Romanulu, februarie 1890 (Anul 34)

1890-02-02

X X ANUL AL XXX1V-LE Voiesce și vei putea. ANUNCIUEI Linia de 30 litere, petit pagina IV . . . I . . I . . 40 bani Detto n n n „ IU..............2 lei — „ Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia . 2 „ — „ A se adresa: IN ROMÂNIA, la administrații: nea (Jiarului. IN PARIS, la Havas, Lafsite et C­une, 8, Place de la Bourse, LA VIENA, la d-niî Haasenstein et Vogler, (Otto Maass) IN ELVEȚIA, la „ Din țerile cele alte direct la adm­inistrațiunea fiarel ui. ’ — Scrisorile nefrancate se refusă — ESEMPLARUL.15 8AN Fundatore: C. A. ROSETTI Directore:: VINTILA C. A. ROSETTI Edițiunea de dimineții A­ BUCURESCi, 1 FAURAR înainte de a desbate cestiunea Re­­publicei trebuie să lămuresc un punt ridicat de Democratul de la Adevărul. Vorbind despre republicanii cari nu se manifestă că, confratele nos­tru face uă deosebire între aceia ce împărtășind ideia republicană o as­cund în adâncul cugetului lor de frică, căci sunt omeni săraci, de­pind de guvern, și între alții cari, de­și sunt republicani prin naștere, de­și ocupă nișce posițiuni destul de neatenuate și de bine văzute nu se dau pe față. «Unii din acești republicani, spune A­deverul, caută să fie în cei mai buni termeni cu Palatul și schimbă cu el adesea nișce politețe prea exagerate, pentru a nu da lumea de gândit», îmi place a crede că Adevĕrul, care ’mi face onorea d’a me n­umăra printre cei cari «în politică au avut atitudinea cea mai intransigentă» n’a putut, n’a voit să facă alusiune la mine, când a scris cele de mai sus. Totuși însă, fiind-că imediat după acele rînduri, autorul articolului spune «să dăm cărțile pe față» și direct asupra mea țintesce, mulți au putut crede că și eu ași fi din aceia care, fiind­ca n’au avere li e frică de guvern, sau din acel cazi «caută să fie în cei mai buni termeni cu Pa­latul și schimbă cu el adesea nișce politețe prea desagerate.» Ne­voind ca un astfel de acusa­­țiune, ori­cât de ridiculă ar părea, să mi se facă, sunt dator să dau, îndată, pre­cari lămuriri. A nu avea avere, a fi sărac, cum spune Adevirul, nu sciam, până azi că este identic cu slugarnic, nu sciam că numai bogăția te póte face să nu-ți fie frică de guvern și nu cre­deam că sărăcia pate îndreptăți pe un­­ jliarist republican, să se înde­­ască de sinceritatea simți­­nțelor u­­nui om. Ori­cât de tener ași fi încă, luptele politice la cari am asistat. întrega viață a părintelui meu, căruia îi s’aduc azii elogii de Ziarul d-lui Beldiman, și a betrânilor cari au luptat alături cu densul, m’a învățat a sei că nu bogăția este o­ condițiune indis­pensabilă spre a fi independent și că adesea cel mai săraci au fost cel mai independenți, cei cari au sorut să impute mai mult respect. Ori­cât de sărac ași fi, pot fi siguri con­frații de la Adevĕrul, că frica stăpâ­­nierei va fi un sentiment care va ră­mâne tot­dea­una necunoscut mie. Protestez deci cu tărie contra a­­celora cari invoca argumentul să­răciei spre a-ți contesta independința. Protestez asemene în contra ace­lora cari vor să me pună în a doua categorie a republicanilor. A căuta să fii în buni termeni cu cine­va, a schimba cu el politețe, nu este privit de mine ca un lucru ru­șinos, căci nu admit credința ace­lora cari vor ca un republican să fie mojiv și rău crescut. Din nenorocire însă sunt nevoit să recunosc că firea și ocupațiunile, m’au împedicat