Romanulu, octombrie 1889 (Anul 33)

1889-10-02

990 P D. general Manu va sta 3—4 cjile la Sinaia. * * * Naționalul anunță că ministerul dome­niilor a luat măsuri contra acelor arendași ai Statului cari au rămas cu câștiurile în urma pe două sau trei trimestre. El a decis și deposedarea acelora, cari nu vor achita imediat. * * 4 c Erl 18 curent. Drapelul din Iași, împli­nind un an de la aparițiunea sea, amicii din localitate al acestui organ de publici­tate au serbat printr’un banchet acesta a­hivoi*ve«a Trimeteri și noi urările nostre confra­telui nostru ieșan, sperând că va avea u­ viață lungă, luptând cu tărie contra celor cari restrâng libertățile nóstre. 4« 4c• Erl d. Efor dr. Severeanu s’a presentat la spitalul Militar și a propus medicilor ti­neri să primésca postul de medici auc­i­­liari, în locul internilor și esternilor. Nici unul énse după cât se spune, n’a voit se primésca. • * * * S’a întors în capitală, din Viena, unde fusese în concediu, d-nul Em. Grădișteanu, președintele Curței de compturi. * * * D. Nedelcu, șeful diviziunei comunale din ministerul de interne, care a însoțit pe d. Lascar Catargiu la Brăila și la Ga­­lați, s’a întors la postul său. * * * D. Haliță, profesor la șcala normală din Bârlad a fost numit revizor școlar. • * * Lupta află că ministrul instrucțiunei pu­blice a luat deja măsuri pentru înființarea divizionarei pe lângă entem­atul secundar­­ din Iași. 4c 4c* Va apare la începutul lunei viitare, un calendar politic, ilustrat de d. Jiquide și care după cât aflăm, va fi unic în felul său. ----------——-----------------­ Vă viitóre §cala de meserii pentru fete Primim următórele rânduri: Domnule Directore, Am vâd­ut publicat în t­iarul d-vostru că subsemnatul am dat onorabilei Primării un local de școla pentru 5 ani pentru ca sa facă școla de fete cari să învețe lucru de mână și țesături. D-Ie Director, localul ce voia se dau Pri­măriei este clădit într’adins pentru un școla de meserie și fiind-că n’am putut s- o înființez eu, cu tóte silințele mele și find­­că am ved­ut din tinerețele mele și pene a<jl că guvernul și comuna au cheltuit mi­­lione cu școlele de fete unde și-a dat co­pilul meseriașul ori muncitorul de pământ, și toți se bucurau de copil când erau mici dar după ce au învețat carte nu le-a mai convenit să ia sapa sa se ducă la lucrul câmpului, și atunci părinții au fost siliți să-i dea la streini ca ucenice se avețe m­ar­­chentăria, croitoria, cusătoria și altele am crescut că fac un serviciu punând la dis­­posiția comunei casa mea în care să se instaleze o școlă de meserii pentru fete. D-le Director 1 Regulamentul organic a preveniut școle de fete cu îndatorirea ca se învețe diminața cititul și scrisul și dup- amează lucrul de mână, ca se cósá la ghierghief, se cósa cu mâna și alte, în cât uă fată când ese din școlâ, nu póte sé câș­tige nici fiece bani pe fii find-câ­nd El au eșit mici mașini de lucru cu mâna, cu care uă fată póte se tórcá 4—5 oca de lână pe fii, se țâsâ cu un resboiu sistematic 25 sau 30 metri pe fii pânfia sau sâ imple­tesca 5—6 perechi ciorapi pe 40 de Și din aceste cele mai multe nenorocite fete ac­tive fóste în școlă și au cumperat mașini de cusut dupé timpul trecut cu 200, 250 de lei și lucrezá în­cât au ajuns 20 de bani o câmașe de cusut la prăvălii, când cu mai puțini bani póte să ’și cumpere uâ mașină de împletit, sau un resboiu siste­matic și chiar o mașină de tors, cu tote că afil avem 5—6 fabricanți torcători în Bucureșci, care vând lână torsa cu 