Romanulu, iulie 1889 (Anul 33)
1889-07-22
726 mare ostenelá să’și câștige pe prefectul poliției. Acest din urmă se scie însă că l’a tras pe sf<râ pe generalul. S’au găsit însă o mulțime de alți funcționari și soldați cari au scris generalului și i-au promis că vor fi disponibile lui. Ziarele rusesc și englezesc! despre pace F oile ruseșci au început să -și schimbe tonul. Ele în loc de a mai continua a amenința Europa cu resbel, scriu că pacea va fi menținută și pe viitor. Novoe vremie scrie că un resbel europen apropiat este imposibil, deorece nici o putere nu va căuta, și nici are interes de ce, se provoce o încurcătură. Din contră, tote puterile sunt convinse că chiar și o pace rea este mai bună decât resbelul cel mai bun. Oricât de mult ar apăsa asupra poporelor din Europa pacea inarmată, greutatea asta nici pe de o parte nu se pote compara cu grozăvia ce ar produce un resbel Intre milionele de soldați ce statt sub arme. Grajdanin <zice că nu numai că resbelul nu este în ajuns, dar lipsesce oriși ce element care să potă produce o conflagarațiune. Toți bărbații politici ai Rusiei scit bine că țarul doreșce pacea, căci Rusia are nevoie de liniște. Se scie asta bine și la Berlin. Cu totul altfel scrie însă Times. El zice că acea impresie neplăcuta ce s’a produs la bursa din Viena la mijlocul acestei luni, a fost productul scirilor venite din afară. Este lucru sciut că guvernele din Viena și Berlin doresc pacea. Dar în urma mergerei lui Vanovsky la Vichy, a tulburărilor din Creta și Serbia nu ar fi bine őre cu Austria să întrebe pe Rusia d’a dreptul, dacă voiesce pacea sau resbelul. Scriea că Europa se află în ajunul unui resbel e din sorginte rusescă. In Germania și Austria nimeni nu doresce resbelul, iar Rusia de doi ani nu vorbesce de altceva. De ce ? Nici odată nu ne am spus. Se scie numai că ea deși am jris că voesce independența statelor din Balcani, totuși cât se scie de mult se căznesce se supue pe Bulgari. SOIRI D’ALE PILEI Alaltaeri s’a făcut la Iași înmormântarea lui Alexandru Gheorghiu, în mijlocul unei mari afluenți de amici și cunoscuți. La mormânt au luat cuvântul d-nil A. Vizând și dr. E. Rizu din partea societatei pentru învățătura poporului român din Iași. * * * Telegraful român află că toți eforii pleca In concediu. * * * Consiliul de administrație al regiei monopolului tutunurilor e convocat de a se întruni mâne Luni sora. Dupe cum află un chiar din capitală, în acest consiliu se va hotărî înlocuirea unora din inspectorii de circumscripțiuni ai regiei. * * * In ultimul consiliu de miniștrii s’a hotârît ca un persona străină de județ să fie numită prefect la Slatina. Acesta hotarîre, care nu știm daca va fi definitiva, ar fi fost luata în vederea impăcarei tuturor grupurilor conservative din localitate. * * * Ex-Regina Natalia pleca la Belgrad săptămâna viitare. Pentru transportarea sa, va sosi la Galați vaporul rus Cornițele Ignatieff. • m # Contraria celor afirmate de unii din confrați, licitația pentru furnituri de vagone la casa Denis a fost aprobată. Două ingineri Ilie Lupta au fost trimeși la acesta fabrică, spre a supraveghea executarea comenzei. # * * Lupta află că d. Ressu, primarul din Galați, a primit promisia primului-ministru că îndată după Intorcerea regelui, d. prefect Skeleti va fi înlocuit. * % Buletinul Camerei de comerț din Botoșani face urmatorea cerere: încă uă dată cerem cu insistență direcțiunei căilor ferate de a trimite vagone. Cele mai multe case din Germania amenință casele de pe piața Botoșani cu încetarea a orice relațiuni din