adesea să îndeplinesc unele politețe elementare, nu numai către Palat, dar chiar către amicii mei. Departe deci de a fi căutat să fiu bine cu Palatul, d’a fi schimbat a­­desea politețe prea desagerate, n’am profitat nici chiar de ocasiunile ce mi s’au presintat spre a face acele politețe. Am văz­ut pe M. S. Regele, nu­mai de două ori, de când e pe tro­nul României, la 1866, în casa ndstră, când a venit să salute pe ministrul său și la 1885, Aprile în 8, tot în casa ndstră, când părintele meu era pe patul de marte. Ori­cine póte înțelege că în acele momente n’am putut căuta să fac politețe desagerate. Nefiind de­cât un Ziarist, scările Palatului nu le am urcat nici uă dată și n’am avut alte ocasiuni să mă întâlnesc cu capul Statului. Etă cum am căutat a fi bine cu Palatul și cum am schimbat cu dân­sul politețe exagerate. Așteptând ca Adeverul să recu­­noscă că nedreptă a fost insinua­­țiunea m­a, am făcut declarațiunile de mai sus, nu spre a mă apăra, căci nu privesc ca să rușine schim­bul de politețe, chiar dacă ar fi e­­sistat, dar spre a aminti fapte care vor servi, în stabilirea deosebirilor de vederi între Democrații de la Ro­­mănuțu și Republicanii de la Adeverul. Tintila Roset­ti Cetirea raportului Comisiunea de informațiuni, pentru darea în jude­cată a ministerului I. Brătianu a ur­mat și e­l și va urma și agii. Luni vor putea să începa și des­­baterile. Nu stim cât are să țină aceste desbateri, dar constatăm că curen­tul ce domnea în Cameră pentru da­rea în judecată a devenit cu mult mai slab, ba s’a mutat chiar atât de mult, în­cât însiși partizanii cel mai hotărîți al cărei în judecată văd că el le este nefavorabil. Care să fiă causa ce a adus ace­­stă schimbare ? Să fiă óre aceia că schimbările din urmă în starea lucrurilor au a­­dus: în același timp, și schimbări în vederile unora cu privire la acesta cessiune ? Sau să fiă causa că a început să se vadă, că pornirea pentru darea în judecată n’a țintit de­cât a face din acesta cestiune un act de par­tidă, era nu un act de morală politi­că, care să aibă de scop a pedepsi pe cei abătuți de la îndatoririle lor și a face ca legea să domnesca în tota puterea ei? Sau, în fine, să fiă causa că ra­portul Comisiunea de informațiuni n’aduce descoperiri însemnate în sar­cina ministerului I. Brătianu ? Din aceste trei, care să fie adevă­rata causă? Noi credem că fie­care în parte, și tote împreună, au contribuit la re­virimentul ce s’a produs în spiritul majorității parlamentare de altă dată, care era pentr­u darea în judecată a ministrului I. Brătianu. Ori­cum am înfățișa însă lucru­rile, adevărul este că darea în jude­cată a ministerului I. Brătianu gâ­­sesce ap fi în Cameră mai puțini par­tizani de­cât ieri, ast­fel că resulta­­tul desbaterilor, ce vor urma în a­­cesta privință, nu este tocmai greu de prevent. Cu tote acestea, să așteptăm până în momentul din urmă spre a vedea care are să fie numărul voturilor pentru și contra, și, tot de uă dată, să mai vedem încă și care are să fie atitudinea diferitelor grupări în desbaterile ce se vor face cu acastă ocasiune. In numărul nostru de mâne Du­minecă vom publica declarațiunea d-lui Vintilă Rosetti, privitóre la Re­publica română. Pentru noi, cari ne-am spus deja părerea în ceia ce privesc e darea în judecată a ministerului I. Brătianuj încă din prima zi când s’a pus în discuțiune acastă cestiune, actul pe