Romanulu, martie 1890 (Anul 34)
1890-03-02
nunțe asupra incidentului ivit între Statele Unite și Englitera în privința vaselor oprite pe Marea de Behring. * Pe jlua de 9 Martie este așteptat la Viena principele moștenitor al Italiei. * In ședința de la 26 curent a casei Seniorilor din Viena s’a votat proiectul de lege pentru ameliorarea și asigurarea fortei marinarilor. SCIRI D’ALE PILEI M. S. Regele a primit din partea M. S. Regelui Italiei un scrisore prin care ’l notifică încercarea din viață a fratelui seu, A. S. R. Principelui Amedeu de Savoia, duce de Aosta. Exc. Sa D. Curtapassi, trimis extraordinar și ministru plenipotențiar al Italiei, a avut onorea a remite M. S. Regelui scrisorea de notificare.* * * Eriséra s’a Întrunit comisiunea tarifelor. Scopul: modificarea tarifului autonom. * * * In forte curênda vreme se vor începe lucrările pentru prefacerea garei din orașul Buzeu. * * * Erl M. S. Regele a lucrat cu d-nii Lahovary și Th. Rosetti. Joc ** Oficiosele anunța că ministrul de resbel va pronunța săptămâna viitare proectul de lege pentru creditul de 15 milione. * * * D. Lascelles, ministrul englez, în Capitală, pleca în curând în concediu. * * * D. maior Lambrino—Jice-se—va fi numit atașat pe lângă legațiunea nóstrá din Paris. * * * Comisiunea bugetară s’a ocupat erl din nou cu bugetul ministerului de resbel. * ♦ * Nici o decisiune nu s’a luat pené acuma în privința numirei unui titular la prefectura de Puma. * • *3|Celilele acestea se va iscăli convențiunea între România și guvernul sârbesc. O codiță a școllei de la Ferestrau intre multiplele invențiuni și inovațiuni, cu care d. Danielescu a îmbogățit și fericit școla de agricultură de la Ferăstrău— adică, cu măiestru lăptar plătit pe an în total cu 2500 lei pentru prelucratul laptelui de la 2 vaci, maiestra pasâia râsâ plătită cu 60 lei lunar pentru îngrijire a 12 găini, apoi 2 conservatori de musee plătiți cu câte 150 lei lunar când musee școla nu are etc. cari la nici un școla de agricultură în raporturi egali nu se pot găsi, în schimbul cărora án se a redus și suprimat cu totul studiile și catedrele de prima ordine precum catedre speciale de zootehnia, nutrițiunea și folosele vitelor, catedre specială de cultura viței și enologie, cari nu sunt, așa ca elevilor după programa făurită de d. Danielescu li se da multe și de tóte numai nu a~eia cum sâ’și împărecheze, crâscâ și nutrască vitele nu. Ca sa fie consecințe cu d-sea d. Danielescu, membru în comisiunea permanentă de la ministerul agriculturel recomanda ministerului ca sâ desconsidere adresele și raportele adresate ministerului de unii bărbați de specialitate ca d. dr. Vitza profesor de zoologie la universitate și ale profesorului de agricultura a școlii și să’l aprobe părerea emisă de d-sea ca școlele de agricultură n’au misiunea de a da specialiști în zootehnie adică n’are a da cresscători și cultivatori de vite, și școla și programa ei făurită de d-sea este minunată și trebuesce conservată astfel cum este. Totuși seria invențiunilor nu se termină aci ci mai sunt și altele cari merită a fi puse în evidența, căci d-sea a găsit mijlocul și posibilitatea de a fi nu atotscriitor ci atotpresent de a-și face curs și catedre în același timp și la Bucuresci și la Sinaia precum și în țara întraga. Ca sa nu mai încapă nici o îndoială de ce este vorba vom arăta cu bugetul Statului că d-sea a găsit mijlocul de ași reduce la șcala de la FerastrăU orele de prelegeri la 3 pe sâptâmână pe când alți profesori fac ore întreite, și in schimb a-și mai crea o altă catedră și un nou post la Sinaia, retribuit numai cu 200 lei pe lună și bilet de liber parcurs pe tote liniile statului—unde în timpul verei cu escepțiunea vacanței încă mai face pe luna 1—2 cursuri. Adică fiind că șcala a botezat-o și de sivicultura a