3—4 lei chilogramul. De aceia cred că numai când comunele prin ajutorul guvernului vor înființa ase­menea școli de lucru casnic, va putea fie­care individ să ’și câștige hrana cu înles­nire, de aceia în lipsă de copil m’am decis că mult puțin ce am, cea mai mare parte se las pentru asemenea învățătură, pentru care m’am și decis pe cât trǎesc sĕ fac acest dar fii­ onor. Primării a capitalei României, veftind un început bun atunci pot să o și înzestrez cu un venit cât me vor erta mijilacele, căci dupé marte-mi vor dispune alții de starea mea potrivit testa­mentului ce am făcut încă din 1887 după care am dat și onor. Primării o copie după dânsul, și una societății Provedința și pri­măriei din Slatina. Iată d-le Director, scopul meu care a fost când am oferit localul onor. Primării case nu s’a luat încă nici inițiativă pâne acum sub cuvânt ca sé o dăruesc de veci și mie nu-mi convine și find­că pote d-nul primar și onor, membrii nu cunosc scopul meu. De aceia te rog, d-le Director, se dai publicități aceste rânduri ca d-lor citind declarația mea către public, sé primesc a anéaia untuiUA v­e u fac poporului roman de jos. ROMANULU­I OCTOMBRE h­era (?) stabilită în Francia au fost bote­zate, cum se fa­ce, adică falsificate sau îna­inte de espedierea lor, sau pe drum.* Daca emitem acesta părere, o facem în urma resultatului obținut de noi la analiza a 51 de vinuri din județele Iași, Fălciu, Teclu, Putna, Ialomița, Muscel, Prahova, Vlașca, Teleorman, Tulcea, R.­Vâlcel și Mehedinți. Era maxima și minima a substanțelor de­­terminate de noi. La vinurile analizate de noi am găsit cu 1.5 gr. estract în 100 cm. c. 3 vinuri albe din județele Vlașca, Putna și Tecuciu, iar dintre vinurile roșii numai unul singur din județul Ialomița. Cu mai puțin de 1,5 gr., care s’ar putea privi prin urmare ca falsi­­ficate, am găsit numai două: unul alb din județul Vlașca cu 1,4 gr. estract și altul roș de la Ostrov cu 1,47 gr. Comisiunile, cari au frisat limita, arătată mai sus, deschid parentesa și fiic , se admit ca vinuri natu­rale și acelea cu mai puțin estract, de­cât 1,5 gr. în 100 cm. c., când s’a constatat că se găsesc regiuni vinicole a căror vin e mai sărac în estract, de­cât 1,5 grame. Un altă prescripțiune ease cu raport la cantitatea de estract ce trebue să cuprindă un vin natural, e că după ce s’a estras aciditatea vinului din estractul său, greu­tatea restului de estract să fie cel puțin de 1 gram. La vinurile analizate de noi am găsit, că la cinci dintre ele restul es­­tractului, după sustragerea acidităței, scade sub 1 gram, așa că ele s’ar putea privi ca falsificate, de­și cantitatea totală a estrac­­tului lor nu e mai mică de 1,5 grame în 100 cm. c. Continuare pe mâine. Ch. Druțu. Vă cestiune, care a atras atențiunea mi­nisterului nostru de agricultură și comercia, și care e pe cale de a o studia, e acela, că vinurile nóstre, ar fi fost respinse de vama franceză, ca neconținând cantitatea da extract sec pretins de ea. Ce cantitate minimă de extract sec, séu mai bine c­is­­­es­ract cu un singur cuvânt, se cere pentru vinuri la intrarea lor in Francia, acesta n’am putut afla de ua cam dată și nu seim, décà ea s’a comunicat și ministerului. Ceia ce ne mirăm énse­e, cum deposi­­tarii sau comercianții francezi de vinuri,­ vin și’și aleg marfa la noi în țară de la calitate mali multj ca sigur,jbună și la impor­tarea ei în Francia întâmpină asemenea di­cultăți, al căror resultat e întreruperea relațiunilor comerciale și îndreptarea plân­gerilor