Romanulu, iulie 1889 (Anul 33)

1889-07-01

comun, al monarhiei austro-ungare pe exercițiul anului 1890. Dăm aci cifrele principale, adunănd In parentesă, cifrele corespund jlătare pe exercițiul anului 1889. Ministerul de externe: Cheltueli ordina 4,542,900 fl. (4,497,350) cheltueli estraordinare 143,400 (87,300) total 4,358,500 (4,199,390). Ministerul de resbel, cheltueli ordinare 100,799,630 (100,166,338) cheltueli extraordinare 13,358,940 (20,964,666) total net 111,719,768 (118,682,321) adică u «micșorare» de 6,962,553 fl. în comparațiune cifrele din anul 1889. Marină, cheltueli ordinare sunt 9,354,887( 9,180,947), cheltueli extraordinare 1,889,200 (2,133,280) iarăși uă «micșorare» de 248,080 fir. Ministerul Financelor, cheltuelile 5,004,963 (2,000,172). Vă călătorie aventurosă In luna trecută căpitanul de marină Slocan, american, avu nenorocirea ca să i se întâmple naufragiu pe malurile ocenului brasilian. După naufragiu, căpitanul construi din rămășițele, vaporului său, un barcă ca de 2 tone și jumăt., cu care se reîntorse apoi în patria sea, în Statele unite. Foile engleze ce ne sosesc acum, dau următórele detalii despre acastă întâmplare: Căpitanul Slocum a călătorit cu mica sea navă «Libertate» de la Baranquila pânâ la Santos. Daci nevasta și copii sei se urcară pe un vapor, iar dânsul continuă călătoria legând mica sea navă de un vapor. La Georgetown, nevasta lui debarcă pe uscat, iar el continuă călătoria sa, tot în barcă, pena la New-York. A făcut cu totul un drum de 7000 mile engleze. S t' ARTE — TEATRE Fosta Grădina Stavri (Liedertafel), Teatrul Român.—Duminică, 18 Iunie 1889 representatiune extraordinarâ dată de d-nele Amelia Nottara, Odesianu, Mateescu și de dnui St. Iulian, Catopol, Roșianu și Bajenaru. Se va juca’ Studentul cerșetor, [operei, în 4 acte. — începutul la 8 și jum. »ora. NB. Acesta societate va da 4 representuni de operete în cursul acestei săptămâni. *** Societatea de Gimnastică „Turn- Verein“.—Duminica 18 (30) Iunie 1889, Mare Serbare în localitățile stabilimentului Oppler. Serbarea se începe la orele 3 p. m. pe livada gradinei Coloseului Oppler Concertul Orchestrei din Praga sub dirigiarea d-lui Skrlandt și al musicei Regimentului I de Roșiori sub dirigiarea d-lui Neudörfler.—Hala acoperita pentru 2000 persóne.—S’au luat disposițiuni pentru se aranja diferite jocuri pentru copil, preacum și tóte precauțiunile ca onor. Public să nu fie supărat de praf și de sare. La orele 5 p. m. : Diferite exerciții gimnastice, esecutate de 200 persóne. La orele 7 seara: Înălțarea diferitelor balene gigantice și producțiunea vestitului aerostat Charles Surprise, care se va lăsa jos din balon de la oâ înălțime forte mare cu umbrela de cădere. La orele 8 seara: Dans in sala Imperiala. t câte o corecțiune bună din partea bărbaților lor, pentru acest fapt. Faptul a pricinuit multă veselie în oraș, cu tote că cele întâmplate au și partea lor tristă. Remonta comandanților de escadron.