Romanulu, iulie 1889 (Anul 33)
1889-07-01
Să venim în finie la al treilea și ultimul punct din circulara, «sistemul pe clase». Pentru acesta d. Pomponiu se entusiasme. Iacă argumentele : «Pentru susținerea acestei sisteme, Zace «d-sa, am în ajutorul meu două bărbați «mai competenți, mai erudiți cu cari nu «mĕ pot compara». La ce v’ați aștepta din acesta introducere ? Desigur că d l Pomponiu va cita cel puțin argumentele celor doui bărbați competenți, cari să fi susținut vr’aă dată sistema pe clase. Dar d-sa nu face astfel. D-l Pomponiu, vorbind de d-l Rosetti și Gion, spune că d-lor, în calitate de delegați ai primăriei, au avut ocasiunea de a se convinge de ce pot tinerii institutorii când au visitat clasa I-a de la școla primară, „Calist“ unde funcționa d-l Pomponiu Mai citeza d-l Pomponiu și alte școli, pe cari le-au visitat delegați, și au rămas satisfăcuți astfel școla de la Mántulesa clasa IV (institutor d-l M. Fiorențiu) și clasa I (regretatul coleg N. Lascu). Întreb însă, are prin aceia că d nii V. Rosetti și Gion au constatat un progres făcut în școlă cu sistema actuală, s’au pronunțat d-lor pentru acesta sistemă și sunt contra oricărei alte sisteme care d’asemeni ar putea da resultate tot așa de bune, ba póte mult mai bune ? ! Eu cred că nu. Gât despre celelalte argumente ale d-lui Pomponiu, contra rotațiunei și pentru împărțirea pe materii, observ următorele : In Românul s’a adus, de institutori capabili, argumentele ce vin în sprijinul rotațiuni. Nu se mai repet deci și eu. Earefirmațiunei d-lui Pomponiu ca marea majoritate a institutorilor este contra rotațiunei, s’aj respuns prin resultatele votării ce s’a făcut în totaera asupra rotațiunei, votare care numai în sprijinul d-lui Pomponiu nu vine. D. Cecropide Institutor în capitală ESAMENELE GENERALE 19 Iunie Institutul de fete al d nei Manu« Gl. I gimnasiale sc. matematice, 11,111 și Videm. Scola Normalii a societăței Desenul și caligrafia în tote clasele. Liceul 8 tu Sava Cl. III 1. francesa, Videm. Liceul M. Basarab Cl. I caligrafia, II istoria IV 1. latină, VI giena. Gimnasiei Lazur Cl. I. româna, III istoria, IV religia. Gimnasiul Cantemir Cl. musica, II 1. română, III sc. naturale V religia. Seminarul Central Cl. I caligrafia, II musica biseric., IV lesen, V teol. dogm., VII elina. Siminarul Nifon Mitropolitul Cl. I caligrafia, II sc. naturale, III morala, IV pastorala, ViI istoria. Scóla Normală Carol I CI. coșeria, 11 musica, 111 religia, IV frunthieria. --------- —»«!■! —----------- Medicina populară de Prof. Dr. G. GRIGORESCU XIV Funcțiunile de nutriție1) (Urmare 2) ■v Vorbind de golirea stomacului, după ce hrana se amestecă bine, s’a uitat următorele amănunte. Golirea acesta se întârzie dacă, în acest timp al digestiei, stomacul se află cu deschizătura pilorica în sus, cum se întâmplă când omul este culcat pe laturea stânga. In asemenea caz, stomacul fiind pus ca o garófa de apă cu gura în sus, trecerea hranei se face mai cu anevoință, pentru că ea nu mai pute să iasă și prin faptul curgerii, ci numai prin munca stomacului. De aceia, culcarea pe laturea stângă, dupe masă, tulbură digestia cu atât mai mult, cu cât stomacul este mai încărcat, cu cât omul este mai bătrân, mai bolnăvicios și mai trândav. Prin urmare, atât cât ține golirea stomacului, adică 3—4 coșuri după masă, este bine ca omul să nu se culce deloc pe laturea stângă; tate cele alte posiții sunt mai priinciose. Absorbția (Sorbirea) este pătrunderea în sânge a materiilor curgatore, a materiilor tari topite și a gazelor (cum este aerul și alte gaze humerase). Absorbția se face pe tote părțile corpului, pe din afară și pe din năuntru. Așa, suprafața din năuntru a mațelor absorbe cu îmbelșugare hrana digerată ; suprafața corpului. ROMANULUI IULIE pielea, absorbe asemenea ; suprafața din năuntru a plămânilor, unde intră aerul respiraței, absorbe și mai mult ca mațele ; absorbția se face , asemenea cu mare iuțălă în coșul peptului (cavitatea pleuralâ), în pântece (cavitatea peritoneală), sau în orice parte sub piele : un mușchi, în ose, etc. La începutul stiinței se credea că în tote aceste părți se află nișce guri, deschizături mici, cari erau în legătură cu sângele și cari sorbeau, pentru acesta s’a numit absorbție acestă funcțiune a machinăriei animale. Cum se face absorbția ? Sunt mai multe puteri ale naturei cari îndeplinesc absorbția. Una din acestea este amestecarea, putere care se găsesce în tote materiile curgătore (fluide). Așa : Materiile curgătore cum este apa, spirtul , materiile tari prefăcute în curgătore prin topirea lor în materii curgătore; gazele, cum este aerul, gazul de luminat, etc. tote au puterea d’a se amesteca între ele, când sunt puse la un loc. Să luăm exemple. Dacă punem în fundul unui pahar mare un păhăruț mititel plin—ras cu vin, cu saramură, cu sânge, sau cu vr’o vopsea topită, și turnăm cu încetul în paharul cel mare, apă sau alt liquid, până ajunge de acopere păhăruțul cel mic, atunci fără să mișcăm vasele, fără să amestecăm, vedem că liquidul din păhăruț se amestecă cu liquidul din paharul cel mare, și după câtva timp, amestecarea este desăvrșită. Tot așa, dacă punem la un loc aer și gaz de luminat, și urmăm aceleași îngrijiri, amestecul se face, iarăși, cu cea mai mare înlesnire. Acestă putere de amestecare este mai mare sau mai mică la deosebitele materii. Unele nu se amestecă mai deloc, așa este uleiul. Acum, dari în loc de pahare, luăm un vas de sticlă, în formă de cutie și ’i despațim pe la mijloc cu un perete de piele subțire crudă sau chiar tăbăcită, de pământ ars sau de ghips, dar nesmălțuit, și dacă turnăm într’o parte materia curgătore din păhăruțul cel mic, iar în partea cealaltă turnăm apa din paharul cel mare, atunci vedem că aceste două materii curgatore, deși sunt despărțite de un perete, cu tote acestea ele se amestecă iarăși, cu destulă iuțălă, după cum au putere de amestecare mai mare sau mai mică. Tot așa se întâmplă și cu gazele, și ele se amestecă dacă sunt despărțite cu asemenea perete. Amestecarea, acestă putere naturală, are cea mai mare însemnătate pentru absorbție. Nu vom explica cari sunt căușele amestecării, căci ele sunt greu de înțeles, pentru cunoștințe de felul medicinei populare, dar vom arăta cum acestă putere îndeplinesce absorbția in corpul animalelor. Corpul animalelor are înăuntrul lui sânge, cum este seva (sângele) plantelor. Acest sânge nu este risipit în în corp, ca într-un burete, ci este cuprins în mii și mii de canaluri, cari se unesc între ele și fac oă rețea așa delicată, încât cea mai mică înțepătură nu pare să străbată vr’o parte a corpului, fără să rupă din ele , așa că orice curgere de sânge nu se face decât după ruperea acestor canaluri. Ele se numesc vase ale sângelui. Acum, dacă judecăm vedem că, sângele din corp și materiile curgătore din stomac, de pildă, se află despărțite de un perete