către guvernul român, cum s’a scris că a făcut casa Brumer din Galați. Să fie őre guvernul de vină că balanța venochimistului francez nu corespunde cu limba, organul de apreciere, al comercian­ților de vinuri ? Nu. Deci un vin se găsesce la cumpă­rare, că e de calitate buna, e plin le gust, apoi să fim siguri, că și cantitatea de es­­tract va corespunde cerințelor vămei fran­­cese. Casa Brumer ar fi făcut mai bine sén­su-și fi procurat un certificat din sera, prin care se justifice natura vinurilor din punc­tul de vedere al compozițiunei chimice în ce privesc elementele mai importante ale vinului, sau se fi trimes probe de vin spre analiză înainte sau la espedierea vinurilor unei stațiuni vinicole din Francia. Péne la resultate mai positive, trebue să admitem, că acele vinuri, cu u­ cantitate de estract mai mică de­cât limita infe Primiți, d-le Director, asigurarea deosebitei mele stime și considerațiuni ce va păstrez. Ioan Palada proprietar. Asupra lipsei cantităței de «extract sec» in vinurile nóstre. 2.8 g S. g­g S­arga • 5 ■ • 5= • • • p» 'b' ' • • CO • • • QQ * 3 * ’ * W­*­ CH OH* o o o­b Greutatea spe­ om cificâ to I—> 4-_____ ______________ pa CD op Alcool i—*■ ÎNO ga •<! ga ga co co____ ______________ J-*«» Extract ^ co î-> OOK CO Cac____ ______________ oo co Qo co . . . ^ p1 r* A Apâ oa oa P go kJ to co co co____ ______________ ^ W Aciditate CO o <1 to oc vi Oa co_____ k_____________ o co o o Tart rat de po­o co ö fco \-â .„„a co co to co s iasrt <1 CO co_____ H -_____ © o o I— re. Glycerina CO O tf* ►-k CO CO CO co _____________ W Câta glycerina țo țț» p ^ vine p. 100 gr. ba co *»a <i L alcool o o co co____ ^ _____au- --­p O P p ' O O CO O A yrtf O to O CO r* ÄiCUl OO) COM (J) ga CO to 00________________________ PP H £ £ 2 $= U Cenușa CO H-*■ O vj . i oo co to co____ M _______-______ O © © . b P P h- L Potasa »-*• to O i-* uj* ^ cj< as r 03 CO M_________________________ op p p op bp Acid phosphoric ga Cn !-*■ if»­co CO Co ga to ga © co ______________ O p oP oP Acid sulfuric o © © ^ tso CO — CO oa 00 00 Vl____ _______________ p p pr1 Sulfat de potasa g =3 g jj £ corespunzător cm 0 ga ______________________ La expunerea acestor dolone estreme am făcut abstracțiune de resultatele obținute la unele vinuri, ce nu erau pe deplin fer­mentate, precum și de acele cari nu mai erau în stare de a bea, ca unele ce erau stricate. Interesați în materie am­­ căutat, a face o­ comparațiune între resultatele nóstre și limitele ma­sime și minime la vinuri na­turale stabilite în alte țâri de comisiunile însărcinate cu analiza alimentelor și bău­turilor, în scop de a descoperi falsificările ca în urmă legea se pute pedepsi pe făp­tuitori. Puncte de comparațiune cunoscute ca limite ma­sime și­­ minime n’am putut afla altele de­cât pe acele stabilite în Ger­­mania și Austria. Dintre elementele vinului, acele cari jóca primul rol la aprecierea naturii lui, adică deci e natural sau falsificat sunt: estrac­­tul, cenușa (sau substanțele minerale) aci­dul sulfuric și raportul dintre alcool și gli­­cerină, m­ai departe e și azotul. In Germania și Austria, e admisibil, că numai rare ori se găsesc vinuri, cari se cuprindă 1,5 grame estract în 100 cmc. vin, vinuri cu mai puțin de 1,5 grame es­tract, pot da nastere la bânneți, că ar fi­­ falsificate. -------- N­WQ­HI» ——I --—------­ EMINESCU Societatea studenților «Unirea» a des­­butut procedeele pentru realizarea bustului poetului Eminescu, cu ocazia congresului viitor la Botoșani. S’a