocmai cu ochi buni aceste congrese. Era aprope să nască chiar un incident politic de oarecare gravitate din acesta causă , papa remifind uănotă tuturor puterilor mari din Europa, afară de Germania, prin care le invita să’l ajute pentru redobândirea drepturilor sale d’odiniora, și Francia promițând a lucra în acest sens, guvernul italian s’a supărat și pare că mai iute decât s’ar crede acesta cestiune să producă o nouă încurcătură. Boulanger Norocul pare a-l părăsi pe generalul Boulanger de când el s’a depărtat de Francia. Mulți dintre aderenții săi l’au părăsit deja și Silnic se anunță cum alții încep a se lepăda de el. Chiar Petit Journal care era cel mai răspândit piar al boulangismului, citit mai ales de clasele mai de jos, declară în unul din numerile sale că nu mai voes ce să scie, de generalul, și că fuga lui din țară este un act rușinos pe care omenii de bine trebue să-l desaprobe cu asprime. E că acum și ceia ce scrie St. James Gazette din Londra despre Boulanger : «Unele piațe își bat capul cu aceia că cum ar trebui a se procede cu generalul. Pentru noi lucrul acesta nu pare greu. Pur și simplu nu trebue să se ocupe nimeni cu el și faimosul general va dispare. Daci așa numită «societate bună» îl primesce în sânul ei, acesta nu o face de cât ca mai târliu să-l gonesc fără. S’a întâmplat acesta cu mulți. Noi din parte-re mărturisim că nu stim cu cât acest fugar ne-ar strica mai mult decât alți fugari francesi. Mulți Rochefourți au venit aici și în deosebite vremuri; au stat aici și mai târziu au început să spună minciuni despre noi. Déca Boulanger, chemat de sufragiul universal la Paris, se va dovedi tot așa de incult și infam ca mulți fugiți francesi cari au scăpat de glonț ori ghilotină prin fuga lor în Englitera, noi nu putem face altceva decât să râbdăm. Un corespondent parisian al Ziarului Times scrie următorea hazlie păcălitură ce i-ar fi jucat-o lui Boulanger ministrul de interne d. Constans. Densul ar fi învitat la el un înalt funcționar din poliția despre care scia că e în relații prietenesci cu generalul. I-ar fi spus apoi acestuia să caute șase dmeni voinici și isteți cari să-l dea peste graniță pe Boulanger fără nici uă judecată. Funcționarul n’a voit să se învoiască dor d. Constans spunându-i că parlamentul va încuviința acesta măsură, el n’a putut să mai obiecteze nimic. Plecând cnse de la ministru, s’a dus drept la Boulanger și l-a spus ce pericol îl așteptă. Acesta auzind acesta, ar fi împachetat imediat și a doua fi a și plecat la Brucsella. SCIRI D'ALE PILEI D. Catargiu a prânzit Sâmbătă sera la d. Pake Protopopescu, primarul Capitalei. La acest prânz au luat parte d. Vernescu și d. Gherassi. D. Emanoil Vogotidi Konaki a fost primit în audiența de către M. S. Regele. * * * Adunarfea generala a acționarilor Bandei Naționale e amânata pentru Joi la 3 oire dupa amenl. * * * *. Dristorean, advocat și fost director al poliției Capitalei sub d. Radu Michio, va fi numit prefect al județului Buzău. * * * D. Alecsandru Lahovary, ministru al interim la lucrările publice a numit pe principele Alecsandru Știrbei, fost ministru de interne, membru in consiliul de administrație al cailor ferata Românei # * Darhiaiíiá Iartfele 2S vă fi adunarea generala a Societăței de asigurare Naționala; . .. * * Incidentul dejn grăbită, provocat de noua delimitare a fruntariilor despre AUs* fi otngaria; e fie cale de a Se aplana. , & , i ; ♦ » . Curtea