Romanulu, mai 1889 (Anul 33)

1889-05-01

430 membrii, cei mai mulți din sinul a­­ristocrați mei țărilor catolice. Devisa acestor congrese este: lup­ta pentru reînființarea puterei lu­­mesci a papei, și ast­fel guvernul i­­talian nu privește tocmai cu ochi buni aceste congrese. Era aprope să nască chiar un in­cident politic de oare­care gravitate din acesta causă , papa remi­find uă­notă tuturor puterilor mari din Eu­ropa, afară de Germania, prin care le invita să’l ajute pentru redobân­direa drepturilor sale d’odiniora, și Francia promițând a lucra în acest sens, guvernul italian s’a supărat și pare că mai iute de­cât s’ar crede acesta cestiune să producă o­ nouă încurcătură. Boulanger Norocul pare a-l părăsi pe gene­ralul Boulanger de când el s’a de­părtat de Francia. Mulți dintre aderenții săi l’au pă­răsit deja și Silnic se anunță cum alții încep a se lepăda de el. Chiar Petit Journal care era cel mai răspândit piar al boulangismu­­lui, citit mai ales de clasele mai de jos, declară în unul din numerile sale că nu mai voes ce să scie, de ge­neralul, și că fuga lui din țară este un act rușinos pe care omenii de bine trebue să-l desaprobe cu as­prime. E că acum și ceia ce scrie St. Ja­mes Gazette din Londra despre Bou­­langer : «Unele piațe își bat capul cu a­­ceia că cum ar trebui a se procede cu generalul. Pentru noi lucrul a­­cesta nu pare greu. Pur și simplu nu trebue să se ocupe nimeni cu el și faimosul general va dispare. Daci așa numită «societate bună» îl pri­­mesce în sânul ei, acesta nu o face de cât ca mai târ­liu să-l gonesc f­ără. S’a întâmplat acesta cu mulți. Noi din parte-re mărturisim că nu stim cu cât acest fugar ne-ar strica mai mult de­cât alți fugari francesi. Mulți Rochefourți au venit aici și în deosebite vremuri; au stat aici și mai târz­iu au început să spună min­ciuni despre noi. Déca Boulanger, chemat de sufragiul universal la Pa­ris, se va dovedi tot așa de incult și infam ca mulți fugiți francesi cari au scăpat de glonț ori ghilotină prin fuga lor în Englitera, noi nu putem face alt­ceva de­cât să râbdăm. Un corespondent parisian al Zia­rului Times scrie următorea hazlie păcălitură ce i-ar fi jucat-o lui Bou­langer ministrul de interne d. Con­­stans. Densul ar fi învitat la el un înalt funcționar din poliția despre care scia că e în relații prietenesci cu generalul. I-ar fi spus­­ apoi acestuia să caute șase dmeni voinici și isteți cari să-l dea peste graniță pe Bou­langer fără nici uă judecată. Funcționarul n’a voit să se învo­­iască dor d. Constans spunându-i că parlamentul va încuviința acesta măsură, el n’a putut să mai obiec­teze nimic. Plecând cnse de la mi­nistru, s’a dus drept la Boulanger și l-a spus ce pericol îl așteptă. A­­cesta auzind acesta, ar fi împache­tat imediat și a doua­­ fi a și plecat la Brucsella. SCIRI D'ALE PILEI D. Catargiu a prânzit Sâmbătă sera la d. Pake Protopopescu, primarul Capitalei. La acest prânz au luat parte d. Ver­nescu și d. Gherassi. D. Emanoil Vogotidi Konaki a fost pri­mit în audiența de către M. S. Regele. * * * Adunarfea generala a acționarilor Ban­dei Naționale e amânata pentru Joi la 3 oire dupa amen­l. * * * *­. Dristorean, advocat și fost director al poliției Capitalei sub d. Radu Mich­io, va fi numit prefect al județului Buzău. * * * D. Alecsandru Lahovary, ministru al­ in­­terim la lucrările publice a numit pe prin­cipele Alecsandru Știrbei, fost ministru de interne, membru in consiliul de adminis­trație al cailor ferata Românei # * Darhiaiíiá Ia­rtfele 