adaos pe lângă cele 2 cursuri de silvicultura încă o codita, a înființat un an de practică pentru absolvenții cari ar vroi sâ intre în serviciul silvic al statului unde ca agenți silvici fac practică iarna la Brânesci sub conducerea profesorului de amenagrament iar vara la Sinaia sub conducerea ROMANULUI MARTE 1890 profesorului de silvicultura și apoi la sine intră definitiv în servicile silvice ale ministrpterului cu același drepturi și beneficii care le au și cel cari au studiat în streină- n tale ?! îi In privința acesta există și un regulament aprobat de ministerul agriculturei, comercialul și domeniilor. e De la capul locului trebue să o declar râm ca noi că agricultori și foști elevi al celor d’anteia școle de agricultură din Gerdemania nu ne pricepem la ale culturei pădurilor și științei silvice, căci cele 2—3 c cursuri de sivicultură, cari le-am urmat sunt toate prea puține pentru a figura ca diletanți chiar, și cu atât mai puțin d’a avea i pretențiunea d’a figura ca silvicultori sau a contribui la reformarea învățământului 1 silvic, căci noi am împărtășit totdeuna și i împărtășim încă părerea, că agricultorul nu este silvicultor și silvicultorul nu este și agricultor. Cea ce ne prinde însă mirarea este că la noi silvicultorii trec de agricultori și cu pretențiunea de reforma învățământul și școlele de agricultura, stațiunile de esperimentație, și ameliorarea raselor de vite. Din întâmplare fase cântându-ne în mână programa școlei superiore de cultura pământului Hochschuleini Bodencultur din Viena pe anul 1880 90 care are trei secțiuni pentru agricultură, silvicultură și ingineria agricola și este una din cele mai bine înzestrate din Europa—cu privire la secția silvica găsim la ea afara de studiile preparatorii ca botanica fisica, chimia etc., încă urmatórele cursuri speciale de silvicultura, dintre cari cele cu tate figuraza ca obiecte obligatorii pentru examenele de stat: 1. Waldbau+cultura pădurilor 7 ore pe săptămâna; 2. Forstbenutzung+ Esploatația pădurilor - ore ; 3. Forstlich-chemische Technologie -stechnologia chimico-silvica 2 ore; 4. Forstschutz paza pădurilor șapte oaze; 5. Forstliche Standortsichre situațiunea pădurilor 4 ore ; 6. Pathologie der Pflanzen patologia plantelor 3 ore ; 7. Holzmesskunde+Masurâtorea lemnelor 3 ore ; 8. Forstbetrichseinrichtung + Amenagrarea pădurilor 6 ore ; 9. Forstdienst-Organisation und Rechnungswesen - Organisațiunea serviciului silvic și calculațiunea 3 ore; IVI. Wald werbrechnung und forstliche Statik 4- Estimațiunea și statica silvica 3 ore; 11. Mechanische Technologie des Holzfis-4-Technnlogie mecanica a lemnului. 12. Forstliches Bau, u. machinen ingineurwesen + mașinele și clădirile silvice 6 ore ; 13. Regulirung der Wasserläufe, regularea rîurilor; 14. Forstliches System der Wildbach, verbaumgen + sistema silvica de a impiej dica torenții; 15. Verwaltungs, u. Rechtshre, dreptul administrativ 10 ore; 16. Geschrchte a. literatur der forstwissenschalt, istoria și literatura silvicu turei 2 ore; 17. Jagdbetrieb, despre vénatóre 1 ora; 18. Anatomie des Holzes mit Anwendung auf die Bestimmung der Holzarten, anatomia lemnului cu privire la determinarea speciei 2 ore ; 19. Naturgeschichte der forstgewächse botanica silvică 2 ore; 20. Weiden wirthschaft, pisciunatul, apoi mai sunt încă 14 cursuri de exerciții practice de laboratorii. Tóte aceste stiințe și discipline pentru noi nu exista căci d-nu Danielescu au preventut in clasa a II un curs de silvicultura de 3 ore și în clasa lII-a un curs de amenagrament iarăși de 3 ore, și au înființat an de aplicație silvica și ocóle de practica la câmpie și munte, care a 1 costa pe stat pentru öelevii ne insemnata suma 20,000 1. și după a cărui terminare absolvenții sunt numiți ca guarzi generali cl. II cu câte 300 lei pe luna. Ce