însăruinat comitetul organisator al congresului cu acesta. Se vor distribui liste de sub­scripții care se vor înmâna pentru acoperire în mânele studenților și altor persone de încredere. Reprezentația de beneficia, dată sub pa­­tronagiul d-lui Al. G. Sutzu de către ele­vii conservatorului din Iași, pentru ridica­rea unei statue lui Eminescu, a produs suma netto de 116 lei și 50 bani, pe car­e d-sea­­ l-a trimis d-lui T. Maiorescu, pre­ședintele comitetului de inițiativă pentru a­­cest frumos scop. Școli de adulți Ministerul de comerciu având dorința de a vedea înființate in centrurile industriale scoli de adulți, unde locuitorii tineri din fabrici se pot­ dobândi cunoscinți teore­tice relative la diverse industrii, a cerut avisul camerilor de comerciu asupra ur­­matorelor cestiuni: 1) Procurarea mijilacelor materiale in­dispensabile pentru înființarea și întreți­nere unor asemenea școli. 2) întocmirea planului de organizare al învățământului din aceste școli cu deslu­șiri asupra personalului didactic, programa analitică a studiilor, anii de studiu, orele de secțiuni, materialul didactic, condiții de admisibilitate și tot cea ce privesce ast­fel de învățământ. 3) Orele de lecțiuni, neputând fi de­cât cele de sera pentru a nu se aduce stân­jeniră serviciului și lucratorilor fabricelor, se se fiiseze orele când lucrătorii vor fi obligați a veni la scala de adulți precum și­­ filele de sărbători în care fabricele tre­buie să fie închise, lucrătorii să urmeze la scala. CURȚI ȘI TRIBUNALE Amânat. — Procesul falsificatorilor de bilete de bancă din T.­Severin, care tre­buia sa fie judecat ori de curtea de casa­ție, s’a amânat pentru un alt termen după cererea d-lui Atanasia de advocatul recu­renților. Demisionați.— In urma reducerilor fă­cute de Cameră, cu ocaziunea votărei bu­getelor, din diurnele advocaților ministeru­lui domeniilor, d-nii Misir, Schina și V Brâtianu, si-au dat demisiunile din advo­cați ai ministerului domeniilor. Demisiunile au și fost primite. Apelul făcut de d. Rose Ștefanescu din Giurgiu, a fost susținut orl la curtea de apel secția II, de d-nii advocați M. Cor­­bescu, C. Stoicescu, Iepurescu, A. Mano­­lescu, V. Lascar, Em. Culoglu și alții. Procesul s’a amânat pentru zi­ua de 6 Noembre viitor. ACTE OFICIALE Ministerul de interne Consiliele județene din tota țara sunt convocate în sesiune estra­ordinara pentru d­iua de 15 Octombre. Ministerul cultelor și instrucțiunei publice Se încuviințaza P. S. Episcop al Dună­­rei-de-Jos, Partenie, concediu de 35 fi­le, spre a merge la băi în străinătate, conce­diu ce deja a fost încuviințat de onor. consiliu de miniștrii. Ministerul de finanțe D. G. Boiu, licențiat în drept, fost ma­gistrat, se numește comisar al guvernului pe lângă societatea creditului funciar ur­ban din Iași, în locul D-lui G. Nicoleanu, demisionat. Ministerul domeniilor Se acordă fabricei de săpun și lumâ­nări de stearina «Dimitrie Hagi Ion», pro­prietate a d-lui Pavel Dimitrie Hagi Ion, situată pe cheiul drept al Dâmboviței lân­gă abatoriü, in Bucuresci, mai multe a­­vantagii. Decisiuni Ministeriale D. Iordache Ceaușescu este confirmat în funcțiunea de registrator-arh­ivar al sub­­prefecturei Vedea-Olt din acel județ, înlo­cui d-lui N. Georgian, demisionat. "sorii ECONOMICE Schimbare de șlepuri." Cu începe­rea de 17 (29) Septembre mersul trenu­rilor se modifică în modul următor: Ple­carea trenului mi est care este în legătură cu vaporele Dunărene pentru sus: Marți Joi și Dumineca la 2 ore p. m.