care are să’l săvârșască Camera, prin votul ce va da, este unul din actele cele mai seriose, privind lucrul din punctul de vedere al luptelor po­litice, și de aceia ne credem datori să atragem atențiunea amicilor noștri­ ca să’și dea bine sema de atitudi­nea ce vor avea în acestă împre­jurare. Dacă convingerea lor intimă este că servesc causa moralității publice și săvârșesc un act de morală poli­tică, ei nu servesc causa și intere­sele chiar ale protivnicilor lor și nu săvârșesc un act politic și de partidă, care să atragă după sine rele ur­mări și durerese învățăminte pen­tru viitor,—atunci, voteze pentru con­­clusiunile raportului Comisiunea de in­­formațiuni și pentru darea în jude­cată a ministerului I. Brătianu! Francesii si Rusii » . Se pare că înfrățirea între cele două popore, atât de diametral opuse in moravuri și formă de guvernă­mânt, între francezi­­ și ruși, nu este tocmai așa de mare cum se credea înainte, când se lua de bani gata «strânsa alianță ce ar exista între Francia și Rusia.» Cel puțin așa reiese din ultimul act săvârșit de ministrul de resbel în unire cu cel de esterne al Fran­ciei. Ei au oprit pe generalul Saussier să primeacă statul care i se oferise de către comitetele slave din Moscova. Faptul acesta de Sigur nu va trece fără a fi comentat în modul cel mai viu atât în Rusia cât mai ales în Germania, unde trebue sâ pricinu­iască bucurie mare, germanii cre­­deu mereu că francezii ajutați de ruși vor turbura pacea Europei. El bine, faptul petrecut arată că Francia nu este de loc dispusă a intra în strânse legături cu rușii nici chiar văzând pe vecina s­a, rivala Germanie, în mijlocul triplei a­­lianțe. Atât după liniștea ce domnesce în țară cât și după politica ce o urmă­­resce guvernul, se poate vedea că Francia deocamdată nu voieșce de­cât să aibă linișce și să continue cu opera mare economică ce a înce­­put’o și despre care cu ocazia espo­siției a dat dovedi atât de strălu­cite. Din Metropola Kul­turegyletului In metropola Kulturegyletului, la Cluj, s’a dat septemâna trecută un bal în folosul Kulturegyletului, afară societate care și-a propus să desna­­ționalizeze pe români. Minunea minimelor. Balul n’a reu­șit de loc. N’a fost visitat de­cât de 40-50 persone. Foile din toată țara ungurască se plâng că publicul din Cluj nu îm­­brățișază cu destulă căldură causa.(?) maghiară ci lasă să cadă un bal la care ar fi trebuit să alerge cu toții. In adevăr scandal, audi, Kultu­­r egyletiștii cari s’au distins atât de mult în a sparge ferestre, a cânta pe faimosa «Büdös bocskor» să nu se ducă la bal, să renunțe a juca ceardașul. Patrioții maghiari adevă­rați (nu ca clujenii) trebue să fie desperați rău de purtarea Mitropolei Kulturegyletului. Fanfaronada maghiară Sunt atâtea dovezi despre fanfa­ronada ce-i caracterisă pe­­ maghiari în­cât abia mai poți spune ceva nou despre fudulia lor. Vom releva totuși din parlamentul maghiar discursul deputatului Otto Hermann, unul dintre cei mai dis­tinși bărbați de știință din Ungaria, care la 28 ale curentei a ținut un discurs plângându-se că din tota gă­lăgia ce se face cu cultura maghiară, totul e spoială. Așezămintele de cultură maghiară, a­des oratorul sunt prea luciase, nu corespund câtuși de puțin scopului pentru care au fost ridicate. In loc de a ajuta cu ceva la progresul țării, ele pun piedici numai, necesitând cheltueli mari și apăsând