2S vă fi adunarea ge­­nerala a Societăței de asigurare Naționala; . .. * * Incidentul de­jn grăbită, provocat de noua delimitare a fruntariilor despre AUs* fi­ o­t­ngaria; e fie cale de a Se aplana. , & , i ; ♦ » . Curtea de Casație a respun­d­erí apelul fi­ lul C. Wille care depuse înscrierea a 65 alegatori in listele electorale. * * * Programa Primirei alteței sale regale principelui Ferdinand al Romăniei Moștenitorul presumptiv al Coronei Alteța­rea Regală, principele Ferdinand al României, moștenitorul presumptiv al Coronei, venind în țară, va fi primit, în noptea de Marți, 18 ale curentei, la sosi­rea în gara Verciorova, de către d. gene­ral G. Anghelescu, comandant al corpului I de armata, de d. general comandantul diviziei I, de un adjutant regesc, de pre­fectul județului Mehedinți și de comandan­tul garnisonei. Ua gardă de onore cu dra­pel, va da onorurile cuvenite.’ In timpul nopței, de la Verciorova până la Piteșci, numai d-nii prefecți ai județe­lor respective precum și comandanții de garnisone ai reședințelor de județe se vor afla la trecerea trenului pe peronul garei. Prefecții vor însoți trenul în parcursul ju­dețelor lor. La Pitesti tote autoritățile civile și mi­litare și un gardă de onore cu drapel și musică se vor afla pe peronul gării. La Chitila, Alteța­rea Regală va fi întâm­pinat de d. prefect al județului Ilfov și de comandantul regimentului al 8-lea de linie cu un deputațiune a corpu ui oficieresc al acestui regiment. Miercuri 19 ale curentei, la orele 9 și jumatate dimineța, trenul sosind în Bucu­­resci. Alteța Sa regala Principele Ferdinand va fi întâmpinat de Majestațile Lor la gara de Nord. Aci vor fi față I. P. S. S. Mitro­politul Primat al României, d-nii miniștrii, d-nii președinți al Senatului și Adunărei de­putaților, d-nii primul-președinte și preșe­dinții al înaltelor curți de casațiune și de compturi, d-nis procuror­ general al înaltei curți de casațiune și procuror al înaltei curți de compturi, d-nii generali și casa regala, d-nii prim-președinte și procuror­­gener­al al curtei de apel din Bucuresci, d. primar al capitalei cu consiliul comunal, și d-nii decani al facultăților. Un escadron de gendarmi casări va es­corta trăsură regala. Trupele garnisonet vor fi înșirate de la gară până la palat. In curtea palatului vor fi toți d-nii ofi­­țeri din garnizona cari nu se vor afla sub arme. La orele 8 și jumătate sera va fi u­ re­tragere cu facle, esecutată de tóte musi­­cele din garnisonă. La aceeași oră se vor afla la palat toți d-nii generali, d-nii șefi de corpuri, pre­cum și corpul ofițeresc al regimentului 3 linie. Lucrările comisiunei bu­getare Comisiunea bugetara s’a întrunit eri la Senat pentru a începe discuțiunea asupra bugetului. La acesta întrunire au asistat mai toți membrii comisiunei. Comisiunea a început erl sa discute bu­getul cultelor. La ora 2 și jumătate co­misiunea se ocupa cu discuțiunea capito­lului întuiü. D. ministru al cultelor, Boerescu, sus­ține bugetul acestui minister așa cum a fost elaborat de d. Maiorescu. Comisiunea însa în discuțiunea ce a ur­mat asupra bugetului, a redus mai multe paragrafe de credite mici pe care comisi­unea le a considerat ca inutile; a adău­­gat mai multe credite pentru formarea de nouă scale rurale, și a marit numarul re­­visorilor școlari. Centrul Parisului Toți discuta adesea și Voesc­a sei unde e centrul Parisului. In cât privesce centrul geografic, nu existâ nici ua dificultate: el e între Louvre și Primăria. Ceea ce este cnse greu a