de Casație a respunderí apelul fi lul C. Wille care depuse înscrierea a 65 alegatori in listele electorale. * * * Programa Primirei alteței sale regale principelui Ferdinand al Romăniei Moștenitorul presumptiv al Coronei Altețarea Regală, principele Ferdinand al României, moștenitorul presumptiv al Coronei, venind în țară, va fi primit, în noptea de Marți, 18 ale curentei, la sosirea în gara Verciorova, de către d. general G. Anghelescu, comandant al corpului I de armata, de d. general comandantul diviziei I, de un adjutant regesc, de prefectul județului Mehedinți și de comandantul garnisonei. Ua gardă de onore cu drapel, va da onorurile cuvenite.’ In timpul nopței, de la Verciorova până la Piteșci, numai d-nii prefecți ai județelor respective precum și comandanții de garnisone ai reședințelor de județe se vor afla la trecerea trenului pe peronul garei. Prefecții vor însoți trenul în parcursul județelor lor. La Pitesti tote autoritățile civile și militare și un gardă de onore cu drapel și musică se vor afla pe peronul gării. La Chitila, Altețarea Regală va fi întâmpinat de d. prefect al județului Ilfov și de comandantul regimentului al 8-lea de linie cu un deputațiune a corpu ui oficieresc al acestui regiment. Miercuri 19 ale curentei, la orele 9 și jumatate dimineța, trenul sosind în Bucuresci. Alteța Sa regala Principele Ferdinand va fi întâmpinat de Majestațile Lor la gara de Nord. Aci vor fi față I. P. S. S. Mitropolitul Primat al României, d-nii miniștrii, d-nii președinți al Senatului și Adunărei deputaților, d-nii primul-președinte și președinții al înaltelor curți de casațiune și de compturi, d-nis procuror general al înaltei curți de casațiune și procuror al înaltei curți de compturi, d-nii generali și casa regala, d-nii prim-președinte și procurorgeneral al curtei de apel din Bucuresci, d. primar al capitalei cu consiliul comunal, și d-nii decani al facultăților. Un escadron de gendarmi casări va escorta trăsură regala. Trupele garnisonet vor fi înșirate de la gară până la palat. In curtea palatului vor fi toți d-nii ofițeri din garnizona cari nu se vor afla sub arme. La orele 8 și jumătate sera va fi u retragere cu facle, esecutată de tóte musicele din garnisonă. La aceeași oră se vor afla la palat toți d-nii generali, d-nii șefi de corpuri, precum și corpul ofițeresc al regimentului 3 linie. Lucrările comisiunei bugetare Comisiunea bugetara s’a întrunit eri la Senat pentru a începe discuțiunea asupra bugetului. La acesta întrunire au asistat mai toți membrii comisiunei. Comisiunea a început erl sa discute bugetul cultelor. La ora 2 și jumătate comisiunea se ocupa cu discuțiunea capitolului întuiü. D. ministru al cultelor, Boerescu, susține bugetul acestui minister așa cum a fost elaborat de d. Maiorescu. Comisiunea însa în discuțiunea ce a urmat asupra bugetului, a redus mai multe paragrafe de credite mici pe care comisiunea le a considerat ca inutile; a adăugat mai multe credite pentru formarea de nouă scale rurale, și a marit numarul revisorilor școlari. Centrul Parisului Toți discuta adesea și Voesca sei unde e centrul Parisului. In cât privesce centrul geografic, nu existâ nici ua dificultate: el e între Louvre și Primăria. Ceea ce este cnse greu a determina, e centrul vieței parisiane. Fiecare se pote considera naturalmente, ca centrul universului, ceea ce este și exact, căci centrul unei sfere care n’are limite, este