ast­fel pe contribuabili. El, dar ce le pasă ungurilor de corbii albi ce se ivesc între dânșii și le spun adevăruri crude. Marea majoritate cuprinsă fiind de șovinism, merge înainte pe calea apucată face lu es cu școlile, în de­trimentul celor a naționaliștilor, în­treține în Budapesta oă operă la care nu’s nici două cântăreți ma­ghiari și pentru care cheltuește sute de mii pe an, căci publicul maghiar din capitala țării n’ar putea s’o sus­țină nici trei glile. B­ouulang­­stii Boulangismul a intrat pe o­ nouă cale în Francia. Vărsându-se sleiți, căpeteniile bou­­langiste au crezut că agitând uă nouă cestiune aceia anti-semitismului, o să ajungă er­a grupa în jurul lor un număr­are­care de aderenți. N’au reușit însă, căci chiar între monarhiștii cari țin la ideile esclu­­siviste ale catolicismului, n'au găsit sprijinitori, în multe părți au dat de resistență. Deci de la cam dată boulangiștii au fost siliți să pue armele și să aștepte alte vremuri, dacă ele vor mai veni, în cari să adune în ju­rul lor pe cine­va. De peste munți Desbinciri,­ascunsă.­­Nuci nedumiriri. — Luptă Neunirea a fost principala causă a suferințelor fraților noștri de din­colo. Și a­ ji tot desbinarea între el­e causa pentru care nu pot să scape de răul ce-l apasă. Desbinările sunt provocate de po­litician! dintre cari parte pescuiesc în apă turbure, caută a realiza câș­tiguri personale, parte provoca des­binarea făcând uă politică a­parte, în desarmoniă cu cei cari se con­duc d’adreptul după hotărîrile con­gresului național de la Sibiu. Cei dintâiü, cari pun interesele lor d’asupra causei naționale, trebue înfierați. Cești din urmă sunt dă jălii. Da, căci numai, jalea ne pote cu­prinde când vedem că unii dintre românii de dincolo în loc d’ași strânge rândurile și a se uni împre­jurul drapelului desfășurat de bravul general Doda, în loc d’a se însufleți de purtarea lui românescâ și a căuta să realiseze principiile emise de ve­teranul luptător, provoca disarmo­­niă, desbină chiar pe membrii par­tidului național, pe care până acum i credem uniți, sau cel puțin nu așa de desbinați în­cât să lucreze unii contra altora. E trist, dar așa e. Este ceva pu­tred dincolo. Sunt peste munți poli­ticiani cari până ce nu vor dispare de pe scenă, nici uă mișcare sănă­­tasa nu se va putea face. Vom veni la timpul oportun cu nume. D’o­cam­dată ne mărginim a spune că avem informațiuni positive despre faptul că unii dintre membrii parti­dului național acum când s’a pornit o mișcare în favorul d-lui general Doda, au căutat să înăbușe acestă mișcare și pe unde au putut, au înrîurit să nu se trimită adrese de aderență generalului. Căușele acestui fapt e fic că e dă un ordin politic înalt. Numai astfel se póte explica de ce Gazeta nici măcar nu amintește de DUMINECA, 2 FEBRUARIE (21 IANUAR, st.v.) 18b0 Lluminéta­te și vei fi: • ABONAMENTE la Capitală și districte, un an 48 lei; sase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru Preoți, și învățătorii din sate abonamentul este re­­a­dus la 80 lei pe an. Pentru tote țările Uniunei poștale, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea farului și oficiele poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et C­une, 8, Place de la Bourse. ^GERMANIA, AUSTRIA, ITALIA, și BELGIA, la bin­­* rotirile poștale. . i­n­­g.V Articolele nepublicate se ard — adresele de aderență ^Erem­it generalului, pentru