— Pleca­rea trenului mi est în legătură cu vaporele Dunărene pentru jos : Luni, Mercuri și Sâm­bătă la 7 ore dimineța. Mișcarea portului Galați.— Au sosit în portul Galați urmatorele vapore : Vaporul italian «Selinurile“ din Con­­stantinopol cu mărfuri; Vaporul francez «Teygate» din Marsilia cu mărfuri și pasageri; Vaporul austro-ungar «Guarnero» din din Brăila cu cereale pentru Italia; Bombardia elină «Mihail» din Candia cu roșcove. Bricul otoman «Bidjean“ din Burgas deșert. Bricul otoman Djeilani Bahn din Smyrna deșert. Impositul asupra succesiunilor în Al­­sacia-Lorena.— Printr’un lege din Iunie anul curent, s’a ficșat ast­fel în Alsacia- Lorena impositul asupra ori­cărei transmi­siuni de usufruct și de proprietate a bu­nurilor, care s’ar opera printr’un deces sau absința: 1 °/0 pentru succesiunile în linie directă ; Ș§3 ° 10 pentru succesiunea între soți; 6.60 °/0 pentru succesiunile între frați, surori, unchi, mătușe, nepoți și nepote; 7 °/0 pentru succesiunile între Colaterali pené la gradul IV . 8 °/0 pentru succesiunile între colaterali de la al V-lea pené la al Xll-lea grad. 9 ° la în tóate cele­ alte coșuri. Mersul cerealelor în piața Călărași și la Obor.— Ore partide s’a vândut peste 2000 chile eu 26—27 lei chila­­­grăă 55—60 libre s’a vândut 1000 chile, lei 54—67 chila. La obor are 27—28 lei chila, grâu 54—58 libre cu 58—65 lei chila, secară 52—53 libre cu 39—40 lei chila , porumb 38—39 lei chila. Este de notat u­ mică urcare a prețu­rilor în grâne la Anvers. Pentru orz și porumb prețurile sunt mai susținute. In port se fac forte puține încărcări din causa lipsei de bastimente mici. Apa rlului Borcea a mai crescut puțin. —i—.. ..Ji Tipografia Thiel & Weiss s’a vândut prin bună înțelegere, d-lui Josef Gobi, fost asociat a firmei F. Gobi fii. Din Constanța.—Târgul de cereale din Constanța este în plină activitate. Pe fie­care mulțime de care vin sate cu di­­ferite cereale, pe care le desfac și se în­torc pentru a veni altele. Căile ferate române. — Se aduce la cunoscința generală cu cu începere de la 19 Septembre a. c. intră în circulațiunea trenurilor pentru sesonul de orna 19 Sep­tembre 1889—20 Maiu 1890 după cum se prevede în publicațiunea generală de la 20 Maiu 1889. In mersul trenurilor nu se aduce abso­­lut nici o modificare afară de suprimarea sau înlocuirea unor trenuri prin altele după cum urmeza între Bucuresci— Predeal, se anulazâ trenul de plăcere No. 29, 30 și trenul special de plăcere de Sâmbătă sau ajunul serbatorilor între București-Golești se anuleza trenul 45, și 46. Pe Titu-Târgoviște, în locul tr. No. 139, 140, 141 și 142 vor circula tr. No. 73, 74, 75 și 76. Pe Golești C.-Lung , în locul tr. No. 45, și 46 vor circula tr. No. 101 și 104. Pe Piatra R.-Vâlcel în locul trenului No 37 și 38 vor circula tr. No. 97 și 98. Piatra­ Corabia în locul tr. No. 35 și 36 vor cir­cula tr. No. 95 și 96. Pe Iași Ungheni se anuleza trenurile No.­­87 și 88. Avis către navigatori.—Navigatorii sunt avisați de către administrațiunea generală a fazelor imperiului otoman, ca farurile desemnate mai jos sunt în construcțiune. Un avis ulterior va face cunoscut data iluminărei și va da longitudinile, determi­nând posițiunile socotite după meridianele observatorielor din Paris și Greenwich. Marea mediterană. I. Insula Rhodos (Capul Prasso sau Prasonissi). Un foc cu lumine alternativ roșiu și alba din 80s în 30s cu eclipse totale, visibil la 25 mile. II. Insulă Madona sau Candelfoussa In partea de apus a insulei un foc fics