pretutindenea. Evident deci că bursa este centrul financiarilor, Sorbona centrul școlelor, iar abatoriul orașului, centrul măcelarilor. Dardeca se înțelege prin centru, punctul unde circulația e mai mare, ar trebui să spunem ca el este la intersecțiunea boulevardurilor Saint-Denis și Sebastopol. De voim énse sa ținem sema de locul unde e eleganța trecătorilor, trebue sa punem centrul între piața Madeliene și piața operei. Centrul caselor bogate, e probabil arcul numit al Triumfalis, centrul monarhiei constituționale e In faubourg, Saint Honoré, iar centrul republicii moderate este parcul Moncey și Centrul literelor și al artelor e pMus tidenea, centrul revoluțiunilor este la Bel le Ville. Să ha trecem cu vederea asupra Mofttmattrului, care este centrul tuturor afacerilor și al tuturor persoanelor. Și la urma urmei, Parisul este tandrul Unic, cormpția din mai multe centru’ri Restaurante pe turnul Eiffel plărele parisiane anunță ca în primul etagiu al turnului Eiffel, s’au instalat patru restaurante și anume: Un restaurant francez, un bar (cârciumă) anglo-americanâ, un restaurant rusesc și un berărie flamandă. Un bar va fi instalat în al douilea etagiu. De asemenea și pe cele doua d’antéblat-forme, s’au instalat mai multe prâvaiare mici, unde visitatorii vor găsi calanze, lornete, chiar și cabinete de toaeta. Fiecare restaurant, va fi prevâslut cu un telefon. Datoria Germaniei Un ziar berlinez «Freisinnige Zeitung», publică on statistică, forte importantă, din care reese că în ultima decadă, sarcinele bugetului imperiului, provenind din dobânzile ce se plătesc pentru împrumuturile făcute în acești zece ani, au mers din ce în ce crescând în niște proporțiuni înspăimântătore. La sfârșitul anului 1874, mulțumită plăței, ca indemnisație din răsboiul cu Franța, Imperiul German, nu era dator mai nimănuia. Dar acesta stare de lucruri nu dură mult. In anul bugetar 1877, găsim cel d’ântâiu împrumut, era vorba pe atunci de cheltuelile extraordinare pentru armată și marină. Iată un tablou statistic, demersul crescând, al datoriei imperiului: Freisinnge Zeitung calculeza că la 15 Noembre 1888, s’a atins deja cifra de 818,787,000 de mărci. La acesta sumă trebue să se adauge încă, creditele votate, dar nefăcute încă, caii se urcă la suma de 329,435,000 mărci, plus și creditele în sumă de 90,392,517 mărci, prevăzută în bugetul pe exercițiul anului 1889—90. Se póte prevedea că datoria imperiului va atinge la sfârșitul anului 1889, respectabila sumă de 1 miliard 238,614,000. Fota berlineză adaugă că în timp de 18 ani, de la resboiul francogerman, s’a cheltuit numai pentru armată, cele 8 miliarde luate ca îndemnisație de la francezi, plus încă 1,200 milione de franci, ceia ce în total reprezintă minima (?) sumă de 6 miliarde și 1 sfert. 31 Marte 1877 16,300,000 mărci * 1878 72,203,600 » « 1879 138,860,700 » » 1880 218,057,600 » » 1881 267,786,500 » » 1882 319,239,000 » » 1883 348,951,500 » » 1884 373,125,200 » » 1885 410,000,000 » » 1886 440,000,000 » « 1887 486,201,000 » » 1888 658,000,000 » Incendiul cel mare din New-York Agențiile de publicitate au adus filele trecute uă scrie telegrafică în privința arderei unei fabrice mari din New-York. E că acum și nișce sciii poștale ce le primesce Deutsche Zeitung din orașul unde s’a întâmplat sinistrul . Focul ce s’a întâmplat în New- York (filele trecute, este cel mai mare, ce s’a întâmplat vr’aă dată în New York. Ani sunt deja