determina, e centrul vieței parisiane. Fie­care se pote considera naturalmente, ca centrul universului, ceea ce este și e­­xact, căci centrul unei sfere care n’are li­mite, este pretutindenea. Evident deci că bursa este centrul­­ financiarilor, Sorbona centrul școlelor, iar abatoriul orașului, cen­trul măcelarilor. Dar­deca se înțelege prin centru, punc­tul unde circulația e mai mare, ar trebui să spunem ca el este la intersecțiunea bou­­levardurilor Saint-Denis și Sebastopol. De voim énse sa ținem sema de locul unde e eleganța trecătorilor, trebue sa punem centrul­ între piața Madeliene și piața o­­perei. Centrul caselor bogate, e probabil arcul numit al Triumfalis­, centrul monarh­iei constituționale e In faubourg, Saint Ho­­noré, iar centrul republicii moderate este parcul Moncey și Centrul literelor și al artelor e pMus tidenea, centrul revoluțiunilor este la Bel­ le Ville. Să ha trecem cu vederea asupra Moftt­­mattrului, care este centrul tuturor aface­rilor și al tuturor persoanelor. Și la urma urmei, Parisul este tandrul Unic, corm­pția din mai multe centru’ri Restaurante pe turnul Eiffel plărele parisiane anunță ca în primul etagiu al turnului Eiffel, s’au instalat patru restaurante și anume: Un restaurant francez, un bar (cârciumă) anglo-americanâ, un restaurant rusesc și un berărie flamandă. Un bar va fi instalat în al douilea e­­tagiu. De asemenea și pe cele doua d’antéb­­­lat-forme, s’au instalat mai multe prâva­­iare mici, unde visitatorii vor găsi­ ca­­lanze, lornete, chiar și cabinete de toa­­eta. Fie­care restaurant, va fi prevâslut cu un telefon. Datoria Germaniei Un­­ ziar berlinez «Freisinnige Zei­tung», publică on statistică, forte im­portantă, din care reese că în ulti­ma decadă, sarcinele bugetului im­periului, provenind din dobânzile ce se plătesc pentru împrumuturile făcute în acești­­ zece ani, au mers­ din ce în ce crescând în niște proporțiuni înspăimântătore. La sfârșitul anului 1874, mulțu­mită plăței, ca indemnisație din răs­­boiul cu Franța, Imperiul German, nu era dator mai nimănuia. Dar a­­cesta stare de lucruri nu dură mult. In anul bugetar 1877, găsim cel d’ân­tâiu împrumut, era vorba pe atunci de cheltuelile extraordinare pentru ar­mată și marină. Iată un tablou statistic, de­mer­sul crescând, al datoriei imperiului: Freisinnge Zeitung calculeza că la 15 Noembre 1888, s’a atins deja cifra de 818,787,000 de mărci. La acesta sumă trebue să se adauge încă, creditele votate, dar nefăcute încă, caii se urcă la suma de 329,435,000 mărci, plus și creditele în sumă de 90,392,517­ mărci, prevăzută în bu­getul pe exercițiul anului 1889—90. Se póte prevedea că datoria im­periului va atinge la sfârșitul anului 1889, respectabila sumă de 1 miliard 238,614,000. Fota berlineză adaugă că în timp de 18 ani, de la resboiul franco­­german, s’a cheltuit numai pentru armată, cele 8 miliarde luate ca în­­demnisație de la francezi, plus încă 1,200 milione de franci, ceia ce în total reprezintă minima (?) sumă de 6 miliarde și 1 sfert. 