practica pot se faca acolo elevii în timp de iarna la Cernica și vara la Sinaia ? Tota săptămână stau singuri cu guardul care are tot atâta cunoscința și experiența ca și el, iar profesorul vine numai uadata pe septâmâna, încolo este ocupat cu cursurile de la Ferăstrău și plantațiile de la forturi. Și cu tote aceste practica trebue să faca elevii în silvicultura ca și în agricultura să ia parte cel puțin 2 ani de dde sub un control sever la un serviciu regulat. Era însă spre acesta lipsa numai decât ca ei să fie și mai departe sub conducerea și controlul profesorilor școlii de la Ferestreu ? Evident ca nu ? Apoi are nu posedă ministerul un serviciu silvic organisat și destul de numeros ? N’are să Ciupercen împăduriri de nou cu pini și frerări de nisipuri sburatore—la munți iar n’are tăieri și amenagieri de păduri sistematice și n’are destul inspectori silvici de tate categoriile sub a căror supraveghiare și conducere săi pună? Apoi nu este destul de lucru, eventual daca nu ar fi, este de lipsa ca se-l țină la Cernica și nu i pate pune și începe uadata cu împadurirea Bărăganului că după fiecare împădurire de 1 klm. pătrat se câștigi plugăriei alți 8—10 klm. pătrați și se îmbunătățesc clima și salubritatea țârei întregi înfringând și apărând vinil cel cumplit Crivețul ? Ba da. Și la alte școli de silvicultura se fac eserciții practice și de administrație, dovada sunt cele 14 cursuri de eserciții practice de sus, dar nici unui profesor de silvicultura din Viena nu i-a venit prin minte se se creeze cursuri tot uodata la Viena și în Baden-Baden sau Meran din Tirol sau la Carlsball, cajfi noi. Totuși on. diu Danielescu profeso: și membru în comisiunea permanenta de pe lângă ministerul agriculturel de ce ca școlla e bine organisata cum e și spre acesta inventeza și ca școla de la Ferestreu n’are scopul și misiunea de a scote specialiști în zootehnia, adică crescători și cultivatori de vite, și deci se rămana așa cum este cu tóte cererile unanime ale agricultorilor și ale profesorilor de Zoologie și anatomia animală de la Universitate. Ca se ilustrăm mai bine aserțiunea d sale, după ce i am demonstrat ca în Germania, Ungaria etc. sunt la școlile de agr. câte 2, 3, 4 catedre de zootehnie, se ve dea voie a i cita cursurile ce țin vid anul acesta la Viena, la secția de agricultură, cu privire la economia și bolasele vitelor : 1) Allgemeinen. specielle Zoologie, Zoologia generala și specială, 6 ore. 2) Morfologie u. Physiologie der Hausbhiefe mit Anwendung auf Tüierproduction, Anatomia și tisiologia vitelor domestice cu aplicație la prăsirea vitelor, 5 ore. 3) Geschichte der Hausthiere, istoria vitelor domestice, 2 ore. 4) Theorie der ijhierzucht, Teoria Zootehniei, 3 ore. 5) Molker eiwesen, despre lăptărit. 6) Zucht u. Pflege des Kindes, crescerea și îngrijirea specei bovine, Fischerei beineb, piscicultura. 7) Her bierische Stoffwechsel, Nutrițiunea animalelor. 8) Chemie der luttermittel, Chemia nutrețurilor. 9) Weidenwirthschaft, despre păsciunat. 1II) Krankheiten der Hausbhiere, Igiena vitelor domestice. 11) Gesundheitspflege der Hausshiere, Igiena vitelor domestice. Aceste sunt cursurile despre vite cari se predau în semestrul acesta la Viena. Lipsesce însă Zootehnia specei calului, aici și porcului cari se fac in alte semestre. Totuși la noi e menit se le facă pe aceste un singur profesor de Zoologie, Zooteehnie și medicina veterinară, iar nutrițiunea și blósele vitelor se esciud cu totul din programa din simplul motiv, că după d-na Cameiescu, școla nostra centrala de agricultura, n’are misiunea de a scote crescători și cultivatori de vite ! ! Am contra noi am demonstrat in colonele Romanului, ca cu puține modificări tărendu-se sinecurele conservator de muște, măiestrul laptar și din economiile tăcute, creandu-se