la mijloc de când nu se ține minte un astfel de flagel. Incendiul a luat naștere din magazia de mărfuri a d-lor Rossiler și Schidmore, ce se află situată în curtea fabricei pentru fabricarea grăsimei, — euă zidire în 5 caturi— a d-lor Wilccox & Comp. Flăcările s’au întins apoi, peste o întindere de 100 de piciore și au aprins elevatoriile (magazii, un fel de pătule) Yorkului, arpend tote clădirile din prejur. O mare cantitate de mărfuri europene, atât pentru import cât și pentru esport, a fost consumată de flăcări. Era un timp când apa, nu mai folosea la nimic, cu tote că era îndeajuns. De asemenea și u enormă cantitate de bumbac, bere precum și alte mărfuri au fost prefăcute în cernușă. Tot așa s-a prefăcut în scrum mai bine de 118,000 bușeli de orz și orez ce se aflau în păturile orașului. Incendiul a durat mai bine de 6 ore Și în acest interval apa n’a încetat, a fi turnată cu mare îmbelșugare pe acest element destructor. Duei lucrători din fabrică voind să scape au sărit jos de pe on înălțime doare, au rămas morți pe loc. Mai mulți pompieri au fost răniți. ROMANULUI MAI Pagubele sunt enorme, ele se urcă la cifra de 3,012,500 dolari, (15,062,500 franci) din cari valarea grânelor din elevatorii se urcă la suma de 1,400,000, iar a celorlalte mărfuri la suma de 1,372,500 dolari. Foarte puține zidiri au fost asigurate. Se speră că în cel mai scurt timp ele vor fi reclădite din nou. Nunta împăratului Chinei astragem următorele detalii importante din barul London and China Telegraph, în privința nuntei împăratului Chinei: In ziua de 26 Februarie, la orele 12, când totul era deja gata, patru principese s’au dus în apartamentele împârâtesei, ajutând’o sâ se galésea. Era hainele ce le-a purtat ea . Un fel de capelă de mătase roșie, împodobită cu mărgăritare, coralii, rubinuri, ametiste iaspii și cu pene albastre ; rochia îi era brodată, cu dantele și împodobită cu giuvaericale ; doua salbe de coralii, uă alta salba pentru gât tot de coralii; un pereche de cercei cu brilante; uă basma elegantă de buzunar de matase. Dupa ce regina fu îmbrăcata și gătita compect, a stat puțin de s’a odihnit; apoi a venit un enicer în sala cea mare pentru a o invita sa subscrie contractul de căsătorie și sâ primesca pe semn sigiliul de aur. Ea a fost întovărășită de doua principese, în timp ce un enicer îi citesce contractul, pe care îl ține în ambele mâini. Dupa ce s’a finit cu citirea acestui act, împârâtasa s’a retras din nou in apartamentele ei, spre a se mai odihni puțin. Pe urmă un enuc a luat sceptrul cel de aur și sigiliul, pe care l’a înmânat unui prim comisar, și acesta s’a dus de le-a așediat în paviliónele împârâtesei. In acest timp toți impiegații așteptau fiecare la postul său. Apoi mai mulți enuci au luat tronul împârâtesei și l’a dus de l’a așezat în hala cea mare. Pe scaunul tronului se afla așezat un sceptru. Dupa ce principesele au ridicat acel sceptru și l’a dus de asemenea in hala cea mare, apoi au venit pe lângă impărătesa de l-au ajutat sa se așeeze pe tron, după ce mai anteii i s’a dat un mâr și după ce i s’a afumat tămâe de Thibet. După acesta întregul cortegiu a însoțit împărăteasa pené in palatul imperial. Aci tóte principesele și damele cele nobile s’au dus de au intrat în palat prin porta de din dos Shenyu, iar împărăteasa singură, a intrat prin porta cea din fața, numita Ta-Ching. Aci miniștrii au scos contractul de căsătorie, împreuna cu