cu lumine albe din 1 minute în 2 minute, visibile la 18 mile. 111. Insula Zevisha sau Levittra (Capul Spano). In partea despre răsărit a insulei 2 fo­curi albe superpuse, visibile la 10 mile. FOIȚA ROMÂNULUI 2 OCTOMBRRE Din literatura Rusesca de 2 UA NUNTA TH. DOSTOIEVSKI Nu isprăvi cu reflecsivele aceste, când de la­dată găsi pe fetița cea bogată, stând acolo și jucându-se cu păpușă ; pe mine nu mă vefiu, fiind­ câ stăm în dosul florilor. Mi se părea că trupul îl tremura de emo­­țiune; pare că socotelele ar fi influențat asupra lui, sau pate alta ce­ va o fi fost pricina; îl vedeam cum nu mai putea de neastămpăr și cum își freca mâinele. Ri­dică ochii și zări pe viitorea lui miresa. ■Voia să facă un pas înainte, ochi de jur împrejur, se ridică în vârful degetelor și merse încet, ca un copil, până la fetița cea de 11 ani. Se apropia de copil cu un zimbet pe buze, se apleca asupra ei și-i sărută pârul. Fetița care nu aufu­se când el se apro­pia, și nepregătită, defe un țipăt încet de spaimă. — Ce faci aci scumpă copilă, șopti el încet, lovind tot uă dată pe roșcovanul peste umăr. — Ne jucam. — Cu ăsta te joci ? Iulian Mastacovici se uită la băiat. — Dar de ce, suflețelul meu, nu te duci în salon să te joci cu cel­l­alți copil ? îl în­trebă el pe băiat. Băiatul tăcea și se uită la el cu ochii bled­diți. Din nou căuta cu îngrijire Iulian Mas­tacovici împrejur, se mai uită înc’u odată la fată. — Ce al­aci scumpa copila ? un păpușă? Spune-mi. — Da o păpușă, respinse fetița, încet și cu ochii aplecați în jos. — Un păpușă?... dar­­ e rog să-mi spui scumpa mea copilă, știi ce e un păpușă ? — Nu știu, respunse ea și mai încet. — Iată, uă păpușă se face din... dar tu bâete ce stai aici ? de ce nu te duci la camarafu­l tăi din salon, strigă de uă dată tare Iulian Mastacovici. Nu i-au plăcut vorbele acestea nici co­pilei, nici băiatului și de acea dânșii se prinseră de mâini, nevoind a se despărți. — Dar, scumpa copilă, poți se-mi spui de ce, ma log, ți-a dat păpușa? o întrebă Iulian Mastacovici cu uă voce din ce în ce mai înăbușită. — Nu știa. _ Pentru că taia săptămâna ai fost un copilă silitare și liniștită. După acest compliment, Iulian Mastaco­vici, fu apucat de un durere de cap ne­mai­auzită, vocea-l tremura și din ce în ce mai încet adause . — Așa ca ai sĕ mĕ iubești, scumpa mea domnișora, când voiu veni în visită la d-v ? ț­icând aceste, căuta din nou să sărute încă uă dată copila, dar roșcovanul vă­zând că copilei îl venea mai mal se plângă, strânse din ce în ce la sine și începu și el să ofteze tare. Mastacovici Iulian nu se mai putu stăpâni de furie și necaz.­­ Afară de aci, afară, îl strigă el bă­iatului. In salon se te duci, la tovarășii tei. Nu aci. — Nu se póte, nu e de nevoe, lasă se stea. Dute mai bine d-tea de aici, îi res­pinse fata. Lasă-1 pe el să stea aci, lasă-1, adause copila, mai plângând. De uă dată se audi un zgomot pe la ușă. Mastocovici se înfricoșa și căuta a-și îndrepta hainele și statura trupului. Și mai mult încă de­cât Iulian, roșcovanul se în­spăimântă, lăsă copila de mâni, căută a se alipi de perete — și încet încet tipt­l pe lângă perete se furise în sufragerie. Și pentru ca să nu deștepte bănuiala nima­ruia, trecu și Iulian Mastacovici în oda­a de alături. Roș­ca un rac fiert era el la față, parcă i-ar fi fost rușine de cine­va și de el însu­și. Ardea de nerăbdare. El în­cepu din nou sa numere pe degete zes­trea și venitul fetei, ca și când ar fi a­­vut-o deja chiar în mână. Urmai și eu încet