subțire, adică de pereții vaselor sângelui, întocmai ca și cele două curgătore din vasul de sticlă despărțit cu peretele de piele subțire. Prin urmare, materiile curgătore din stomac și mare vor căuta să se amestece cu sângele, ca și curgăterele despre cari am vorbit. Trebue să cunoscem însă, că în absorbție, sângele este făcut așa încât tote materiile merg spre el, dar el nu ese din vasele săle ; și când se întâmplă săsă, cum în unele bule, sau când luăm unele curățenii, atunci el lasă să tracă numai serul, iar nu și cele alte materii din cari este făcut. Afară de amestecare, pereții despărțitori au, asemenea, uă putere forte însemnată pentru îndeplinirea absorbției Pereții vaselor sângelui, sau pereții despărțitori ai instrumentelor cu cari studiem absorbția, trebue să aibă mai intenn nenumerate deschizături mici (pori) cari nu se văd cu ochiul gol, și al doilea trebue să se arunce (imbile) lesne. Prin pori se face amestecarea, prin ei trec curgătorele unele spre altele, așa ca cum ar trece prin nișce canaluri. Și cu cât un perete despărțitor este mai poros, adică are deschizături mai multe și mai măricele, cu atâta acest perete înlesnesce mai mult amestecarea, sau absorbția. Irmuerea pereților despărțitori înlesnesce asemenea amestecarea. Așa, apa și multe lichide frunce orice perete și se amestecă cu înlesnire ; uleiul frunce fórte greu sau nici de cum pereții de piele sau de ghips, de aceia, nici nu se amestecă ; argintul viu (mercuriul) nu frunce nici pereții de piele, nici pe cel de ghips, de aceia nu se amestecă de loc ; apa și alte multe curgătore nu frunce pereții de gumă elastică, de aceia amestecarea nu se póte face, însă spirtul și alte curgatere írunce guma elasticâ și amestecarea lor se face prin asemenea pereți. Subțimea pereților înlesnesce asemenea amestecarea. In corpul animalelor, deosebitele țesături care fac pereții despărțitori între sânge și curgäterele de absorbit, nu se trunce d’opotrivă, ci unele mai mult, iar alte mai puțin; de aceia, absorbția este mai mare în unele organe, iar în altele mai mică. Că măsură nedreptă Buletinul camerei de comercia, din Botoșani, face următórele observațiuni, cu privire la uă circulară a direcțiunei căilor ferate, pe cari le credem că sunt forte drepte și întemeiate. In momentul de a pune sub presă, Ziarul, cu destul regret, aflăm, ca onorabila Direcțiune a căilor ferate, ar fi dat o circulară către tote stațiunile de la calea ferata, de a nu mai primi productele vandute și destinate esportațiunei, dacă acestea vor fi aduse atunci când în stațiune nu s’ar găsi vagane disponibile de încărcat. Și chiar daca se primește productele aduse, cu tote acestea ele sunt depuse pe piața stațiune!, pe risipul și pericolul aducătorului, compania nevoind se răspunda de nimica, cu alte cuvinte, comerciantul aducător este obligat de a’și lua cuvenitele măsuri pentru paza mărfurilor sale, pâne în ziua când vor fi vagone în care se’și depue productele vândute, și în cazul acesta, numai atunci naște obligațiunea pentru Direcția căilor ferate de a elibera recipisa de primirea mărfurilor, iar pene atunci stau aruncate, și, la voia întâmplare!, pe piața stațiune!. Măsura acesta daca va fi adevarata, nu putem de -ata o desaproba, fiind din tote, punctele de vedere daunatore interesului comercianților și agricultorilor noștri. Cerem Unor Direcțiunel a cailor ferate de a revoca acesta disposițiune, întru cât ea nu