— * Statul austriac s’a preocupat de cheltuelile pricinuite de remonta ofițerilor. De cinoi ani încoce, căpitanii de cavalerie, înaintați la gradul de maior, primesc o indemnitate de 600 de florini. Afară de acesta, o hotărire a ministerului de resbel autorisa pe unii ofițeri să -și alegă un cal, printre cei mai buni cal al regimentului lor și să’l plătescă în 48 de luni. Pușca cu repetiție Tua. Se experimenteză acum, la școla centrală de tir de infanterie, din Italia un pușcă inventată de căpitanul Tita, din al 9-lea regiment de bersaghieri. Cu tot misterul cu care se procedă, corespondentul revistei francese Revue du Cercle Militaire dă câteva amânunte asupra acestei arme. Pușca sua este de calibru mic și cu repetiție; se pate încărca cu câte un cartușă sau să întrebuințeze magazia care cuprinde 15 cartușe. Prin puterea reculului, obturatorul se deschide în mod automatic și adversă tubul cartușei trase. Se dă foc apăsând ușor cu degetul cel gros pe un resort forte simțitor; se pate deci, căpăta în tir, un maximum de justeți, de vreme ce acțiunea degetului asupra limbei nu mai mișcă direcția de ochire. Printr-un mecanism forte ingenios, un index se ridică pe țevi când se trage cu repetiție; oficerii aă astfel, un mijloc practic de a priveghia focul trupei lor și de a mpedica arderea cartușelor din magazie, fără ordin sau fără ucizie. Reper jiciunea tragerei, foc cu foc sau cu repetiție, întrece pe aceia ce s’a căpătat, pânâ acum, cu tote sistemele încercate sau întrebuințate în armatele străine. Proiectul, de plumb, este acoperit cu o câmașe de cupru; cu pulberea speciala întrebuințată la experient, puterea de pătrundere a fost forte însemnata. ^FELURIMI Babe rebele. — Din Sofia se scrie să scrie forte tragicomică. In capitala Bulgariei se reguleza un str. și pentru perfecta atiniare trebuia a se dărâma uă biserică forte veche, aprópe ruină. Abia se respândi însă în oraș spirea că biserica se va dărâma și ca mulțime de babe bătrâne se adunaseră înconjurată biserica cu acea hotărire că mai bine se vor lăsa să fie omorâte decât să lase ca biserica aceia, unde s’au rugat de atâta timp, să fie dărâmată. Se înțelege că poliția trebue să intervină dar ea fu nenorocos, căci când agenții poliției se apropiară de biserică, fura întâmpinați cu o creie de pietre și astfel ei furăi nevoiți să se retragă. Atunci autorității comunale a I veni în minte să ideie pe cât de ingeniosá, pe atât de hasle: să scota la bătaie contra babelor, pompierii. Aceștia în adever eșiră cu pompele de tératuș babelor încât le astâmpără ș puțin focul, nu le a astâmpărat însă întru atât, încât ele să se lase de apărarea bisericei, și nici nu s’au depărtat d’acolo până ce n’au venit trupele, care apoi au pus pe fugă pe curagiosele babe. Ele totuși au spart însă la câțiva soldaț capetele cu pietrele ce le aveau la disposiția Intre babe erau și unele mai puțin băltrâne care intorcându-se acasă au căpăta INFORMAȚIUNI A<ȚI înainte de aminti, se ține un consiliu de miniștrii, când se va hotărî într’un mod definitiv de noile numiri de prefecți ce se vor face. Cetim în Monitorul oficial de azi următorul anunciü: «Plata cuponului de Iulie 1889, «și a scrisurilor creditului funciar «urban din Iași eșite la sorți în tragerea de la 1 Blaiu 1889, se va «face în monetă de aur, cu începere de la 1 Iulie 1889, în tote fidele lucratore, afară de Marți, Joie și Sâmbătă.» Avis celor interesați. Iată tabloul lucrărilor Adunărei deputaților în sesiunea estraordinară, deschisă Ia 9 Maiu 1889 și închisă la 8 Iunie 1889 . 45 legi diverse, între cari și legea pentru starea veniturilor și cheltuelilor Statului pentru exercițiul 1889— 1890. 