ce d. Mureșanu n’a iscălit adresa Brașovenilor, pen­tru ce cel de la Arad fac și proto­popul Orșovei, d. Popovici, cel cărui caransebeșeni i-au făcut cinstea să’l alegă deputat după ce d. Doda ’și dedese demisia, n’a iscălit nici d sea adresa orșovenilor, publicată și de noi. Sfinția Sea a trecut în altă ta­bără. Regretabil ! Și tot ca o urmare a desbinărilor trebue a se considera articolul pă­cătos din Ziarul ce apare în Temi­­șora în limba românăscă, în care într’un mod mai mult ca detestabil, într’un mod infam se atacă venera­bilul general Doda. Ziarul acesta a făcut d’alt­fel multe păcătoșii. Abea s’au împlinit două luni de când chiar d. Babeș a fost silit să’și desavueze Ziarul ce trecea drept organ inspirat de d-sea. Cititorii noștri își aduc aminte de scrisorea datată din Verpelét a d-lui V. Babeș. Am dori acum să st im dacă d. Babeș se lapădă și de articolul în care d. general Doda este insultat în mod atât de nedemn și dacă nu crede d-sea că ar fi timpul a se lă­­păda pentru tot­dea­una de organul care e u o adevărată rușine pentru români, în fața faimelor ce circulă și ce au ajuns până la noi, ne-am bucura dacă d. Babeș va lămuri situațiunea în­cât să nu planeze nici măcar um­bră de bănuială asupra d-sele. Noi nu credem ca la vârsta în care se află, ar mai putea esu­a să alegă între tovărășia celor ce debităză prin articole ca cel în care este insultat d. Doda, și între tovărășia aderen­ților d-lui general. Trebue a se pune capăt tergiver­sărilor. Ar fi vremea ca vălul să se dea la uă parte. Și dăcă cei cari prin conduita lor au provocat desbinari nu văd unde duc poporul, vor continua cu politica lor detestabilă și ast­fel în a­­ceste timpuri de crisă contribue să slăbască și pericliteze cauza sfântă a românismului, ne vom însărcina noi cu esecutarea lor dacă dincolo se pun piedici Ziariștilor integri. Avem destule legături și dincolo și aici pentru a-I țintui la banca acuzației, a da în vileag faptele lor nemernice. Până ce nu se va aplica ferul roșu, cangrena nu va dispare. Dacă nu va trebui să se aplice a­­cest fer roșu, décâ îndreptarea va veni de la sine, cu atât mai bine. Déci da, noi nu ne vom da în lă­turi d’a ne face datoria de Ziariști români cari au inimă pentru cele ce se petrec dincolo. Bugetul ministerului de răsboi. Bugetul ministerului de răsboiu pe exer­­cițiul anului viitor 1890—91 se urcă la suma de 35,023,254 lei, mai mult ca în anul trecut cu 854,074 lei. Acesta dife­­rință în plus, provie din complectarea u­­nor serviciuri cu personalul și materialul neapărat trebuincios. Iată cum se justifică aceste adausuri: Personalul administrației centrale s’a sporit cu suma de 13.710 lei, pentru com­plectarea direcțiunelor cu personalul ne­cesar. La materialul de cancelarie și imprimate s’a cerut mai mult 20.000 lei, pentru im­primatele armatei și pentru tipărirea dife­ritelor regulamente. Personalul statului major s’a sporit cu suma de 4,200 lei pentru complectarea personalului de litografie și cartografie. Capitolul 6, materialul a fost sporit cu suma de 5,000 lei pentru a se complecta și întreține instrumentele de topografie, li­tografie și fotografie. La inspectoratele generale se prevede un spor de 17,050 lei. La capitolul închisorilor s'au sporit 2,000 lei, pentru a se plăti solda la 12 soldați cari vor sta de pază la penitenciarul din Târgșor. Scana sub­ofițerilor. Aci s’a