cauză că cerealele nu pot ajunge la timp. Ar trebui ca direcțiunea să dea ordine ca vaganele G. W. sa facă serviciul de vagone â la rinfusa. * * * D. Lascar Catargiu pare hotărît de a confia funcția de prefect al poliției capitalei, d-lui Cezianu, actualul director al telegrafelor și poștelor. Lupta dice că nu se știe însă decât. Cezianu va accepta acesta funcțiune. * * * Adeverul află că de la 18 curent este interzisă trecerea în Dunărea de jos de la mila 10 a la mila 45 a în timpul nopței, (de la apusul la răsăritul soarelui), pentru lucrările de tragagiu ce Comisiunea Europeană efectuează. Interdicerea nu se apliă în nopțile de Duminică spre Luni. * * * piarul Le Matin ne aduce știrea că D-na Darclée, (Hartulari) care a cântat rolul Julietei la Operă, a părăsit Parisul spre a merge la Petersburg, unde e angajată pentru o lună. Se va întorce apoi la Paris și va pleca din nou la Nizza unde are un angajament pentru mai multe luni. INVETAMANTUL CLASIC Ordin circular al d. ministru de culte cu No. 6.691 din 21 Iunie 1889, către liceele clasice din țară. Domnule director. De la aplicarea programei actuale a liceelor și până în present, sunt acum opt ani, numerose critici s’au produs asupră’i atât în organele presei cotidiane, cât și în studii anume, ca și în discuțiunile urmate in sinul congreselor didactice, iară ca acele critici sa fi adus alt resultat, deși în mare parte forte judiciase, decât desele încercări făcute in sensul unei modificări. Examenele de bacalaureat în deosebi, care constitue un control al capitalului sciințific și literar ce se obține în cursul studielor liceele,—au provocat în fiecare an seriose discuțiuni asupra căușelor cari concurau la întristatorea lipsă de cunoscințe ce majoritatea aspiranțelor o dovedea la pășirea în Universități. Faptul e real și incontestabil că absolvenții liceelor nostre nu se arată în destul de bine pregătiți pentru învățământul superior, ci l care ar fi specialitatea ce ei voesc a îmbrățișa. Nu e aci locul de a cerceta multiplele impregiurări ce contribue la acesta puțin mulțumitare constatare, dar noua întocmire a programei a fost constatat și cu drept cuvânt prenumărată printre aceste defavorabile impregiurări. Nu încape înduoiala, d-le director, că resultatele oricăror studii nu pot fi nici odată strălucite, celelalte condițiuni rămânând neschimbate, daca ele sunt incoherent dispuse în seria anilor de învățământ, dacă întinderea lor se lasă nehotarit, dacă sunt in fine absolut necumpănit în raport cu vârsta, cu puterile intelectuale ale tinerimei, cu timpul în fine ce li se acordă spre a se asimila. Cestiunea reclama dar o soluțiune cât mai neîntârziată, în vedere că mersul înainte cu sistema de aici a studielor liceale e în detrimentul culturei naționale, și corpul didactic are o imperiosa datorie morala, pe lângă aceea impusă de lege prin art... de a’și spune în acesta privire cuvântul său autorizat. In acest scop, veți bine-vin dor, d-le director, de a convoca de îndată conferința plenară a profesorilor acelui liceu, spre a desbate și hotărî asupra reformei ce e de dorit a se introduce în programa învățământului clasic, față cu progresul realisat de științe, în generalitatea lor vorbind, cu cerințele actuale ale societaței, cu trebuințele de aul ale Statului român. Pentru orientarea discuțiunilor, credem necesar, D-le director, a ve fixa aci punctele asupra cărora autoritatea școlară voesce să aibă luminatele D-vóstre opiniuni și lucrări. I. Cari sunt științele și cultura în genere ce trebue sa coprim la cadrul studiilor