catedre speciale ne Zoutecuie, nutritea și folosesc vitelor, și catedra speciala de viticultura și tnologie, s ar putea organisa și completa școla de la Ferestreu, astfel ca se fie 3 secții deosebite de agricultura, silvicultura și și ingineria agricola, cum sunt organisate și sistemisate inte cotele similare din lume, și dandu-i fiecărei ramuri, atențiunea și desvoltarea cuvenita. In acest cas, insa unii domni ar trebui se renunțe la catedrele și cursurile duble la Bucuresci și Sinaia in același timp, precum și la biletele de liber parcurs pe tote Imme statului, și in schimbul lor să muncească serios, fie la Bucuresci, fie la Sinaia. Terminând nu pot a nu trage ua paradă în favorul tesei nóstre, intre școla nostra și cea de la Viena , la școla superiori din Viena cu 3 secții deosebite sunt 13 profesori ordinari, 5 estraordinari și câțiva privați docenți, la noi se află 9 profesori, 5 conferențiari și 3 repetitori, numiți conservatori al museului. Atât pentru acuma. Dr. George Maior, cel mari nu voiesc a ne da instrucțiunea ce ni se da nu ne renasce și nu ne măresce forțele, ci ne masceza ca să nu ne cunoscem, ne spoesce ca să înșelam. Nu vorbesc de instrucțiunea primară, nu mă voiu ocupa de învățătura din liceu,—le las Domnului câci cu toții le cunoscem,—ating numai în treacăt studiul universitar. Da, aci mă opresc să strig, căci mai toți d-nii profesori sunt fii culturei străine, cari văd réul dar în loc să înlăture îl practică. E trist, dar nu’s minciuni, afirmând că mai toți vin la curs nepreparați, traducând autori neînțeleși, frase ambigue, având și grandomania d’a impune studenților d’a citi și râspunde numai după ceia ce d-lor singuri nu înțeleg, punând astfel straja puternică. Cam așa se petrec lucrurile la tóte facultâțile, fără frică de păcat spun, dar e și mai rea la facultatea de drept. Aici, pe lângă că cursurile se fac absolut reu, că profesorii din 12 secțiuni pe lună 7 nu vin, mai au și reul obiceiu de a nu veni sa examineze în timpul ficsat de regulament, lăsând pe bieții studenți se aștepte câte ua sesiune de 3—4 luni după jiua ficsata, pentru ca se’l întrebe ua cestiune intr’u minut și dacá nu o răspunde se’i respingă. Faptul e adevarat, chiar acum d-nii profesori amâna esamenele mai bine de la lună de la fiua ficsata prin regulament și póte se mai dureze âncâ p’atat, ba chiar mai mult. De ce? fiind câ d-nii profesori sunt atât de ocupați,...pentru ca au interese laminare și particulare etc. Umblu studenții, ca se întrunăscu 2—3 pentru a’i esamina, zile întregi cu trasurile, le fac temenele, dar d-lor răspund: «Eu n’am numai scala vostra, am interesele mele mai presus, nu pot merge acum, voi veni eșu odata»... Și,jucând unul ar vrea cel T alt spune mâne, și de mâine... mâne. La leafa cred ca se duc în corpore cu 10 zile înainte ca se nu ispravasca casierul banii; acesta grijă o aU totdauna. Rog pe d. ministru al instrucțiunei, care este și al dreptatei, ca în interesul românismului sâ facâ se înceteze acesta stare de lucruri, să facâ să intre in drept și în lege pe cei ce distrug obștea, să dea ordin ca d-nn profesor să nu mai amâne esamenele și pe cele d’acum să le íncepa imediat, căci pe lângă că suntem studenți suntem și cetățeni, deci avem de doue ori același drept și cerem a se respecta. Un student. Tribuna liberă Invitațbne corectitudinea și nu ne demoralizat! Instrucțiunea este baza solidă pe care se ridică și progresază un stat, de la modul d’a se da, și d’a se înțelege de cel ce dă, depinde vigorea generațiunilor cari se succed, resistența națiunilor. Civilisatiunea ca și sorta le decreteza chipul de a instrui și deprinde pa cei ce se nasc. Acestea sunt acstome pe cari Eughera, Francia, Germania etc. le-a stabilit, cimentându-le în creerul lor, în ajunul glorificarei de care se bucură. Suntem