făcut un spor de 500 lei, adaogându-se în efectivul scó­lei cuci locotenenți și un veterinar de es­­cadron. La sculele militare s’au adăogat 4 loco­tenenți din cei detașați și ciuci medici de batalion, în total un adaos la acest capitol de 22.000 lei. La capitolul 14, școla de ofițeri, s’a a­­dăugat 28.000 lei, pentru a se acoperi cheltuelile ce se face cu doi locotenenți m­ai detașați și cu preparatorul. La școlile de aplicație s’a adăogat 8.800 de lei. La școla de rasboiu s’a sporit 24.500 lei, 26.052 lei s’a adaus la comandamentele corpurilor de armată și ale divisiilor. La regimentele de geniu s’a făcut un spor de 8.400 lei, pe cănd la regimentul de vânători nu s’a fâcut nici un spor. Infanteria de linie are un spor de 3000 de lei. La dorobanți un spor de 137.000 lei. La roșiori s’a depus 1000 lei, preventin­­du­se trei veterinari de regiment în loc de trei veterinari de divizie. S’a sporit numărul soldaților de la her­ghelia și depositul de remontă. Acest spor se urcă la suma de 4000 lei. S’a scăzut 7 mii lei de la escadronele de tren. La regimentele de artilerie s’a adaus 65 mii lei, pentru înființarea a două compa­nii de asediu pentru forturile deja termi­nate. La arsenalul de construcții e un spor de 2.200 lei. La pulberărie s’a adaus 7 soldați, un adaus de 2.700. La pirotehnie nici un spor. La depositele­ de echipament s’a sporit cu 3.400 lei, preved­indu-se un administrator cl. II pentru depositul Constanța. La tăbăcărie s’a sporit cu 5.700 lei pen­tru directorele acestui serviciu. La capitolul spitalelor s’a făcut o deducție de 5.441 lei. La art. 38, institutul medico-militar, care a fost suprimat prin bugetul anului curent, se prevede suma de 41.920 lei pentru re­înființarea institutului de uă cam­dată cu 20 de elevi. La hrana bolnavilor s’a adaus 5000 lei, la companiile sanitare s’au adaus doi ad­ministratori clasa III. Depositul comandamentului flotilei s’a adaus suma de 30.960 lei. Inspectoratul porturilor s'a sporit cu 34.600 lei, arsenalul flotilei cu 9000 lei. Materialul geniului și al artileriei s’a a­­daus cu 60.000 lei. S’a redus alocațiunea de 15 mii lei­­ de la remontă. La art. 59 suma de 40 mii lei s’a divi­­sat, remânând la acest articol lei 20.000 sub titlul de calatorii de stat major și re­­cunosceri militare. S’a trecut de asemenea 20 mii lei pen­tru informațiuni militare. La subvențiile ofițerilor în străinătate s’a redus suma de 5000 lei, avânduse în vedere ofițerii cari vor termina studiile în anul viitor. La cheltueli de recrutare s’a redus suma de 10.000 lei. Indemnități de misie s’a sporit cu lei 1.130. SCIRI D’ALE PILEI Medic al penitenciarului Mărgineni, s’a numit d. doctor Pop. Andrei. * * * Au fost confirmați de ministrul de in­terne, d-nil. Radu Stanian ca primar al orașului Ploesci, Radovici și Apostolescu ca ajutore. if *if D. Z. Chiriac a fost numit avocat clasa I pe lângă curtea de apel din Galați. * * 4c Acționarii creditului funerar urban din Iași cari au luat parte la adunarea de a­­lalti-eri, au admis cu majoritate a se pri­mi subvenția guvernului. In curând detalii. * * * Disera consiliu de denția d-lui Manu, miniștrii sub preși­* * D-nii Tom­a Chiru, Gh. Lupan, P. Ro­­bescu, G. Gealip, I. Oprișănescu, M. Cris­­tescu, I. N. Găgiulescu, compun comisia interimară a orașului R.­Serat. * 4* * La Theatrul Național s’a pus in repe­tiție opereta. Bocacio• * * * 1

Next