licele, sau ce programă generala se cuvine să aibă aici la noi liceele clasice ? II. Câți ani sau clase trebue, pentru dobândirea temeinică a acestor materii, evitându-se și supramenagiul intelectual al tinerimei, și înlăturându-se lacunele ce ar întuneca sau ar slăbi cunoștințele hotărâte de programă ? III. Care să fie principiul general al contextului programei: superpunerea cu desvoltarea acelorași materii in cursul superior, sau continuitatea științelor dupe dependința lor logica și didactică ? IV. Care sa fie distribuirea și coordonarea acestor obiecte pe clase și ce orarul săptămânal sa aibă fiecare studiu, ca educațiunea sa fie armonică și complectă. Intrucât ea cade in domeniul învățământul secundar ? V. Alcătuirea programei analitice a fiecarei materii în parte, cu arătarea concisă a părței formale ce ea trebue sâ urmaresca, și cu specificarea bine înțeles a tuturor subiectelor de prelegeri, în raport cu orele ce i consacră peste an, cu timpul necesar exercitarei și aplicațiunilor fiecarei teorii, și cu acela cerut de repetițiune aci va fi momentul să se indice, pentru înzestrarea bibliotecelor liceale, și literatura de frunte a fiecârei materii, fie ca opere de consultat, fie ca texte de scări, în limba română și limbele străine în deosebi. Numai așa se póte aprecia just ce este ROMANULU 22 IULIE de pretins de la fiecare obiect de studiu în particular. VI. Sitema de aur a specialisarei, cu profesor anume pentru fiecare obiect și pentru anume clase, este ea cea mai nemeritâ, sau ar fi de preferit sistema eclectică, în care profesorii de același gen de cunoscințe, limbi, șciințe sociologice, matematici și sciințe fisiconaturale, ’și aleg prin bună învoire, la începutul anului școlar, materiele ce ați a propune în aceste sfere de cunoscințe și în egal număr de ore ? Memoriul d-vestre asupra problemelor ce vă punem ’1 veți înainta până la 1 August viitor, spre a fi imprimat și presintat apoii Consiliului general de instrucțiune în același timp cu proiectul ce ministerul va alcătui din consultarea tuturor părerilor primite. Suntem singuri, d-le director, că toți d-nii profesorie vor asocia cu mulțumire la realizarea acestei importante reform școlare, și vor depune tot zelul și tata lumina întinsei dumnelor culturi în alcătuirea ce timpul și interesele țârei le-o reclamă, înlăturând astfel și învinuirea de indiferența, față cu cerințele de propășire ale școlei, ce fără cuvînt s’a aruncat adesea asupra corpului profesoral. Ministru, C. Boerescu. Medicina populară de Prof. Dr. G. GRIGORESCU XVIII Funcțiunile de nutriție(Urmare) Circulația In sistemul arterial este mai lesne de înțeles. Pereții arterelor mai mari sunt elastici (adecă se întind ca guma elastică), iar pereții arterelor mici sunt mult mai puțin elastici, dar se contractă (se strâng). Sângele umple forte mult sistemul arterial și ține mereu întinși pereții arterelor. La om, fiecare contracție trimite în artere ca la 180 grame de sânge, pe care îl împinge cu mare putere. Acest sânge de 180 grame nu ar mai încape în sistemul arterial, însă, pereții arterelor fiind elastici se întind și fac loc îndestul. îndată însă ce a încetat contracția inimei, arterele încep să se strângă, ca guma elastică, și gonesc sângele spre capilare, de unde el trece în sistemul venos. Dar o altă contracție a infemei urmealu, arterele, se întind și așa mai încolo. In timpul întinderii arterele se îngroșe și sunt mai tari la pipăit, iară în timpul strângerei ele se subțiază. Acesta îngroșare și subțiere neîncetată face aceia ce se numesce