un stat ce abia am ve(ut lumina, care trăia înca în fașă . Amar noul de nu vom sei,—cu atâtea miijloce de cari dispunem,—se ne crescem, se ne învățam a suporta greutățile vieței, se introducem în noi respectul, corectitudinea, ideia triumfului și a mândriei, de la cari au să atârne splendorea și forța frumósei Românii. Val! adevărul e crud dér e adevăr. Ceia ce cere, nu numai că lipsesce, dar Scriî literare In viitorul numér al Revistei mai va apare o biografie (fară portret) al mult regretatului scriitor popular Ion Creangă. * La sfârșitul acestei luni va apare No. 5 și 6 din Contimporanul mult cunoscuta revista iașaua, de sub redacțiunea d-lor Ion Nădejde și V. Gh. Morțun. Intre alte materii, numarul acesta, dublu va coprinde și o critica asupra conferinței d-lui Eduard Gruber «Stil și gândire,» critica datorita penei d-lui D. A. Theodoru publicist din Iași. * Mâine la orele 2 și jumătate, cercul literar și sciințific al Revistei poporului da in sala vechiului Atheneu (Fiiia tribunalelor) ln serbare literară, artistica și musicala* Programa e variată. * Comitetul Atheneului din Focșani, publică urmâtorele : «Membrii Atheneului întruniți în ședință generală, provocați de unele injurii și cuvinte triviale adresate membrilor care țin conferințe, au luat decisiunea de a nu mai râspunde de aci înainte de cât numai criticilor dictate de rațiunea rece și convingătore, și a tăcea în fața oricărei critici pasionate». * Direcțiunea revistei sciințifico-literare Generțiunea nouă va da Dumineca viitore un banchet anual pentru aniversarea revistei. Numai presa și colaboratorii vechi și noul al revistei vor fi invitați. * In numarul viitor al Arhivei societăței științifice și literare apare un articol de d. N. Iorga, cunoscut in destul publicului cititor pentru cunoscințele-l în ale literaturei, articol intitulat: «Iubirea in literatura modernă». CONFERINȚE ȘI ÎNTRUNIRI Cercul muncitorilor (Întrunirea de la 10 Februarie) D. Ion Nădejde. Oricine trebue să înțelegă ca mișcarea socialistă este uă mișcare pașnică. Nu e vorba de jertfe, noi nu vrem revoluție sângerosá, căci nu e chip de luptat împotriva pușcelor cu repetiție și a baionetelor. E vorba de mișcare pașnică, neîntreruptă, de fiecare zi, de fiecare cias. Când buzele ’ți sunt amare, atunci să te sărute prietenii. La scrob și la plăcinte gata, se vor găsi mulți se vie se ni se fica prieteni, se ne spue verji și uscate. Nu nă uitați la vorbe, luați în somn faptele. Se trec la altă cestiune, să ne lămurim de unde pornim în lupta nóstra. Le vedem care e valorea unui lucru, pentru ce unele lucruri se dau cu un preț și altele cu altul. Oameni cari au cercetat spun și oricine pare să-și dea sema că valorea unui lucru, este deopotrivă cu munca întrebuințată pentru a-l produce. Unele lucruri decá au ua valore și altele au alta este câ munca cheltuită se deosibesce. Dacă pentru a face uă pereche de cisme ne trebue tot atâta muncă cât ne-ar trebui pentru a produce un banița de grâu, desigur vom schimba cismele cu grâul fără se păgubim. Când lucrurile se vând în piață fără sila, se face un schimb de muncă egală. De aici urmeza câ decá orice proprietar ar plăti tata munca care se cheltuesce de muncitori, ar trebui să sâracăscă. Se întâmplă cnse, din pricina sărăciei câ muncitorii își vând puterea de a munci pe trei lei, cnse produc 10 lei, așa că 7 lei remân în punga stăpânului; iată de unde vine bogăția stăpânilor, din munca neplătită. Fumea, frigul, tot felul de necasuri, silesc de muncitori se primesc condițiunile stăpânului. Muncitorii de azi stau mai reți decât robii din vechime, cel puțin, atunci stăpânii au cu grijă : decâ ’l murea un rob, avea pagubă cum ar afl când le mere un vită. Acuma, ce-i pasă capitalistului dacă ar muri ori câți muncitori! In piața găsește alții