pe acest bădăran in sufragerie și aci mi se oferi uă alta priveliște nostimă. Iu­lian Mastacovici din al căruia ochi strălu­cea răutatea vâna băiatul cel roșu, care se retrăgea din ce in ce mai mult. — Afara de aci. Ce cauți te întreb ? Aha, ți-o veni gust se furi fructe de aici? Cara­ te, tu puturosuie și vulpe roșcată ce eștii Băiatul înfricoșat și ne mai având unde să se retragă, se vârî sub masă. înciudat scóse urmăritorul Iui, batista din buzunar și caută să-l lovescâ pe sărmanul băiat. l­an Trebuie să fac aci observațiunea, că Iu Mastacovici era un om zdravăn nu glumă , mușchi sănătoși și țapeni, un pân­­tece cam ești, fața-1 cam rotundă și pli­­nuța, ca un pepene verde. Nu mai putea, păstra și asuda într’una. De ua­data începu se strige tare la el, atât de mult era ne­căjit și înciudat, din causa nemulțu­­mirei sau pote din gelozie. Ea isbucnit într’un rîs tare. Iulian Mas­tacovici se întorse către mine; să-i fi ve­­fiut cât era de încurcat, mal-mal ca-și per­­duse cumpătul. Tocmai în acest moment intră și gazda. Băiatul eși de sub masă și -și șterse genunchii și cotele hainei, căci erau pline de praf. Iulian se grăbi a-și șterge repede nasul cu batista, căci nu pu­tea remâne cu batista în mână și în posiția în care era dânsul. Stăpânul casei se uita la noi zustrei cam bănuelnic. De uă­dată și el se întorse re­pede către Martacovici, parcă ș’ar fi a­­dus aminte de ce­va. — Asta e băiatul despre care v’am ru­gat dăunâ­nil, fu­se el arătând asupra băia­tului roșcovan; îmi luasem atunci liberta­tea a ve ruga si bine-voiți a ve interesa de el.­­— Ah! respunse Mastacovici, care nu era încă dumerit cum trebue. — Er a copilul guvernantei, ce o țin pentru copiii mei, urmă stăpânul casei, în­tr’un ton rugător. Mă sa, sermana e u o fe­­mee săracă, văduva unui fost funcționar, și tocmai pentru acesta... și dacă s’ar pu­tea.... — Ah, nu, nu, respunse cu grăbire Iu­lian. Scuzâ-me te rog Filip Alexieovici, ’mi e imposibil. Nu e nici un loc vacant, și chiar dacă ar fi unul, sunt deja peste 10 candidați, cari așteptă sa ocupe locul și cari au mai mult drept de­cât acesta... Cu regret... Păcat... — Zou e păcat, se rugă gazda, e un băiat liniștit și sirgiuitor... Cu gura strâmbând, îl respinse Masta­covici : — E un băiat forte obrasnic, după cum am putut vedea. Și după un pauză, adresân­du se către băiat: — Ce mai stal aci ? Te poți duce acum. Haide, pașul la tovarășii tăi din salon ! Iulian Mastacovici nu se mai putea stă­pâni. El se uită la mine cu necaz. Nici eu nu me mai puteam reține și căutam să­­ rîd drept în față. Martacovici nu-mi fu­se nimica ci se mulțumi, numai după cât ob­servai a lua informațiuni despre mine, la gazdă. El șoptiră puțin și părăsiră amân­doi odaia, fără a se mai îngriji de mine. Vedeam ca Iulian, dedea mereu din cap cu neîncredere, când vorbea cu soția gazdei. Nu mai puteam de rîs. Mă dusei și ea înna­poi in salonul cel mare. Aci îl găsii pe 1­a­­dăranul meu, în mijlocul unei cete de fe­mei și fete, stând la mijiloc, cu burta îna­inte și vorbind cu un domna ce i-a fost recomandata chiar atunci. De tuna cu care vorbea Iulian, ținea de mâna fetița cu care puțin mai înainte Mastacovici avusese vor­bă în odaia de alături. Nu mai putea de atâtea laude ce le a­­runca în spinarea fetiței: ba că e frumosă… ba că are grații, ba că e talentata, ba în­colo, ba pe dincoco. Mama nu mai putea de bucurie, pene și tatăl fetei zimbea-Gasda se bucura de bucuria de care erau cuprinși toți musafirii cel de față. Chiar

Next