31 Marte 1877 16,300,000 mărci * 1878 72,203,600 » « 1879 138,860,700 » » 1880 218,057,600 » » 1881 267,786,500 » » 1882 319,239,000 » » 1883 348,951,500 » » 1884 373,125,200 » » 1885 410,000,000 » » 1886 440,000,000 » « 1887 486,201,000 » » 1888 658,000,000 » Incendiul cel mare din New-York Agențiile de publicitate au adus­­ filele trecute uă scrie telegrafică în privința arderei unei fabrice mari din New-York. E că acum și nișce sciii poștale ce le primesce Deutsche Zeitung din orașul unde s’a întâm­plat sinistrul . Focul ce s’a întâmplat în New- York (filele trecute, este cel mai mare, ce s’a întâmplat vr’aă dată în New York. Ani sunt deja la mijloc de când nu se ține minte un ast­fel de fla­gel. Incendiul a luat naștere din magazia de mărfuri a d-lor Rossiler și Schidmore, ce se află situată în curtea fabricei pentru fabricarea gră­­simei, — e­uă zidire în 5 caturi— a d-lor Wilccox & Comp. Flăcările s’au întins apoi, peste o­ întindere de 100 de piciore și au aprins elevatoriile (magazii, un fel de pătule) Yorkului, arpend tote clă­dirile din prejur. O­ mare cantitate de mărfuri europene, atât pentru im­port cât și pentru esport, a fost con­sumată de flăcări. Era un timp când apa, nu mai folosea la nimic, cu tote că era în­deajuns. De asemenea și u­ enormă can­titate de bumbac, bere precum și alte mărfuri au fost prefăcute în cer­nușă. Tot așa s-a prefăcut în scrum mai bine de 118,000 bușeli de orz și orez ce se aflau în păturile ora­șului. Incendiul a durat mai bine de 6 ore Și în acest interval apa n’a încetat, a fi turnată cu mare îmbel­­șugare pe acest element destructor. Duei lucrători din fabrică voind să scape au sărit jos de pe on înălțime doare, au rămas morți pe loc. Mai mulți pompieri au fost răniți. ROMANULU­I MAI Pagubele sunt enorme, ele se urcă la cifra de 3,012,500 dolari, (15,062,500 franci) din cari valarea grânelor din elevatorii se urcă la suma de 1,400,000, iar a celor­l­alte mărfuri la suma de 1,372,500 dolari. Foarte puține zidiri au fost asigu­rate. Se speră că în cel mai scurt timp ele vor fi reclădite din nou. Nunta împăratului Chinei astragem următorele detalii importante din­­ barul London and China Telegraph, în privința nuntei împăratului Chinei: In­­ ziua de 26 Februarie, la orele 12, când totul era deja gata, patru principese s’au dus în apartamentele împârâtesei, a­­jutând’o sâ se galésea. Era hainele ce le-a purtat ea . Un fel de capelă de mătase roșie, îm­podobită cu mărgăritare, coralii, rubinuri, ametiste iaspii și cu pene albastre ; rochia îi era brodată, cu dantele și împodobită cu giuvaericale ; doua salbe de coralii, uă alta salba pentru gât tot de coralii; un pereche de cercei cu brilante; uă basma elegantă de buzunar de matase. Dupa ce regina fu îmbrăcata și gătita comp­ect, a stat puțin de s’a odihnit; apoi a venit un enicer în sala cea mare pen­tru a o invita sa subscrie contractul de căsătorie și sâ primesca pe semn sigiliul de aur. Ea a fost întovărășită de doua princi­pese, în timp ce un enicer îi citesce con­tractul, pe care îl ține în ambele mâini. Dupa ce s’a finit cu citirea acestui act, împârâtasa s’a retras din nou in aparta­mentele ei, spre a se mai odihni puțin. Pe urmă un enuc a luat sceptrul cel de aur și sigiliul, pe care l’a înmânat unui prim comisar, și acesta s’a dus de le-a a­­șediat în paviliónele împârâtesei. In acest timp toți impiegații așteptau fie­care la post­ul său. Apoi mai mulți enuci au luat tronul îm­­pârâtesei și l’a dus de l’a așezat în hala cea mare. Pe scaunul tronului se afla așezat un sceptru. Dupa ce principesele au ridicat acel sceptru și l’a dus de asemenea in hala cea mare, apoi au venit pe lângă impă­­rătesa de­­ l-au ajutat sa se așeeze pe tron, după ce mai anteii i s’a dat un mâr și după ce i s’a afumat tămâe de Thibet. După acesta întregul cortegiu a însoțit împărăteasa pené in palatul imperial. Aci tóte principesele și damele cele nobile s’au dus de au intrat în palat prin porta de din dos Shen­yu, iar împărăteasa singură, a