cari de abea aștepta se muncesca chiar in condiții mai proste decât au munct ceilalți. Oricine ține partea stăpânilor nu trebue sé iise dea credința. Stăpânii de când lumea au ținut robi și in veci doresc sé ție. Iei se cred fiii sereiur, ciolane sfinte. Și, acuma fiindca văci ca lumea s’a mai deșteptat, vorbesc frumos cu muncitorii, ei nu spun că vrea să le fure munca; din potrivă, uneori îl caiteza că trăiesc prost și se arată darnici. Dar se nu se uite la vorbe și la meșteșuguri ciocoiești; muncitorii sé se unesca între dânșii și sâ-și pue încrederea în omeni cari dovedesc prin fapte ca în adever au dragoste pentru ei și lupta pentru sprijinirea cauzei muncitoritorilor. Brutații din București, n’au vrut sâ înțeleg. ca nebun se dea drept. Nu le era de ajuna ca in loc de 1000 de grame vindeau numai 600, nu le ajungea numai atât câștig. S’au pus in greva, vroind sa mai scumpesca pânea. Când muncitorii au încetat lucrul, ziceau ca sunt tâlhari, ticăloși, atât acuma și pe dânșii. Acuma, aud ca s’au supus propunerilor primăriei, se vinda pânea negru cu 20 de bani și cea alba 25 kilogramul adevărat. Ne pare rea, pe de uâ parte, caci am fi cerut se se faca uâ manutanță comunală, unde se se fabrice pâne în de ajuns și eftină. Copilul muncitorului nu vrea se știe ca s’a scumpit pânea, el cere faliea mare, cum era învățat. Daca cercul nostru va merge bine, daca vor fi înscriși măcar vre-o 3000 de membri, vom face un brutărie a nóstra, în care se facem pâne buna și estinâ, pentru unt. Și, ideea asta nu l poiezie, nu mi-a venit mie așa peste nópte în cap. In Belgia cercul muncitorilor are brutăria lui și torte multe folose are. Chestia pământului. S’a votat legea pentru dare de pământ, dar pene acuma nu s’a venent mai la nimeni. Guvernul jlie, ba ca trebue sĕ alega pământ pentru fabrici, ba ca se teme sé nu aiba procese cu arendașii. Așa ca, daci au trebuit sute de mi de iscălituri se faca legea, vor trebui tot pe atâtea s’o puie în aplicare. Societăți de muncitori. Sunt unii cali fic că ar fi bine să aibă cercul și un fond de ajutor. In adevăr pute ar fi bine, dar din cotizațiile de 50 de bani și 1 leu, nu se póte face. Déca muncitorii ar pune mâna pe societățile de ajutor ce au în ființă, și décâ fondul lor Tam contopi cu fondul cercului, s’ar putea da și ajutor la vreme de nevoe Să fie cise bine înțeles cu cestia politică și cestia de ajutor trebuie să fie deosebite. Politica trebue să fie in întâiul rând. Nu trebue sa ne îngrijim cum vom fi îngropați cum fac unii — trebue sa intram în lupta politică. Acei ce se îngrijesc de mórte, sunt întocmai ca hagiii cari merg laerusalim și cari dupa ce se întorc își pregătesc sicriul.... Pentru viața trebue se ne organizam, de copiii noștri trebue să avem grijă. Societățile de ajutor nu împedica pe muncitori de a se strînge în cerc politic. Croitorii cari s’au fost pus în grevă sâ nu dormá, sâ se mascâ cu noi, să se pregatesca să nu-i mai prindă vremi de cumpănă cu casa gala. Puterea politică însemneza forte mult. Muncitorii de la Spandau au câșigat 15 la sută pentru ca au fost uniți. In fața mirei lor imparatul s’a mutat și a fost silit să se ingrijesca de dânșii. Când în Bucuresci vor fi 20.000 de muncitori uniți, burduhoșii s’or silitse dea sută la sută. Dar, să nu ne spâriem de dărnicia lor; ei dau din ce au pus laiua parte.... Ca tactică de luptă, spun de la Început: liniște și iar liniște. In Germania, prin ce au câștigat socialiștii isbonda, prin revolte? Nu. Prin unire, prin lupta neîntreruptă, pașnică. In Francia, muncitorii duși de unii și de alții, ce au folosit? Revoluția lor a fost înecată în singe, slorea nației a fost măcelărită. Acel ce indemna la revoluție, se pue pieptul lor înaintea baionetelor, deca-s viteji. In Francia sunt abia 5—6 deputați socialiști, pe când in Germania, atâția... Deci, dupe cine se ne luam, după francezi, pentru că se zice ca suntem latini? Atâta rea!... Vom merge ,pe celea care ne-o arata socialiștii germani, cu luptă staruitore de fiecare zi, nu cu fraze. 