sigiliul cel de aur și l-au pus pe masa. In acest interval musicanții au cântat mai multe arii apoi 8enunci au venit de au invitat pe împărăteasa a se scula și a se așeiia pe un alt fotoliu făcut numai din pene. Pe acest nou tron ea a fost dusa în palatul, numit Chung-fun. In acest nou palat, fotoliul de pene, așeiat pe un lighian de cărbuni aprinși una dintre principese îi făcu ca dar un mor de aur, apoi i se mai da un sticla, plina de perie și de monede de aur. Pe pragul apartamentului soțului el se afla așezat: un arc, un săgeata și un șeu. După ce împăratul, soțul ei a sosit, îmbrăcat fiind cu ornamentele cele mai splendide, pentru a întâmpina soția sea, a luat apoi arcul și săgeata și a împușcat lovind seva. Dupa acesta operație, mirele s’a apropiat de miresa și l-a luat broboda din cap. Pe urma doua principese au însoțit pe împăratasa în camera ei nupțiala, unde ea s’a așezat în partea stânga a patului, iar bărbatul față în față cu dânsa, la drapta. Apoi cele doua principese le-au oferit vin și alte băuturi, cu cari au ciocnit împreună în sănătatea lor. După acesta, cum a înserat, principesele au aranjat patul pentru dormit, și au părăsit apartamentul nupțial. De la trei ore în dimineța iilei de 27 Februarie principesele s-au introdus din nou în budoirul împărătesei, ajutându-o să se îmbrace. De asemenea și împăratul a pus haina lui oficiala de mare ținuta. Dupa ce suveranii s’au gătit, împăratul și ’mperatésa s’au dus apoi la biserica pentru a se închina Zeilor cerului. Dânșii s’au inchinat de 9 ori fiecare. Pe urma s’au dus în templul Sullon Huang, unde au aprins nisce tâmpe tibetiana, închinându-se tot de 9 ori. De aci pleca la palatul numit Chien- Ching unde s’au închinat de câte 9 ori Sg fața portretelor bunicilor, taților și fraților lor i Eșind de aci s’au îndreptat la împărătesa văduva* bateia s’au închinat tot de 9 ori, dăruindu’l și un sceptru de auri In schimb impératesa văduva le-a dat în dar sceptul ei propriu» Odată aceste împlinite, împăratul și împârâtăsa s’au întors în apartamentele lor. Aci împârâtasa s’a închinat de mai multe (tot de 9 ori) împăratului. Drept râsplată, împaratul i-a dat soției sale sceptrul séu, ș’apoi s’a închinat și el. NAVNTARI IN ARMATA Prin decret regal s’au făcut următorele înaintări de oficieri inferiori în arma geniului, pe diua de 16 Aprilie 1889: La gradul de capitan. — Întâiul rând la vechime: Rădulescu Constantin, locotenent de le 1874. Ianuarie 1, din regimentul 2 geniu, la vacanța ce este în același regiment, în locul căpitanului Theodoru Dimitrie, înaintat. La gradul de locotenent. — Al doilea rând la alegere: Negru Athanasie, sublocotenent de la 1886, Iulie 1, de la serviciul de geniu al corpului II de armata, la vacanța ce este la regimentul 2 geniu. Al treilea rând la vechime: Toplicescu George, sublocotenent de la 1886, Iulie 1, din regimentul 2 geniu, la vacanța ce este în același regiment. Scrie militare Armamentul Turciei Dupui Revue du Cercle Militaire, Turcia are: 200,030 pusei Y Vincester, Remington, Martini-Feabody. 150.000 de pusei Sniders. 440.000 » Martini-Henry. 