intrat prin porta cea din fața, numita Ta-Ching. Aci miniștrii au scos contractul de că­sătorie, împreuna cu sigiliul cel de aur și l-au pus pe masa. In acest interval musicanții au cântat mai multe arii apoi 8­enunci au venit de au invitat pe împărăteasa a se scula și a se așeiia pe un alt fotoliu făcut numai din pene. Pe acest nou tron ea a fost dusa în palatul, numit Chung-fun. In acest nou palat, fotoliul de pene, a­­șei­at pe un lighian de cărbuni aprinși una dintre principese îi făcu ca dar un mor de aur, apoi i se mai da un sticla, plina de perie și de monede de aur. Pe pragul apartamentului soțului el se afla a­­șe­zat: un arc, un săgeata și un șeu. După ce împăratul, soțul ei a sosit, îm­brăcat fiind cu ornamentele cele mai splen­dide, pentru a întâmpina soția sea, a luat apoi arcul și săgeata și a împușcat lovind seva. Dupa acesta operație, mirele s’a apro­piat de miresa și­­ l-a luat broboda din cap. Pe urma doua principese au însoțit pe împăratasa în camera ei nupțiala, unde ea s’a așezat în partea stânga a patului, iar bărbatul față în față cu dânsa, la drapta. Apoi cele doua principese le-au oferit vin și alte băuturi, cu cari au ciocnit îm­preună în sănătatea lor. După acesta, cum a înserat, principesele au aranjat patul pen­tru dormit, și au părăsit apartamentul nup­țial. De la trei ore în dimineța i­ilei de 27 Februarie principesele s-au introdus din nou în budoirul împărătesei, ajutându-o să se îmbrace. De asemenea și împăratul a pus haina lui oficiala de mare ținuta. Dupa ce suveranii s’au gătit, împăratul și ’­mperatésa s’au dus apoi la biserica pentru a se închina Zeilor cerului. Dânșii s’au in­chinat de 9 ori fie­care. Pe urma s’au dus în templul Sul­lon­ Huang, unde au aprins nisce tâmpe tibetiana, închinându-se tot de 9 ori. De aci pleca la palatul numit Chien- Ching­ unde s’au închinat de câte 9 ori Sg fața portretelor bunicilor, taților și fra­ților lor i Eșind de aci s’au îndreptat la împărătesa văduva* bateia s’au închinat tot de 9 ori, dăruindu’l și un sceptru de auri In schimb impératesa văduva le-a dat în dar sceptul ei propriu» Odată aceste împlinite, împăratul și îm­pârâtăsa s’au întors în apartamentele lor. Aci împârâtasa s’a închinat de mai multe (tot de 9 ori) împăratului. Drept râsplată, împaratul i-a dat soției sale sceptrul séu, ș’apoi s’a închinat și el. NAVNTARI IN ARMATA Prin decret regal s’au făcut următorele înaintări de oficieri inferiori în arma ge­niului, pe diua de 16 Aprilie 1889: La gradul de capitan. — Întâiul rând la vechime: Rădulescu Constantin, locote­nent de le 1874. Ianuarie 1, din regimen­tul 2 geniu, la vacanța ce este în același regiment, în locul căpitanului Theodoru Dimitrie, înaintat. La gradul de locotenent. — Al d­oilea rând la alegere: Negru Athanasie, sublo­cotenent de la 1886, Iulie 1, de la servi­ciul de geniu al corpului II de armata, la vacanța ce este la regimentul 2 geniu. Al treilea rând la vechime: Toplicescu George, sub­locotenent de la 1886, Iulie 1, din regim­entul 2 geniu, la vacanța ce este în același regiment. Scrie militare Armamentul Turciei Dupu­i Revue du Cercle Militaire, Tur­cia are: 200,030 pusei Y Vincester, Remington, Martini-Feabody. 150.000 de pusei Sniders. 440.000 » Martini-Henry. 