1 Maiü (19 Aprilie), trebue sa fie să fi de serbătore pentru toți muncitorii. In acesta ji — cum s’a hotărât la congresul muncitorilor socialiști de la Paris—muncitorii din tota țăra trebue se înceteze,lucrul, se ia parte la manifestarea internațională pentru scurtarea zilei de muncă la opt ceasuri, bineînțeles, fără a se scoboră salariul. Fiind ocupați 10—16 ceasuri pe zi, muncitorii nu pot să se lumineze, vor munci fără odihna, fără să simtă mulțumirea vieței, până vor astupa câte un mormânt la Beiu. Folosul scurtarei jilet de numai este ca vor putea și alți muncitori, fara lucru acuma, se fie ocupați. Prin acest mijloc se va pune belciugul in nas stăpânilor. Germanii n’au atâtea drepturi câte avem noi, acolo un agent polițienesc pate sé oprescáua întrunire; cu tote acestea fiind uniți, socialiști biruesc, împăratul știe ca peste câțivva ani socialiștii vor fi în majoritate în parlament, vede câ i începutul sfârșitului starei actuale de lucruri, vede falimentul burghezimei, de aceea el lup, s'a îmbrăcat in pielea cel. Să ne unim și noi, se nu așteptam cum zice vorba: cazi para malâiața în gura lui Natafleața! Se fie încredințat oricine, ca nu se va găsi nici un judecător se osândesca pe un luptător socialist, când un împărat s’a pronunțat in fâvorea muncitorilor ,i Franța se va uni cu Germania, adica muncitorii acestor țâri. Sălbatica Rusie| unde muncitorii asupriți n’au nici măcar dreptul de a se plânge, va cădea; și cu dânsa va cădea și ciobanțul ruginiților noștri boeri. Vântul de la apus, are sa toposea omătul care je-a înghețat și ne a ținut atâta frig. Ziua de 1 Mai. se serbază pretutindeni în centrul Australiei ca și în centrul Europei. Acesta si va dovedi ce pot muncitorii când se unesc. Nici un muncitor se nu merga la lucru in acea zi. Biruința socialiștilor din Germania, e și biruința nóstra. De la Mésa-nopte la Miazaji, de la Apus la Răsărit, trebue sa fie una. Hotare nu vor fi. Muncitorul nu trebue sö întâlnescâ pretutindenea de frați. Propun sâ facem câ subscripția cât de câte 5 și 10 bani, pentru a strânge uă sumă precare, să o trimetem socialiștilor din Germania a căror alegeri au rămas în balotagiu. Vom aduna puțin, dar vom trimete cât vom aduna, în semn de manifestare că simțim și noi ca dânșii, că bucuria lor e bucuria nostrá. Gândiți-ve bine, țineți minte acele ce se spun aicea. Și, sâ ne adunăm și de acum încolo cum ne am adunat până acum; sunt u mulțime de lucruri de lămurit. In tota România, domnește un regim de plumb ; sunt încredințat ca nicieni nu s’ar putea ținea ua întrunire ca asta. Aicea nu vor îndrâsni sa opresca întrunirile, de aicea atârna mersul mișcarei, de aicea trebue sa se aprindă din nou lumina, sa se încurajeze tota țara. In Bucuresci trebue sa fie centrul mișcarei socialiste, dupa cum în Germania e la Berlin. Afară de acestea, nu trebue sa ne îngrijesca muncitorii de a se înscrie in listele electorale. Un vot nu-i puțin lucru. Și fiind ca acum a trecut termenul de înscris la primărie, acel ce au drept să ceru înscrierea la tribunal. Sâmbăta viitóre, se vor ceti statutele cercului, Și, am sfîrșit. Din edițiunea 2-a de eri sérá Reproducem următorele din edițiunea de eri sérá : La societatea studenților în medicină de pe Bulevard, se va ține Duminecă ședință publică. D. Bobulescu va vorbi despre Epilepsie, cu presentări de bolnavi. Se vor vota apoi statutele, se va alege un vice-președinte, și se vor vota mai mulți membrii noul. —x— Scriea despre retragerea d-lui Niculescu Dorobanțu din postul de prefect al județului Olt, ia din ce in ce mai multă consistență.