1,300 de tunuri de campanie Krup. S’a mai comandat în Februarie 1887, 500,000 pusei Mauser, cu magasia și de calibrul 9 mm. 5, și 50.000 de carabine, de același calibru, pentru cavaleria; den pâna acum, nu s’a primit nici a zecea parte din acesta comandă. Bugetul de resbel pentru 1889 al Rusiei Bugetul de resbel pentru anul 1889 în, trece pe acel din 1888 cu 6,329,015 ruble. Se urca la 215,569,510 ruble prevede, afara de sumele date pentru prestațiunile în bani și în natura, pentru îmbrăcăminte, cazârmare, etc. și cheltuelile urmatore : Fabricarea armelor și munițiunilor 10,335,749 ruble întreținerea materialului de artilerie și esercițiuri 2,080,620 » Esercițiuri de tir ale reserviștilor 1,273,268 » Ridicări topografice 272,000 » Drumul de for militar transcaspian și întreținerea flotilei pe Amu-Dana. 2,872,356 » Bugetul marinei rusesc pentru 1889 Bugetul anului 1889 este de 39,383,019 ruble, cu 210,705 ruble mai scăzut decât acela al anului trecut. Construcțunea de vase e suma de 44,848,019 ruble; artileria și minele, 3,800,000 de ruble și călătoriile vaselor de resbel, 2,100,000 de ruble. Electricitatea în armată. In armata franceza se face acum experiența cu rampele electrice, pe caii voiesc sa le introducă în miliția și sa se folosesca cu densele în timp de resbel pentru a cerceta noptea pe răniții și morții de pe câmpul de resbel. ACTE OFICIALE Ministerul de interne Consiliul județului Suceava este convocat în sesiune estraordinara, pentru ziua de 11 Maiu 1889. Se aproba a se face în budgetul Zecimilor județului Vlașca, pe exercițiul 1888- 89, inrernente de fonduri. Ministerul agriculturei, industriei, comerciului și domeniilor D. V. I. Rusu, absolvent cu diploma al școlii centrale de agricultura și silvicultura de la Herestrau, se primesce în corpul silvic și se numesce, pe Ziua de 16 Aprile 1889, in postul vacant de guard-adjutor silvic. Ministerul de finanțe Jurnalul consiliului de miniștri se aproba și, în consecința, se încuviințăza regularea drepturilor la pensiune pentru suma de lei 3.017, bani 40, cu începere de la 1 Aprile 1889, a mai multor persone. D. G. Surleanu, fost comisar de gară, este confirmat, pe Ziua de 15 Aprilie 1889, in funcțiunea de comisar polițienesc în or>rașul Odobesci, in locul vacant. Sunt numiți: D. Stefan Rusinor, în postul de șef verificator al mesurilor metrise din Bucurescl și D. Hagan, în funcțiunea de ajutor al acestui post. ÎNTÂMPLĂRILE PILE« Un butoiu cu gaz aprins.—In Ziua de 3 Aprilie curent, cârciumaresa de la hanul din cătunul Traisteni, pendinte de comuna Teșila, județul Prahova, voind a scote gaz dintr’un butoiu, ce ’1 avea în sala hanului, pe când a dat drumul canalei, a luat foc de la luminarea cu care era în mână și, aprinzându-se butoiul, pe dată a plesnit și a luat foc tot hanul. Cu ajutorul unui numeros public abia au scăpat pivnița, precum și vasele cu vin ce erau în ea. Spintecat de un par.La 6 Aprilie curent, dorobanțul Ciocoiu Gheorghi, din comuna Liuzi-Câlugâra, județul Bacău, lucrând la uâ casă, a căzut intr’un par, care ’l-a intrat în inimă și a încetat din viața după 3 ore de suferință. Trei deodată—Dobrița, soția lui Gheorghe Zangoliciu, din comuna Meteleu, județul Buzău, a născut, în ziua de 9 Aprilie curent, trei copii: un băiat și două fete. Atât mama cât și copii sunt sânâtoși. Recensiune climatică săptămânală (De Luni 15 Aprilie până Duminică 21 Aprilie 1889, st. n.) BUCURESCI In sâptămâna ce trecurăm am avut in scădere simțizare a temperaturei aerului. Intr’adevar, pe cât timp mijlocia temperaturei saptamânei a 15-a a fost 11 °.9, acea a séptamânei ce trecurăm, adica a celei de 16-a, nu a fost decât de 8 °.5, adică cu 3 °.4 mai scăzută. In loc deci, ca temperatura se cresca în mod normal cu