19 budgete speciale, 22 interpelațiuni desvoltate. Imormêntarea lui Eminescu înmormântarea poetului Eminescu s’a făcut era, dupa cum am anunțat. Dricul era simplu și tras numai de două cai. Lumea începuse a se aduna, pe la orele 5 și jum., erau deja mulți. Erau prietenii sei, admiratorii săi, cunoscuți și necunoscuți, tot tineretul, care se înflăcăra și îndumnezeia pe nenorocitul și marele poet. Intr’un cuvânt era de față acel strat al societatei, care citește și care va citi pe Eminescu. Presa mai cu semn, ’și-a făcut datoria ei pe deplin. Sterea întins, în mijlocul bisericei, pe un catafalc, era acoperit de flori, de frunze și de ramuri, întocmai cum dorea sărmanul poet. Nu-’mi trebue flamuri Nu voiu sicriu bogat Ci ’mi împletiți un pat Din tinere ramuri De abia se zărea afară din frunze și coróne, can îl acopereau. Intre altele am veiut următórele, dupe cum îmi aduc aminte: A Academiei române ; A Presei, A societăți „Tinerimea Română“ , A faáruiui € Constituționalul»; A faurulul «Naționalul» ; A societăței studenților universitari, « Unirea» ; A fauruiul «Fântâna Blanduziei», unde poetul, scrisese câte ceva în ultimul timp, etc., etc. Am putut distinge printre asistenți pe : d. Mihail Cogălniceanu, delegat din partea Academiei române, d. Titu Maiorescu, fost al ROMANULUI IULIE ministru al instrucțiunei publice, amic intim cu reposatul, d. Lascar Catargiu, președintele consiliului de miniștrii, d. Teodor Rosetti, fost ministru-președinte d. col. Algiu d. George Lahovary, secretarul societăței de geografie, d. Ștefan Mihailescu, fost secretar general al ministerului instrucțiunei și profesor, d. D. R. Laurian, profesor și amic intim cu poetul, d. N. Mandrea, etc. Dintre demne am recunoscut pe d-na Maiorescu, pe d-na Laurian și oă mulțime de alte domne și domnișore, cari au venit să insoțescă până la mormânt ultimele râmâșițe ale poetului. La orele 5 începu serviciul funebru. Bărcănescu, șeful corului de la biserica Domnița Bălașa. Bărcănescu, unul din cei mai buni prietini ai defunctului, a venit însoțit de corul său, la acesta înmormântare. Și nu erau accente de ocasie ce le cânta Bărcănescu, și nu era plătit Bărcănescu , se vedea de pe fata lui cât de mult sufere, pentru pierderea unui amietea Eminescu. Notele ce eșeau din gura lui Barcanescu, te induioșau, și faceau se’ț vie lacrimele fără de voe. Trec la altceva, mai prozaic în sine Se știe ca Eminescu era ateu, se știe că poetul spunea în viața că «Religia e uă frază inventată și că cu umbre cari nu sunt, am întunecat vederea ómenilor“ și că „minciuni și frase-i totul“, el bine acelui care cricea și credea astfel, aceluia 4îi s’a făcut uu înmormântare religiósä, cu popi, cu lumânări și cu tóte, ca celui mai pravoslavnic creștin. După ce se isprăvi serviciul religios d-nul Gr. Ventura, prim redactor al Ziarului Adevĕrul, ținută cuvântare scurta, căutând a aréta meritee poetului , apoi cadavrul marelui Eminescu, fu ridicat de mai mulți prietini ai sei și uns pe umere până la carul mortuar. La orele 6 și jum., cortegiul porni In urma Iul vineau mai intéiu: d-nii Lascar Catargiu, M. Cogălniceanu, Maiorescu, d-na Maiorescu, Th. Rosetti, Stefan Mihalescu, Laurian, etc.; apoi veneau toți Ziariștii și cel la alți prieteni ai sé), la urmă, un convoiu lung de studenți universitari, tinerimea de prin școlele secundare, precum și o mulțime mare de alte persone. Cortegiul traversă stradele : Sf. Gheorghe, Colțea, Bulevardul Academiei. Aci în fața universității, d. D. A. Laurianu, in numele presei ținu un discurs bine simțit. Terminând d. Laurianu, crice. Să ne descoperim înaintea lui Eminescu, căci el ca poet a fost un titan, iar ca ziarist un atlet.» După ce isprăvi d. Laurianu, vorbi chiar lângă carul funebru, din partea studenților universitari, d. Calmuschi, student