serva decât de a opri transacțiunile comerciale, lucru de altmintrele forte lesne de înțeles, căci de vreme ce pentru productele aduse la gara nu se da imediat recipisa, în asemene cirrcumstanța la ce serva vînejarea, pe cât timp ca fiind fâcuta de nevoe, nu te póte înlesni, cu alte cuvinte și vîmietori și cumpărători trebue să fie permanenți la gara ca sa se încredințeze dacă sunt vagone de încărcat și apoi în coșul acesta numai se póte încheia vîntrarea câc l a contrarea, din lipse de vagone, nu se póte încheia nici o vinzare. Cât se atinge de vagonele ale retusa nici nu mai vorbim, știut fiind ca magazia garei este plină de producte care aștepta acele vagone să sosesca când vor sosi, ve voi spune. Ar fi bine ca din calea ferată sâ nu se facă un oficiu exclusiv al Statului și care să se administreze ca atare, din contra calea ferată trebue considerate ca cel mai mare comerciant pus în posițiune de a înlesni în tot momentul, tote trebuințele publice și în specie cele comerciale și agricole, căci și comerciant de producte și agricultor ca ultim refugiu al nevoilor lor, nu au alta decât vîndarea Stocului de producte de care dispun de punerea lor la gara și cu recipisa care constata predarea la gara au bani în buzunar cu care ’și pute întîmpina trebuințele absolut necesare Pentru țara de sus, gara cuei ferate și recipisa ei, este cel mai mare bancher, bun de plata a la vista. Cerem clar înlesniri de felul acesta mai cu semn ca nu suntem nici industrial, nici comercial și daca nu avem înlesniri de a ne vinde cel puțin productele agricole, în asemene împrejurare ca ce vom n ai plăti imposibile ? Am di3* Iată acum și forma declarațiunei, pe care comercianții o dau la gara. DECLARAȚÎUNE Consimt ca transportul de față se râmâe depus afară pe risipul meu și orice avarie sau lipsa în greutatea ce se pute întâmpla până la difinitivă predare adecă încărcare transportului privește pe subsemnatul. Botoșani în. CLIMA ȚEREI (De Luni 17 Iunie până Dum. 23 Iunie 1889, st. n.) Temperatura aerului cresce necontenit și în mod regulat de la o săptămână la alta. Săptămâna ce trecurăm a avut temperatura mijlocie 22 °.1, cu 0 °.5 mai ridicată decât aceea a săptămânei precedente Mijlociile Zilnice au avut valorile următore: Luni 20 °.3, Marți 21 °.5, Mercur 22 °.7, Joi 23 °.4, Vineri 23 °.9, Sâmbătă 21 °.3 și Duminică 21 °.8- In acestă săptămână diferențele între mijlociile Zilnice au fost mai mici decât în săptămâna precedentă. Diua cea mai puțin caldă a fost Luni, iar cea mai caldă Vineri. Temperaturile minime absolute au dat drept mijlocie săptămânală 15 °.5, mai ridicată decât aceea a săptămânei precedente cu 1 °.3. Valorile Zilnice au fost: Luni 14 °.2, Marți 14 °.4, Mercuri 15 °.8, Joi 14 °.8, Vineri 16 °.2, Sâmbătă 17 °.3 și Duminică 16 °.1. Cea mai scăzută temperatură a fost 14 °.2, și a avut loc luni; în săptămâna precedentă temperatura minimă se coborise la 10 ° 3 Temperaturile maxime absolute au dat uă mijlocie săptămânală 29 °.4, cu o zecime de grad mai mare decât a săptămânei precedente, iar valorile zilnice au fost: Luni 26 °.7, Marți 29 °.5, Mercur 29 °.6, Joi 31X2, Vineri 33 °.4, Sâmbătă 27 °.5, și Duminică 27 °.6. In Ziua de Vineri a fost cea mai ridicată temperatură a acestui an. Și în acestă săptămână, ca și în cea precedentă, tote Zilele au fost de vară , iar de la începutul anului și până acum am avut în total 33 Zile de vară. Diferințele între extremele zilnice