puls. Pulsul arată contracțiele inimei. Mersul sângelui este forte iute în arterele mari, din apropierea inimei, și se încetinâză cu cât aceste vase sunt mai subțiri și mai depărtate de inimă. Așa, în arterele gutuiui (carotidele), care duc sângele la cap, mersul sângelui este de 18 metri pe minut , pe când în artera de la dosul piciorului (pedipsa), abia este de 3 metri pe minut. Mersul sângelui se iuțeșce la fiecare contracție a inimei, în arterele cele mari, iar în arterele cele mici, este de opotrivă în tot timpul. Circulația in capilare. In vasele cele mai mici, numite capilare, sângele circulă împins tot de puterea inimei; dar aci, acesta putere este slăbită mult, și mersul sângelui abia face 3—6 centimetri pe minut. Circulația în sistemul venos este mai meșteșugită. Sângele din capilare trece în vene, tot prin puterea inimei, dar aci acesta putere este cu totul slăbită și sângele n’ar mai putea ajunge până la inimă, decâ n’ar fi alte ajutore. Aceste ajutore sunt : Mai tote vinele au, înăuntrul lor, nișce clape cari se deschid numai în spre cursul sângelui în vine, adecă în spre inimă. Aceste clape se află așetate rânduri—rânduri, la deosebite înălțimi, pe tota întinderea vinelor, așa că, dacă sângele a apucat se trece peste un rând de clape, silit se merge tot în sus, de la unele pene la celelalte, pentru că numai putele se întorrcă înapoi. Mușchii din deosebitele părți ale corpului, când se contractă (se strâng) apasă venele și gonesc sângele din ele spre inimă. Acesta apăsare are o mare Însemnătate pentru mersul sângelui în vene, și pentu aceia, mișcările corpului de orice fel ajută la circulația sângelui venos. Pulsațiile arterelor ajută asemenea circulația în vene, pentru că mai tate venele suntnt însoțite de artere, și când acestea din urmă pulsază, îngroșarea lor apasă venele și mișcă sângele. Respirația, precum și contracția pereților venelor ajută asemenea la mersul sângelui în vene. Sângele este un liquid care cuprinde materii nutlitare pentru tote țesuturile corpului, iar circulația lui are de scop sé porte neîncetat aceste materii în tote părțile. Sângele se află într’o prefacere neîncetată, pentru că, pe d’o parte, primește mereu materiile venite din afară, prin deosebitele feluri de absorbție, iar pe d’altă parte, lepădă, asemenea neîncetat, materiile netrebuinciose din el. Așa, sângele venos (vânat) pornind din tote țesăturile spre inimă, merge încărcat cu unele rămășițe din țesături (acidul carbonic) și mai ales, încărcat cu tote materiile care pătrund în el prin ajutorul absorbțiilor. Din inimă trece în plămâni, aci lepada acidul carbonic și se încarcă cu oxigenul aerului, ce intră în plămâni prin respirație. Acesta lepădare de acid carbonic și primire de oxigen preface sângele vânăt în sânge roșu (arterial). Sângele arterial din plămâni, încărcat astfel, cu materii hranitare și cu oxigen, dobândind puterea învietare, merge iarăși la inimă, și de aci în tote organele și țesăturile, de le nutresce și le pune în stare să funcționeze, pentru ca se întreție viața. Dar în drumul acesta, sângele arterial mai are sarcina de a lepăda din corp și alte materii netrebuinciose. Acesta curățire se face în rinichi și în piele. Rinichii sunt organe făcute așa ca să tracă prin ei, neîncetat, o mare sumă de sânge arterial și se cerná din el, o mulțime de materii nefolositóre și chiar vatámotare, cari pe urmă se adună în bășica udului sub formă de ud. De aceia, când vre o bula grea atinge rinichii, sângele nu se mai curăță bine și, mergând in organe necurățit, aduce bule din