în litere, d-sa ’și-a început cuvântarea chiar cu cuvintele poetului din Mortua est: Făclie de veghe pe umei,și morminte, Un sunet de clopot în orele sfinte, Un vis, ce-și mie aripa’n amar,— Astfel ai trecut de al lumei hotar, j Și terminând: Poți cjidi uă lume ’ntregă, poți s’o sfarîmî : [ori ce-ai spune, Peste toteuă lopată de terenă se depune. După acestá cuvântare, cortegiul porni din nou, trecând apoi prin calea Victoriei, strada Carol, calea Rahovei și ajunse pânâ la cimitirul Șerban Vodâ (Belu). Ajuns la cimitir, patru elevi ai școlei normale de institutori, îl luau pe umeri și-l duseră până la mormânt. Aci dupa ce religia își mai făcu ultima ei datorie, d-rul Neagoe, bun prieten cu Eminescu, rostita cuvântare, care stórse la crimele celor de față. Se vorbește că prietinii și adoratorii lui ii vor ridica un monument; n’ar fi réa, ci din contră ar fi prea bine. Dar până atunci Al serei rece veni De asupra-î teiul sfânt își scutură creanga. Și cum n’a mai fi pribeag De acum ’înainte. S’or tr veni cu drag Aduceri aminte. ULTIME INFORMAȚIUNI Ministrul agriculturei, industriei, etc. a trimis alalta eri uă circulară importantă către toți prefecții din țară, prin care le explică și le dă deslușiri în privința facerei tabelelor pentru vânzarea moșiilor Statului. Acastă circulară atât de importantă, o vom publica în numărul nostru de mâine. —X—• — Consiliul de administrație al Creditului funciar urban din capitală este convocat pentru Marțsara, fiind la ordinea grilei mai multe chestiuni de resolvat. Urmatorele ziare au subscris suma de 397 lei 70 l., pentru corona ce a fost depusă pe sicriul lui Eminescu. Adevĕrul, Constituționalul, Curierul financiar, Democrația, l’Indépendance roa —— asBBa1 ———I mâine, Liberté roumaine, Lupta, Naționalul, Românul, Răsboiul, Răsboiul vechiü, România, România literară, Telegraful român, Universul, Voința națională. Corona costând numai 300 lei, mai remâne suma de lei 97 b. 70. —----De mâne începe a se face decasieriile generale din țară, prescimbarea titlurilor provisorii de rentă 4 ° C, de 100 lei, asupra căror se vor fi făcut varșămintele complecte cu titluri definitive de aceași valore. ----X---Licitație importantă. Pentru lucrările de fortificațiune din jurul Capitalei fiind nevoe de 200.000 metri cubi pietriș pentru beton, ministrul de resbel publică licitație pentru ziua de 19 iulie 1889, când se vor deschide la orele 10 diminața în prezența D-lor ofertanți. Ofertele vor fi însoțite de o garanție provisorie de 12.000 lei în numeraria sau efectele publice. Tele.TpE0. • me Petersburg, 29 iunie. Vorbind de discursul comntelui Kalnoky „Journal de st. Petersbourg“ (zice că cestiunea independenței la care Statele balcanice eu dreptul de a aspira e un teren fiecare Rusia s’a pus totdeauna, fără să se gândesca a interveni în afacerile interne ale serbiei. Același ziar relevază cu satisfacție că guvernul regenței lucreza a lichida trecutul dificil pe care la moștenit, și dă filinefei ibunătăți situațiunea țârii și a o face să intre în căile normale și tradiționale și tradiționale. înconjurată de încrederea națiunii, ea respinge orice agitație vătămâtorii, căci știe că ar putea să atingă interesele superiore ale părței. Guvernul regenței a declarat el-însuși după comitete. Kalnoky vă recunoște, că nu e însuflețit de simțiminte ostile fața de nimeni, mai cu semn fată de Austria, dar dacă găsește în tradițiunile sale naționale acea a legăturilor intime cu Rusia, e liber