au dat drept mijlocie săptămânală 13 °.9, cu 2 °.8, mai scăzută decât aceea a săptămânei precedente , iar diferința între extremele absolute săptămânale a fost de 19 °.2, tot mai mică cu 3 °.2 decât a precedentei săptămâni. Temperatura solului la diferite adâncimi, sub influența crescerei temperaturei exteriore, continuă și ea a cresce. Mijlociile săptămânale au fost 22 °.1, 20 °.0, 17 °.7 și 15 °.8, pentru adâncimele de 30, 60, 90 și 120 centimetri ; aceste valori sunt mai mari decât ale săptămânei precedente cu 1 ° 2, 1 °.4, 101 și 0 ° 7 G.actul de înotare al cerului a fost mai mare decât al săptămânei precedente ; mijlocia rămânală a fost 5, pe când în precedenta fusese 4. Cea mai senină Zi a fost Mercur cu mijloca 3, și cele mai nerase au fost Zilele de luni și Duminică cu mijloca 6. In acestă săptămână sorele a strălucit în tote Zilele, dând o calore totală de 80 ore, 24 minute mai mică decât a săptămânei precedente. Iată cât a strălucit în fiecare din Ziele acestei săptămâni: Luni 9 ore 48 minute, Marți 11 ore 30 minute, Mercuri 13 ore 6 minute, Joi 12 ore 48 minute, Vineri 12 ore 18 minute, Sâmbătă 10 ore 24 minute și Duminică 10 ore și jumătate. In total, de la începutul anului și până acum, sorele a strălucit de 1073 ore și 481 minute, sau 89 zile și jumătate, considerând Ziua câte 12 ore. Plóe am avut Sâmbătă în duuă rânduri, noptea și în timpul Zilei. Cantitatea de apă căzută a fost 20.3 milimetri, sau în total de la începutul anului și până acum, 264.7 milimetri. Rouă am avut în diminețele Zilelor de Luni, Mercuri și Joi. Vineri săra și Sâmbătă Ziua am avut oragiu forte mare, însoțit de plae torențială, cu scurta durată. Marți sări am avut numai fulgere de căldură; vântul a avut direcția dominantă în cele d’ánléin 4 Zile ESE, Vineri și Sâmbătă WSW iar Duminică a fost variabil. In tot cursul săptămânei vântul a fost slab, afară de Vineri, între orele 7 și 8 săra și Sâmbătă între orele 4 și 5, când a avut o turălă mai mare: Vineri 11 metri pe secundă și Sâmbătă 14. Presiunea atmosferică a mers necontenit crescând până joi dimineță, de când a început a se scobori până Vineri săra, crescând iarăși până Duminică, de când iarăși descresce. Tote aceste cresceri și descresceri au mers în mod regulat și nesimțitor. Mijlocia sa săptămânală a fost 751.7 milimetri, egală cu acea a săptămânei precedente. Mijlociile Zilnice au avut valorile urmatore: Luni 748.2, Marți 751.2, Mercuri 755.5, Joi 754.7, Vineri )749.9, Sâmbătă 750.9 și Duminică 751.2. Vegetațiunea înaintăză necontenit astfel: La Vișin (Cerasus acida), Agriș (Ribes grosularia, Cucuz ribes rubrum) și Dud (Morus) fructele sunt copte. La Caprifoia (Lonicera Caprifolium) fructele abia au început a se coce. La Teiu (Tilia) florile aprope să se deschidă. La Arțarul tătăresc (Acer tartaricum), Jugastrul (Acer campestris), Frasin (fraxinus excelsior), samarele aprope mature. La Castan selbatec (Haesculus hipocastanus) fructele bine desvoltate. La Lemn câinesc (Ligustrum vulgaris), fructele au început a se forma. V l i 114 T .A. T IM UA ANIVERSARE MILITARĂ La 24 ale curentei s’a împlinit 30 de ani de când s’a dat bătălia la Solferino, atât de decisivă pentru monarhia austro-ungară. Se scie că armata austriacă a avut a se bate cu Napoleon al III și cu italienii, cari erau pe la sfârșitul luptei pentru independență și unitate. Foile din Austro-Ungaria aduc cu ocazia aniversării acestei bătălii articole