cele mai ucigătore. Pielea cuprinde sute de mii de glande sudorale (ghinduri forte mici în care se face sudarea). Glandele sudorale sunt făcute așa ca se trece prin ele o sumă forte mare de sânge arterial și se cernà multe materii nefolositóre, sau vatamatore, cari es prin piele sub formă de sudare. De aceia, bulele de piele, cum sunt arsurile prea întinse, sau orice altă causă care împedică eșirea sudorei aduc bule forte rele. Daca ungem, peste tot, corpul unui animal cu o materie care se opresc sudarea, animalul more în scurt timp. Sângele arterial, ajuns în capilare lasă se străbată prin pereții acestor vase un lichid limpede (plasma sângelui). Acesta plasmă cuprinde topite tate materiile nutritare și merge de nutresce celulele tuturor țesăturilor. Plasma piștește din pereții vaselor capilare, cu atât mai regulat, cu cât puterea inimei este mai potrivită și umple sistemul arterial mai regulat. De acia, când puterea inimei slăbesce prin bătrânețe sau prin bule, atunci umplerea sistemului arterial cu sânge este neregulată, eșirea plasmei se face neregulat, și daci nutrirea țesuturilor suferă deosebite neregularități. In scurt, sângele venos, purtând acidul carbonic din țesături, primește tote materiile venite din afară, prin absorbție; merge în plămâni de lepada acidul carbonic și se preface în sânge arterial. Iar sângele arterial din plămâni pornește în corp, se curăța cu desăvârșire în rinichi și piele de materiile netrebuinciose, și trece în țesături spre a le da hrana trebuinciose, puciose de lângă Bageres și-au făcut cuibul călugării ordinului Sapin și Tarbas; la Warmbrun erau cisterciții, or renumitul loc balnear Bath, nimicit în timpul resbelelor, a fost reclădit de Ioan Toursi, băile Kissingen au fost forte multă vreme propietatea călugărilor Benedictini. Băile europene însă numai din secolul a XV au început se înfloresca. Până aci, și chiar de aci incolo numai aristocrațiunea putea să cerceteze stațiile balneare, din causa greutății călătoriei, care costa multe parale. Cea mai renumită baiă a fost pe atunci în Piermont. Se vorbea adevărate în minuni despre puterea apei de aici. Venea atât de mulți la aceste băi, încât proprietarul băilor, cornitele Spiegelberg a trebuit se recurgă la mijloce represive pentru a opri să vină pe visitatori. In anul 1681 au fost la Piermont 40 de persone din familii regale și princiare. Astfel petrecură vara la Piermont atunci regele George al Engliterei, regina Danemarcei, principele de Brandenburg, Hanovera și Pfalz. Rivale ale băilor aceste erau cele de la Spaa și Baden. In secolul al XVI în Franckfurt era obiceiul că părinții când își măritau fetele puneu,în actul de căsătoria, condiția ca mirele se petreca cu miresa săptămânile de miere la băile din Schlwalbach. Aici a fost trimis de către medici și principele domnitor August al Saxoniei, care cu suitarea de 450 persone nu a mai găsit loc ci a trebuit se cera găzduire la casa ce o avea aici episcopul de Mainz. Petrecerile de la băi erau adesa ori destrăbălate. Acte imorale se sâvârșiau. Femei și bărbați fac cu bețiă în tota regula în escursiunile lor între munți. Intre alte fapte ce s’au înregistrat de pe la băi, este și următoarea : La 1711 țarul Rusiei, Petru cel mare venise la Carlsbad, împăratul Austriei, Leopold i-a trimis un butoi cu vin vechiu de Rin, dar pe adresa «La Majesté Czarienne» și nu «La Majesté Imperiale», căci Austria nu voia să considere pe țarul ca domnitor ce să fie pus în rândul celorlalțî domnitori din Europa, ceia ce supără atât de mult pe țarul, încât el nu