de a se întorce la ea. Făcând acesta, el nu se contrazice în dorința sa, de independența, căci desigur nu Rusia va fi acea care ar cuta să o jignesca. Fota din Petersburg releveza în special pasagiul în care cornițele Kalnoky constată că austria întreține retațiuni amicale cu tote puterile, mai cu sema cu Rusia. Paris, 30 Iunie. La camera D. Pichon, radical, a făcut o interpelare asupra scrisorei D-lui de Woestyne, adresata D-lui Jaques Meyer, D. Chevenet a respuns că 10 scrisori fuseseră confiscate de la mama lui Jacques Meyer în care acesta din urmă vorbește de oferte ce i s’au făcut. Un scrisore îl anunță bisita unuia din șefii sferelor anti-republicane. întreruperi violente, isbucnesc atunci la drepta. D. de Cassagnac înjură pe ministru. Președintele pronunță, în contra D-lui Gassagnac censura cu excluderea vremenică. D. de Gassagnac părăsește sala ședințelor urmat de membri numeroși din drepta. D. Lederisse, boulangist, și D. Cazenove, legitimist protesteza în contra acestor manopere imobile, după cum se intituleza el. In sfârșit, camera voteza în unanimitate de 363 voturi, ordinea de Zi Pichon, dând disprețului procedările de discuțiune ale unor adversari ai Republicei și invită pe guvernul a lua măsuri represive în acesta privința. La 4 iulie rechizitoriul procurorului general se va comunica înaltei curți. Se asigură că sarcini grave au fost destăinuite în contra generalului Boulanger și punerea sa în acusație e considerată ca sigură. Roma, 30 iunie. Regimentul al 7-lea de bersalieri fiind în marș în provincia Benevent, un soldat numit Borelli, a stat in apă, s-a ascuns în dosul unui arbore și de acolo a tras 42 de focuri asupra cadei colonel. El a ucis pe maiorul, și a rănit réü pe un caporal, pe un soldat și pe mai mulți civili. Regele a sosit și a fost primit de miniștrii și de către autoritari. Aprope 500 de lucrători, cari se ocupau cu descărcarea cărbunelui de pământ, în portul Genoves, s-au pus in grevă. Bruxel, 30 iunie. Regele, însoțit de șahul Persiei, a visitat fabrica din Seraing. Răspunzând discursului unui lucrător, suveranul a zis: «Toți suntem lucrători, noi aparținem aceleiași familii și trebue să ne susținem conform devisei belgiane: [«In unire stă puterea». Cair, 30 iunie. Guvernul egipten a primit azi răspunsul definitiv al cabinetului care refuză a adera la conversiune. Londra, 30 iunie. Societatea drumului de fier de la baia Delagoa (Africa) a primit oă telegramă care -i anunță că Portugezii distrug calea ferată și aresteza pe funcționarii. Directorul societății a invocat protecțiunea Foreign-o-fficiul lui. Agenția Românii Havas. BIBLIOGRAFIE Al XVII-lea volum al operilor lui Giuseppe Mazzini La 22 iunie, aniversarea nascerei lui Giuseppe Mazzini, comisiunea editare a scrierilor sale, a publicat volumul al XVII al operilor complecte, în care sunt adunate scrierile publicate de dânsul în anii 1871— 72, în Roma del popolo, privitóre la cestiunile sociale, și in special asupra Internaționalului, asupra faptelor comunei din Paris și asupra resbelului civil și invasiunei germane în Francia. In aceste scrieri se vede ultima luptă pe care a încins-o pentru apărarea patriei, umanitatea și critica luminată a erorilor făcute. El judecă cu nepartinire pe cele două părți care ver sara sângele fraților lor. In capul volumului este u o prefață a lui Aureliu Saffi care comenteza scrierile lui Mazzini și dă deslușiri asupra epocei sale. însemnătatea acestei scrieri reese din chiar