despre modul cum s’a făcut resbelul și în deosebi lupta de la Solferino. Extragem din ele următorele : In lupta de la Solferino Austria ar fi putut să aducă soldați mai mulți decât au fost cei cari au luptat, dar comanda n’a fost bună; armata austriacă prea a fost împrăștiată. In proviinciile de pe Po s’au trimes 30,000 omeni cari să țină cu ochii pe principele Napoleon. Și se scie că acestui nici prin gând nu a trecut se atace, ci aranja numai parade militare. Bolnavi erau 50000 omeni. Și să se noteze că dintre aceștia abea erau răniți, căci răniții erau făcuți prisonieri în mâinele francesilor. Cu trenul despre Veneția se trimetea pe fiecare zi 1200 bolnavi. La Solferino s-au bătut 113 mii austriaci cu 624 tunuri. Armata opusă avea 237 regimente, 80 escadrone și 420 tunuri înainte de bătălie, comanda fu luată din mânele generalului Gyulai și o făcea chiar monarhul Frantz Iosef. Acesta împărți trupele în două divisiuni: una sub conducerea generalului Schlick alta sub a comitelui Wimpfen. Moltke și Rüstow, strategici vestiți, Zic ■cfchen s’a făcut divizându-se armata, căci astfel operațiunile strategice s e prea„mpreump. Armata austriacă vroia să atice ea cea dintâia, și înainte ca cele două armate aliate să se uniscă. Dar într’aste francesii au și ocupat înălțimele de lângă lacul Garda și trecerea peste Chiese se efectuise deja de către italieni și francesi. Noptea, la orele 2, francesii erau gata de atac, cu tote că nu cunosceu bine poziția și distanța la care sunt de austriac. D’altfel chiar situația ce armatele ocupau, era mai avantagiosă pentru austriaci. El ocupară înățimele dinprejurul Solferinului de unde puteau domina tot ținutul. Planul stâng al armatei aliate era compus din trupele de Piemont (42,287 soldați), în centru era garda franceză (57 mii) îndrepta două corpuri de armată franceză (53,596 omeni). In fața Piemontenilor era generalul austriac Benedek cu 25,000 soldați în centru corpul I și V de armată (41,000 soldați) în stânga corpul III și IX de armată, 47 mii omeni. Cu alte cuvinte : 153 mii, 892 soldați francesi și italiani, contra a 113 mii austriaci, cu totul 205 mii omeni în luptă. Francezii au observat numaidecât câ e vorba de o luptă decisivă. Austriacii nici aceia nu stiau că sunt în fața întregei armate aliate. La 9 ore dimineța deja se întâmplase ciocniri între avantposturi. Lângă cimitir erau două regimente de dragoni sub comanda generalului Lauingen. Acesta însă când se văzu atacat de glonțele inamice, o luă la fugă și până săra nici nu i s’a mai dat de urmă. Colonelul său, Zedvitz zadarnic își căuta trupa. Disparițiunea acestei cavalerii a fost causa în mare parte, că bătălia s’a pierdut. Lauingen a și fost tradus înaintea consiliului militar și dat afară apoi din armată, înt’aste Medoletul era apărat cu mare vitejii de maiorul Ursu de Marginea, român bănățăn, unul dintre cei mai distinși ofițeri din armata austriacă. Deși i se dete poruncă să se retragă cu grabă, el numai,după ce pas cu pas, stradă cu stada^a apărat orașul s’a retras și când soldații săi nu mai avea nici aă cartușe. Fl a și fost decorat cu ordinul Maria Terezia. Dânsul deși ceruse ajutor, nu i se trmisese, căci comânduirea nu crede că pericolul este atât de mare. Nu mai târziu au văzut austriacii că Meddet este perdut, și atunci au dat ordinul ca el sä fie recucerit, dar nu s’a mai putut, deși două regimente s’au trimis în luptă și a căzut un maior și un