u cantitate aprope egală cu acea a saptâmânelor precedente, am avut u scădere însemnată, care ne-a dat, în ceea ce priveșce temperatura, cu două săptămâni înapoi, căci, temperatura sâptamânei a 16-a a fost aprope identică cu aceea a sâptâmânei a 14 a. fi În ceea ce privesce temperaturile mijlocii zilnice, diferințele cu acele ale sâptâmânei trecute sunt încă și mai simțilare. Așa, pe când în a 15-a săptămână tote Zilele au avut mijlocia mai ridicata decât 11 grade, în săptămâna a 16-a nu am avut decât un singură Zi. Duminica, în care sé se fi atins acesta valore. Cea mai scâzuta temperatura mijlocie zilnica a fost 4 °.3, pe cât timp, în sâptămâna precedenta fusese 11 °.1, ceea ce face ua diferință în minus de 6 °.8. Mijlociile Zilnice ale temperaturei au fost: 10 °.5 Luni, 10 °.7 Marți 9 °.2 Mercuri, 5 °.8 Joi, 4 °.3 Vineri, 76.0 Sâmbătă și 11 °.8 Duminică. Ele sunt aprope aceleași ca ale săptămânei a 14-a. Din valorile acestor mijlocii se vede ca râcăla cea mai mare a avut loc în Zilele de Joi și Vineri. Cu tote acestea, temperatura cea mai scăzută, arătată de termometrul minimum, a fost In Ziua de Sâmbăta, când s’a coborit la 2 °.C. In celealte doua Zile cari au precedat acestea, adica Joi și Vineri temperatura minimă a fost mai scazuta decât 3 grade. Valorile zilnice ale temperaturei minime au fost: Luni 4 °.7, Marți și Mercuri 6 °.1, Joi 2 °.4, Vineri 3 °.8, Sâmbătă 2 °. 1 și Duminica 4 °.5, iar mijlocia séptamanala a avut valorea 4 °.1, aprobe cât jumătatea acelei din săptămână precedenta. Mijlocia septamânala a temperaturelor maxime a fost 14 °.9, adica cu 3 grade mai scăzută decât în precedenta septamâna. Cea mai ridicată temperatura observata a fost 19 °.6 in Ziua de Duminica; în septamana trecuta ea fusese ceva mai mare 20 °.2. Temperaturile maxime zilnice au fost: Luni 16 °.7, Marți 17 °.3, Mercuri lf1 °.5, Joi 10 °.8, Vineri 8 °.6, Sâmbătă 12 °.8 și Duminica 19 °.6. Diferințele Zilnice între temperaturele extreme au fost cuprinse între 5 °.8 și 15 °.1. Daca insa considerăm extremele absolute din cursul saptamanei, adica pentru minimum 2 °.1 și pentru maximum 19 °.6, găsim drept diferența valorea 17 °.7. Temperatura solulului nu s’a resimțit de loc de scăderea temperaturei aerului, decât pânâ la adâncimea de 30 de cetimetri, unde mijlocia septamanei a fost de 10 °.1 în loc de 11 °.3, cum fusese în septamana precedentă; la tote celelalte adâncimi mijlociile săptămânale au fost mai ridicate decât în precedenta săptămâna. Valorile lor au fost 10 °.0, 9 °.2, 8 °.l respectiv la adâncimile de 60, 90 și 120 centimetri. Cu tote ca în cursul săptâmânei am avut 5 Zile, de Marți pânâ Sâmbătă, cu plóc, totuși nebulositatea mijlocia a fost 6, adică ceva mai mică decât a sâptâmânei precedente, pilele cele mai senine au fost Luni,Sâmbata și Duminecă, iar Ziua de Vineri a fost cu totul acoperita. Sorele a strălucit în tote zilele de urmatorele cantități: Luni 11 ore și jumătate, Marți 7 ore și jumătate, Mercuri 1 ora și 18 minute, Joi 9 ore, Vineri două ore, Sâmbătă 10 ore și 18 minute și Cuminecă 11 ore și 36 minute. In total deci, sorele a strălucit 53 ore și 12 minute) adica cu 7 ore mai mult decât în cursul săptâmanei precedente. Adaugând acesta cantitate numărulul 416 ore 42 minute, gasim ca de la începutul anului și până acum sórele a strălucit de 469 ore 54 minute. Dupe Cum s’a spus mai sus, am avut în 57'la ploie, și anume: Marți 0 *”■ 1, s *