subiectele cari sunt tratate, și cari sunt următorele : Căușele morale și economice cari au dat naștere în Francia și în celelalte țări, Internaționalei. G. Mazzini și primele mișcări ale Internaționalului. Spiritul lui Mazzini și teoriile socialismului și al comunismului contimporan. Progresul ideilor radicale și anarhice în Internaționalul. Greșelile Franciei după Mazzini. Espiațiunea. Mișcările din Paris după anunțarea Capitulațiunei Metzului și armistițiului. Răscula de la 18 Marte și proclamarea Comunei. Causa morală a luptei dintre Comună și adunarea de la Versailles. Lupta, și căderea Comunei. Garibaldi și Comuna. Aprecierile lui Mazzini asupra programei și faptelor Comunei și polemica ce el avu in Italia, cu autorii acelui program și al acelor fapte. Volumul costă numai 2 lei. 50 bani Cererile se fac la adresa următore: Commissione Editrice degli Serii di Giuseppe, Mazzini.—Roma. Sumarul revistelor Iată sumarul No. 4 (124) din Galata Săteanului, Anul VI, Maiü 1889. Cronica agricolă: C. — Aplicarea leges venturei bunurilor Statului.—Laponi : C. —Flori sălbatice din România (urmare): Nemțișori de câmp, Vaduvița înaltă: C. C.—Exposițiunea universala din Paris, ultimele noutăți de mașini și instrumente agricole (urmare) : Cricrid.—Un nou mijloc de tracțiune : Compilator.—Origina booului domestic : Mentorul Agricol.—Ca reamintire a revoluțiunei celei mari . Compilator. —„Liga patrioților“ : Compilator.—Cum e organizat ministerul de agricultură din Statele Unite: Plugarescu.—Impuținarea rândunelilor : C.—Stârpirea pirului: C.—Încă câteva cuvinte asupra morței [Arhiducelui Rudolf: Reporter.—Cui trebue a se mânca fructele : C.—Sein diferite agricole : C.—Irigațiunele în România (urmare): C. —Din érá : X.- Din localitate : X.—Buletin Comercial.—Miscellanea : Un econom român.—Bursucul sau un vânat primejdios, (urmare) : N. A. Bogdan. 2 gravuri colorate : la „ villa colore: Ua familie de Laponi. — Locuința și trăsura Laponului. Tragerea funiculara pe ape.—Portretul Archiducelei Rudolf.—Portretul Arhhiducesei Stefania.—Castelul de Meyerling.—Castraveți verzi lungi Duc de Bedford. — Paul Vérouléde.—Cămile Desmoulins la dânsul. —Cosacul Arcinoffi și 1 planșă mare în mai multe colori de încadrat . Micul stăpân. Totoodată redacția „Gazetei Săteanului» aduce la cunoscința ca cu No. viitor, va trimete tuturor cetitorilor un fotografie, format album, esecutatâ la Paris de d-nul Lemercier, după clișeul Mandy din Bucuresci, a scriitorei Carmen Silva. Fotografia represintă pe Regina României, lucrând în costum național român. —•—— I— in — Băile Balta albă Stabilimentul s’a deschis la 1 Mai și continuă a fi deschis pânâ la finele lui August. Aci se găsesc tote necesarele pentru cură, medici în permanență, camere mobilate, restaurant, poștie, telegraf, distracții, piano musica etc. Balele care se trateza cu succes sunt : scrofulile sub orice forma (la ochi, la nas la gât), diformități corporale provenite din scrofule, melodia uterului, bule femeiesci învechite, bulft alba, bule de pele, paralisia, mai ales la copii și debilitatea copiilor, rănile învechite, urmele sifilitice, limi falismele, hemoroide, reumatisme articolare cronice, maladia oselor , palpitație și anemice. Prețul unei camere cu 2 paturi variaza de la 60 pânâ la 100 franci pe luna, iar cele cu 1 pat, 120 fr. pe lună. 1 Baie de nămol mineral caldă, 3 fr., 1 bac de apă minerală caldă, 1 fr. și 50 b. 1 bac rece cu duși 50 bani, pentru copil prețțurile sunt reduse pe jumătate. NB. Direcțiunea cailor ferate a redus prețul la 50 la sută pentru pasageri care visiteza acesta stațiune balneară. 