1,300 de tunuri de campanie Krup. S’a mai comandat în Februarie 1887, 500,000 pusei Mauser, cu magasia și de calibrul 9 mm. 5, și 50.000 de carabine, de același calibru, pentru cavaleria; den pâna acum, nu s’a primit nici a­­ zecea parte din acesta comandă. Bugetul de resbel pentru 1889 al Rusiei Bugetul de resbel pentru anul 1889 în­, trece pe acel din 1888 cu 6,329,015 r­u­­ble. Se urca la 215,569,510 ruble prevede, afara de sumele date pentru prestațiunile în bani și în natura, pentru îmbrăcăminte, cazârmare, etc. și cheltuelile urmatore : Fabricarea armelor și mu­­nițiunilor 10,335,749 ruble întreținerea materialu­lui de artilerie și eser­­cițiuri 2,080,620 » Esercițiuri de tir ale reserviștilor 1,273,268 » Ridicări topografice 272,000 » Drumul de for militar transcaspian și întreține­rea flotilei pe Amu-Dana. 2,872,356 » Bugetul marinei rusesc­ pentru 1889 Bugetul anului 1889 este de 39,383,019 ruble, cu 210,705 ruble mai scăzut decât acela al anului trecut. Construcț­unea de vase e suma de 44,848,019 ruble; artile­ria și minele, 3,800,000 de ruble și călă­toriile vaselor de resbel, 2,100,000 de ruble. Electricitatea în armată.­ In armata franceza se face acum experiența cu ram­­pele electrice, pe caii voiesc sa le intro­ducă în miliția și sa se folosesca cu den­sele în timp de resbel pentru a cerceta noptea pe răniții și morții de pe câmpul de resbel. ACTE OFICIALE Ministerul de interne Consiliul județului Suceava este convo­cat în sesiune estraordinara, pentru z­iua de 11 Maiu 1889. Se aproba a se face în budgetul Zeci­milor județului Vlașca, pe exercițiul 1888- 89, inrernente de fonduri. Ministerul agriculturei, industriei, co­­merciului și domeniilor D. V. I. Rusu, absolvent cu diploma al școlii centrale de agricultura și silvicultura de la Herestrau, se primesce în corpul sil­vic și se numesce, pe Ziua de 16 Aprile 1889, in postul vacant de guard-adjutor silvic. Ministerul de finanțe Jurnalul consiliului de miniștri se apro­ba și, în consecința, se încuviințăza regu­­larea drepturilor la pensiune pentru suma de lei 3.017, bani 40, cu începere de la 1 Aprile 1889, a mai multor persone. D. G. Surleanu, fost comisar de gară, este confirmat, pe Ziua de 15 Aprilie 1889, in funcțiunea de comisar polițienesc în or>­rașul Odobesci, in locul vacant. Sunt numiți: D. Stefan Rusinor, în postul de șef ve­rificator al mesurilor metrise din Bucu­­rescl­ și D. Hagan, în funcțiunea de aju­tor al acestui post. ÎNTÂMPLĂRILE PILE« Un butoiu­ cu gaz aprins.—In Ziua de 3 Aprilie curent, cârciumaresa de la ha­nul din cătunul Traisteni, pendinte de co­muna Teșila, județul Prahova, voind a scote gaz dintr’un butoiu, ce ’1 avea în sala hanului, pe când a dat drumul cana­­lei, a luat foc de la luminarea cu care era în mână și, aprinzându-se butoiul, pe dată a plesnit și a luat foc tot hanul. Cu ajutorul unui numeros public abia au scă­pat pivnița, precum și vasele cu vin ce e­­rau în ea. Spintecat de un par.­La 6 Aprilie cu­rent, dorobanțul Ciocoiu Gheorghi, din co­muna Liuzi-Câlugâra, județul Bacău, lu­crând la uâ casă, a căzut intr’un par, care ’l-a intrat în inimă și a încetat din viața după 3 ore de suferință. Trei de­odată—Dobrița, soția lui Gheor­­ghe Zangoliciu, din comuna Meteleu, ju­dețul Buzău, a născut, în ziua de 9 A­­prilie curent, trei copii: un băiat și două fete. Atât mama cât și copii sunt sânâtoși. Recensiune climatică săptămânală (De Luni 15 Aprilie până Duminică 21 Aprilie 1889, st. n.) BUCURESCI In sâptămâna ce trecurăm am avut in scădere simțizare a temperaturei aerului. Intr’adevar, pe cât timp mijlocia tempera­turei saptamânei a 15-a a fost 11 °.9, acea a séptamânei ce trecurăm, adica a celei de 16-a, nu a fost de­cât de 8 °.5, adică cu 3 °.4 mai scăzută. In loc deci, ca tem­peratura se