vroi să primescu vinul, zicând că «făcând cură nu bea», dar nici să’l refuse d’a dreptul nu îndrăzni, ci’l dărui societății vânătorilor d’acolo. Aceștia îl vândură și făcură un fond, numit Fondul Petru, din ale cărui venituri ș’acum în fiecare an fac câte un banchet. VARIETATE CUM ERAU BĂILE IN TRECUT Acum că este sezonul băilor, credem d’uă importanță dre care a da câteva relații despre băile din secolele trecute, și chiar în anticitate. Despre băile romane s’a sens de mulți și forte mult. Se scie că cele mai multe din băile române, aprope tote, au fost nimicite de ordele barbare cari au devastat provinciile romane. Plombiersul a fost devastat de franci, Luxeml și Albano le a derîmat Attila cu hunii săi, Baden-Baden a fost făcut praf de teutoni. Și desigur că este meritul călugărilor de diferite ordine, că pe ici pe colo s’a mai conservat câte un loc balnear din anticitate. Și că romanii au avut multe locuri balneare, asta în fiecare zi se adeveresce prin multele săpături ce se fac în tote părțile. Călugării aveți anume obiceiul d’ași clădi mănăstirile lângă vreun isvor cu apă minerală. Columban, mai târziliu făcut sfânt, a întemeiat mănăstirea ordinului sau lângă apele de la Luxenil [UNK] la isvorele Indienii perfecatori Intr’o carte nouă, despre spiritism, am citit mai multe curiose fenomene, a cărora începutul principal sunt spiritele. Un francez savant, aflându-se în Indii și auzind despre multele minuni ce fac Fachirii chemând spiritele, a chemat pe unul din el ln locuința sa și i-a cerut cu răsplată mare, ca să facă ceva înaintea lui. Fachirul priimi și eșind pentru câteva momente, s’a reîntors aducând un ghiveciot cu o mică plantă, ale cărei foi plăpânde, abia se vedeau pe d’asupra pământului în micul ghivecior. Fachirul a așezat acest ghiveciol în mijlocul camerei între două scaune, întingând pe ele un cerceaf mare, astfel că ghiveciul nu se mai vedea. Apoi stând d’asupra locului unde erau scaunele și ghiveciul, își întinse mâinele și rămase nemișcat. Francezul privea uimit pe acest fachir fără să știe ce minune era să vadă Cu tote aceste, fachirul continua a sta nemișcat. Era cu ochii închiși, capul puțin inclinat spre jos, fruntea încrețită. Pielea sa pârlită de sare și nemișcarea lui, asemănat întocmai cu o statuie de bronz. Străinul călător, ținând în mână un orologiu , se mira de impasibilitatea acestei statui, căreia nu i se mișca nici un mușchii măcar al feței. Fachirul nu arăta nici un urmă de obosire ; se vedea numai lucind nădușala pe partea din dos a umerilor săi goi. D’odată buzele lui s’au mișcat și savantul francez a auzilit șoptind ceva , dar îndată ’și-a reluat nemișcarea sa de ’nainte ca o marmoră. A trecut încă jumătate oră, nimic. Fachirul sta în aceiași posițiune, pe când sudarea curgea în șir de după el, ca cum ar fi puind o oarecare silință. In fine după ce a trecut încă jumătate oră, fachirul s’a mișcat. A lăsat încet mâinele jos, apoi le-a adus la față și a stat câteva momente ca cum s’ar fi gândind la ceva. După câteva minute,și-a ridicat capul, privi pe francez, care se uita la el uimit și aprope spăimântat, și retrase repede acoperemântul ghiveciului. Plin de uimire, francezul a văzut un arborel aprape de un metru înălțime, cu ramurile pline de frunze și cu câteva flori în unele părți, era mică acea plantă care era mai ’nainte în ghivecint și care a crescut în mod estraordinar așa de mare în două ore. «Acest fenomen supranatural, nu l’ași fi credut, o zice el, dacă n’ași fi fost et însumi martor ocular al lui. Am răsplătit pe fachir cu galantomie și am adus arborelui în Franța pentru suvenir.» G.