căpitan care comandau. A căzut și stăgul. Drapelul a fost mântuit de un soldat de rând. După căderea Medelelui, Mac-Mahon a ocupat înălțimele dinprejur și astfel totul s-a întors înpotriva armatei austriace. Au căzut din partea austriacilor 1,2,957 și din partea francezilor 14,315. Mișcarea poștei în Egipe. Direcțiunea generală a poștelor egiptiene a publicat de curând raportul ei pe exercițiul anului 1888. Din acest raport rezulta augmentațiune de 4 ° C asupra anului trecut, acesta mai cu sumă în cifra obiectelor de corespondență. Acestă cifră a atins suma de 13,441,500 în acest an, pe când în anul trecut ea nu se ridicase decât la 12, 916,000. E de observat că pentru cărți de poștă augmentațiunea s-a ridicat cu 20 ° C, cea ce dovedește că modul de corespondență devenit cu totul familiar printre indigeni. De asemenea se găsește o augmentațiune generală pe sxwnetul internațional al corespondențelor. Espedițiunile cari erau de 1,220,000 în 1887 sau ridicat la 2,000,000 în anul urmatoriu. încasările dau pentru anul 1887 o cifră de 2,822,000, iar pentru 1888: 2.981,000. S-au introdus mai multe înbunătățiri forte importante în serviciul poștei, care nu mai lasă nimic de dorit, față cu celelalte instituțiuni de asemenea natură din lalte state din lume. ---------- mi ............ Un escroc faimos De sigur ca In totă lumea de mult nu s’a auzit un așa escroc internațional ca și acela pe care s’a pus mâna Zilele acestea La Smirna, In Asia Mică, el se numea Dmn B'.ft-' i- <• • r.i 'ul eX .X. v. Vase ■ vr în Viena Samapatus Eustrasie. Din Atena a fost funcționar la bancă, la Constantinopol, spion de poliție, în Viena pungășea, iar Budapesta a falsificat acte. Din Atena și Constantinopol a fugit desigur nu fără motive—la Viena a fost prins și condamnat la 2 ani închisore, la Budapesta a mers singur la poliție ca să spună cine este. Om desigur forte ciudat. Vorbesce șapte limbi: grecesc , turcesce, sârbesce, englezesce, românesce, franțuzesce și nemțesce. La Budapesta a falsificat un cehț și uă poliță și a vroit apoi să ridice cu ele bani de la diferite bănci. Mandatul ce-l avea, era de 1500 florini și era de la «Societé general de l’Empiére Ottomane», — se înțelege falsificat. A umblat cu el pe la patru bănci și când nu a putut să ia de nicăiri bani, s’a dus la consulul grec, Paul Haris și l-a rugat să’i vie în ajutor. La banca comercială a vroit să ridice bani cu uă poliță pe care ca girant figura un nume fictiv și numele unui cavaler de industrie. Când văzu ca nu merge nici decât cu șarlatania și că de astă-dată escrocheria nu’i ajută la nimic, în disperarea lui s’a dus și s’a dat pe mâna poliției. A fost pus în prevenție și visitat apoi de un doctor alienist și legist. Aceștia au spus apoi că nu este smintit, dar că în urma vieței destrăbălate ce a avut, el sufere de nervi și escrocheria este un adevărată manie la el. S’au găsit la dânsul mai multe feluri de pașaporte, și pe diferite nume, dar cari tate se potrivea cu descrierea personei lui. El zicea că le-a împrumutat de la prieteni, dăca s’a dovedit că nici unul din acei prieteni ce zice că a avut, n’au trăit nici vădată. Tradus înaintea tribunalului, Omer Baffa a fost osândit la 2 ani și jumătate, închisore din care a împlinit deja 5 luni, cât a stat în prevenție. Bugetul comun al guvernului Austro-Ungar Se știe că delegațiunile austriace și cele ungare, s’au adunat la Viena pentru a discuta împreună, bugetul