cresca în mod normal cu u­ cantitate aprope egală cu acea a saptâ­­mânelor precedente, am avut u­ scădere însemnată, care ne-a dat, în ceea ce pri­veșce temperatura, cu două săptămâni îna­poi, căci, temperatura sâptamânei a 16-a a fost aprope identică cu aceea a sâptâ­­mânei a 14 a. fi În ceea ce privesce temperaturile mijlo­­cii zilnice, diferințele cu acele ale sâptâ­­m­ânei trecute sunt încă și mai simțilare. Așa, pe când în a 15-a săptămână tote Zi­lele au avut mijlocia mai ridicata de­cât 11­ grade, în săptămâna a 16-a nu am a­­vut de­cât un singură Zi. Duminica, în care sé se fi atins acesta valore. Cea mai scâzuta temperatura mijlocie zilnica a fost 4 °.3, pe cât timp, în sâptămâna precedenta fusese 11 °.1, ceea ce face ua diferință în minus de 6 °.8. Mijlociile Zilnice ale tem­peraturei au fost: 10 °.5­ Luni, 10 °.7 Marți 9 °.2 Mercuri, 5 °.8 Joi, 4 °.3 Vineri, 76.0 Sâmbătă și 11 °.8 Duminică. Ele sunt a­­prope aceleași ca ale săptămânei a 14-a. Din valorile acestor mijlocii se vede ca râcăla cea mai mare a avut loc în Zilele de Joi și Vineri. Cu tote acestea, tempe­ratura cea mai scăzută, arătată de termo­metrul minimum, a fost In Ziua de Sâm­băta, când s’a coborit la 2 °.C. In cele­alte doua Zile cari au precedat acestea, adica Joi și Vineri temperatura minimă a fost mai scazuta de­cât 3 grade. Valorile zil­nice ale temperaturei minime au fost: Luni 4 °.7, Marți și Mercuri 6 °.1, Joi 2 °.4, Vineri 3 °.8, Sâmbătă 2 °. 1 și Duminica 4 °.5, iar mijlocia séptamanala a avut valorea 4 °.1, aprobe cât jumătate­a acelei din săp­tămână precedenta. Mijlocia septamânala a temperaturelor maxime a fost 14 °.9, adica cu 3 grade mai scăzută de­cât în precedenta septa­­mâna. Cea mai ridicată temperatura ob­servata a fost 19 °.6 in Ziua de Duminica; în septamana trecuta ea fusese ceva mai mare 20 °.2. Temperaturile maxime zilnice au fost: Luni 16 °.7, Marți 17 °.3, Mercuri lf1 °.5, Joi 10 °.8, Vineri 8 °.6, Sâmbătă 12 °.8 și Duminica 19 °.6. Diferințele Zilnice între temperaturele ex­treme au fost cuprinse între 5 °.8 și 15 °.1. Daca insa considerăm extremele absolute din cursul saptamanei, adica pentru mini­mum 2 °.1 și pentru maximum 19 °.6, gă­sim drept diferența valorea 17 °.7. Temperatura solulului nu s’a resimțit de loc de scăderea temperaturei aerului, de­cât pânâ la adâncimea de 30 de cetimetri, unde mijlocia septamanei a fost de 10 °.1 în loc de 11 °.3, cum fusese în septamana precedentă; la tote celelalte adâncimi mij­lociile săptămânale au fost mai ridicate de­cât în precedenta săptămâna. Valorile lor au fost 10 °.0, 9 °.2, 8 °.l respectiv la adân­cimile de 60, 90 și 120 centimetri. Cu tote ca în cursul săptâmânei am a­­vut 5 Zile, de Marți pânâ Sâmbătă, cu plóc, totuși nebulositatea mijlocia a fost 6, adică ceva mai mică de­cât a sâptâ­­mânei precedente, pilele cele mai senine au fost Luni,­­Sâmbata și Duminecă, iar Ziua de Vineri a fost cu totul acoperita. Sorele a strălucit în tote zilele de ur­­matorele cantități: Luni 11 ore și jumă­tate, Marți 7 ore și jumătate, Mercuri 1 ora și 18 minute, Joi 9 ore, Vineri două ore, Sâmbătă 10 ore și 18 minute și Cu­­minecă 11 ore și 36 minute. In total deci, sorele a strălucit 53 ore și 12 minute) adica cu 7 ore mai mult de­cât în cursul săptâmanei precedente. A­­daugând acesta cantitate numărulul 416 ore 42 minute, gasim ca de la începutul anului și până acum sórele a strălucit de 469 ore 54 minute. Dupe Cum s’a spus mai sus, am avut în 5­7'la ploie, și anume: Marți 0 *”■ 1, s *

Next