—Dob. ------ III —I HIPNOTISMUL (Uă nouă serie de esperiențe) Ieram adunați Intr’o sora mai multa lume. Din vorbă în vorba cădem și asupra fenomenelor hipnotice. Top se minunau de cuvinsele fapte ce se povestesc asupra hipnotismului și arătau o mare dorințâ de a se încredința prin ei înșiși de adevărul afirmărilor mele.„Intre noi se gaseau doua domnișore pe care le hipnotizasem iarna trecuta de mai multe ori și experiențele făcute atunci le voi publica in curind. In urma învoireii părinților, domnișorele se oferiră ca subiecte de experiment apune. Domnișora E. S. de 17 ani, subțire, naltă de o nervozitate remarcabilă : iute forte simplure, la cea mai mica emoțiune ln6albinește , discută cu mare căldură, forte expansivă. A fost de mai multe ori hipnotizata și a ajuns un subiect admirabil pentru acest fel de experiențe. In mai puțin de 2 minute, prin fixarea ochilor asupra iei, sau numai prin punerea mânei pe creștetul capului, adorme. Somnul ieste liniștit. Fața i se schimba puțin în ceea ce privește trasaturele: vorbește cu orecare greutate, și vocea se micșorată. le forte îndemânatica pentru sugestiuni și indeplinește cu punctualitate, cu exactitate matematică pot zice, tot ce i se poruncește. O adorm și de astă dată cu cea mai mare ușurința. 1. *) Dormi ? R. Da. 1. Ține acest cuțit în mână (t dați un pieptene, subiectul întinde mâna și-l ia.) Vei da cu acest cuțit o lovitură fratelui d-tale în partea stângă a pieptului. 11 vei ucide. (Data subiectului iea o expresie din cele mai triste, lacrimile încep să scurgă.) Prinsul d-tale se zadarnic; imediat după trezire vei împlini faptul. O trezesc. Top erați cu privirile ațintite asupra iei. Deschidând ochii, fața-i luă espresia unei furie grozave , cu mâna întinsă, cu buzele tremurânde și scoțând trei răcnete în adevăr în spaim întâtore, b ea se arunca asupra fratelui său lovindu-l. Imediat ,a apucat în brațe și a început sâ plângă. Scena a fost atât de atingătare încât, pentru a evita observări neplăcute din partea privitorilor, și pentru a nu da loc la niște urmări patevotámotóre pentru subect, am adormit-o imediat poruncindu-I sǎ uite tot, spunându-i ca fratele său trǎește, și la trezire sâ-l îmbrațoșeze. Nu se pute descrie duioșiea fetei la trezire. Domnișora F. Set. de 15 ani, inteligentă, una din cele mai bune eleve ale școlei profesionale, o fata vieie, totde-una vesela? a fost de asemenea de multe ori hipnotizată. La început nu putea adormi decât fixând ochii ei proprii intr’o oglinda . Somnul i era neliniștit și îndată cum începea sa intre în starea hipnotică tremura. Acuma adorme forte ușor, nu mai tremură și somnul ie liniștit. O adorm fixând-o cu ochii. I.—Ai avea dorință sâ mergem într’o grădină ? R.—Da. (O iau de braț, fac câțiva pași prin odaie, mă așezi cu densa pe un pat.) I.—Iata ne ajunși in gritdina. Ședem pe o bancă. Iți place? R.—Da. (se vede pe fața subiectului esprimată bucurie.) I.—Descrie-mi grădina. R.—Ședem pe o bancă. In jurul nostru este un tufiși; printre plopi se vede o întînă. I.—Rupe o flore (subietul se plecă, face mișcările necesare pentru a rupe o flore) — Mirose frumos ? R.—Parte frumos ? 1.—Ce miros are ? R.—De trandafir. I.—Da-mi-o d-o miros, și iea (subiectul duce la nas.) Te rog să păstrezi florea până mâine pentru ca sa mi-o dai mie. ! —Nu se póte. I.—Pentru ce ? R.—Numai acuma pot să ț-o dau. L—Dar ieu te rog să ’mi-o dai mâine. R.—Nu voiü putea. L—Și de ce? * I. însemnă întrebarea hipnotizatorului. R, însemnă respins subiectului,