651 Medicul curant al băilor d. Dr. N. Theorescu. Informațiuni se pot lua In Bucuresci până la 1 Iunie, în Calea Călărașilor No. 45, iar de aci incolo de la Stabiliment, la gara R.Sărat se găsesce trăsuri. CONFERINȚE Au apărut : a) Geografia în Cronicarii Români, conferință ținută de d. Ionnescu-Gion la Societatea de geografiă română. b) Studiul Istoriei Naționale în scelele nóstre, conferință ținută la Atheneul român Joi în 20 Aprile. Ambele sunt de ventilare la librăriele Socec și Degenmann, calea Victoriei, pe prețul de un leu. Creditul Funciar Urban din Bucureșci. PUBLICAȚIUNE Direcțiunea face cunoscut că pentru ziua de 28 Iunie se va ținea licitație la sediul societății strada Domne! No. 13 pentru vânzarea imobilelor din Brăila foste Costovici actualmente ale Societății și care sunt situate în Brăila pe urmätorele strade : 1. Piața mare și Bucuresci No. 106. 2. Strada Sacagiilor sau deputațiunei No. 38. 3 Stada Galați și Piața Brăilei No. 4. 4. Strada Danubiului No. 11. 5. Strada Bulevardul No. 89. Doritorii pot face ofertele lor și înscris la sediul Societăței înainte de termenul ficsal. Ofertele se pot face pentru fiecare imobil în parte scară singură oferta pentru tote imobilele. Direcțiunea, bulele sifilitice Neputința barbáresca Vindecă dupe cele mai nouă metode, radical, fără durere și impedicare, după experiență de 17 ani. Specialist In baletul mesei. Dr. THOR Strada Emigratului No. 3, din Calea Victoriei prin str. Sf. Voivozi. Consultațiuni de la 8 dimineța pene la 8 sera. Loc de așteptare separat pentru fiecare. No. 596 DF VFWKARF Mo§ia Konduratul de ur. V LK IDAUL lângă gara Mizil, distr. Prahova, doritorii de a o cumpera se vor adresa la proprietarul ei Const. G. Movilă, domiciliat In Bucuresci, strada Brezoianu No. 2, sau la moșia sea Mogoșaia, de lânga gara Chitila spre a se înțelege. No. 599. In timpul căldurilor póte servi ca cea mai bună și suportabila Băutură răcoritare și de masă, care și în amestec cu vin, cognac sau siropuri de fructe este cu totul In special recomandată Ea lucreza recoritor și recreator, maresce apetitul și ajuta digestiunea. Vara este o adevarata băutură reinprospetare. Heinrich Mattoni, Carlsbad și Viena CURSUL. ț>ILEI BURSA BUCURESCI 29 Iunie—4 ore p. m. Casa ultim Renta rom. per. 1875 5 °|0 . 97 — —“L. Renta română amort. 5 "1.. . 96 *« — — » (Schuldverschreib) , ---------------------Oblig, de Stat C. F. R. 6"|0 .--------------------Renta rom. (Rnr, conv.) 6°|0 . ICO '/j — — Împrumutul Municipal 6 ° 1 o . 89 — — —. Scrisuri func. rurale 701.. . 105 —____Scrisuri func. rurale 5 °/0 . 98 — — _ Idem urbane 7.... 105 —--------* 6 °/0 .... 103 --------------- 5 °/, .... 95 —-------Banca Naj- (5001. vărs într.) — — — —. Loc. Dacia-Rom. (250 lei vărs)-------— — Soc. d’Asig. Nat (2001. vărs.)--------------------Prima Soc. rom de reasig. --------------------. Soc. r. de con. (250 1. vărs) — Obl. Casei Pensiunilor. . .-------_ Agio......................................... — 10 — Schimb Londra 3 luni . . . . . — u ^ > eek.................. — — _ Paris 3 luni ...... .-------------------_ » cek.............................. — —a Berlin 3 luni........................................................... » cek............................... — -------*. Viena ... ..... — — — «a » cek. .......-------— — Agio ". . . • -------—as.