Romanulu, iunie 1890 (Anul 34)

1890-06-01

550 nulul italian fără a le studia scu copia. Pam­eliști. Scenele zgomotase aranjate de Dil­lon și O’Brien filele trecute s’au re­petat. Mulțime mare de locuitori de la terá s’au pornit spre oraș dar au fost goniți îndărăt de miliție. Șefii s’au dus atunci grabnic la Casehl, unde populațiunea le-a făcut uă primire entusiastă. Miliția și poliția a voit să împe­­dice și aceste manifestațiuni. S’au întâmplat ast­fel bătăi sân­gerase. Mai mulți cetățeni și soldați au fost răniți. Cornițele Bismarck la Paris Foile parisiane aduc scirea că fos­tul ministru de externe german, co­rnitele Bismarck a sosit la Paris și a descins la principele Press. Fusiune Din Belgrad se scrie, cu privire la luptele de partid, că partida progre­sistă și liberală este pe cale de a fusiona. Acesta In vederea viitorelor ale­geri pentru scupcină, când au de gând să lupte împreună. P II VATRA Fă Ileana, dă-mi de colo, hrinca cea de mă­măligă C’am fost pila la cr^p afară niste afiliată să Se frigă. . . Și apoi, dă ! și dacă-i goilă și-a început a mucezi Tot îți mai ostaie fumea și te mînă-n alta zi. De se întinde și de vermi, cum ar fi la ei acasă Es­te densa la plimbare ca ciocoii după masă. Asta fă Ileana pare că nu prea însemna lucru mare Că la noi iști, supți de muncă, n’or să caute de mîncare. Știu ei cât e de gustdsă carnea grasă de bogat Și de-aceia toți pe­semne fug la ei de-a culcă în pat. Iar de-i unul prost la minte și se bucură la noi. Nu-i mai prinde somnul dragă sălind carnea de ciocoi. Că de scapă-n primăvară deșirat ca din spital Vai de capul lui, Ileana, când eșim la sapă-n deal. . . C’apoi dă­ zic și eu una cât îmi dau cu so­cotela, Că-i mai bine la căldură, tologit pe patul ceala, Cu cafeaua dinnainte, cu ciubucul strîns în dinți, Să-ți porți ochii la plimbare pe păreți plin de părinți, De-i la prînz, ori de-I amiază, ori de-i nopte ’ntunecată Știi că masa-I tot­de­a­una cu mâncăruri în­cărcată. Și cu­ sticle lungi ca gîtul cocostârcului chipes Când se uită de pe casă în spre cerul nouros. Și apoi, dă­ săracul verme, un biet suflet chi­nuit. Se așază cu dreptate intr’un trup mai odihnit, Că-i mai fragedă și carnea, și boeru-î bun vînat Mai ales când e bogat Uu­­.. că frig­e măi femele , adă hrescurile cele. Mai atît ’pleacă focul cu vr’o câte o va surcele, C’o să-ngheț aici pe vatră serbând oala cu po­vești Și făcîndu-mi socoteală pentru vermiî boereștî.. Bre­.. ce iarnă I i-auzi vîntul, i-auzi lupii pe poiană Cum să întrec la urlătorie par’c’ar fi aici lliană!.. Și de noi iști de pe vatră tot îi bine oii și cum D’apoi vai de ceasul celui care-a fi acu la drum Doamne, Doamne I­i-auzi lupii, zău și-aici par­că mi-e groază, Cum ni-i casa mai de-o parte fără nici un fel de pază. Ce mai vremuri!.. ici pe lume lupii umplu văile Și colo prin ceruri sfinții pasc în voie oile..... — Taci Marine,—mai la urmă ți-e prea mult și două scînduri De-or fi lungi,—și ce te arde de te dai așa pe gînduri ? — Dă! pe semne-așa mi-e scrisul, stânge ga­zul, fă Ileana ! S’apucăm vr’un somn, că lupii uri­și singuri la poiană. Badea Plete­a. Scrii literare Un librar editor din capitală a pro­pus mai multor scriitori și publiciști de a se întruni și a scote un revi­stă, în care să se publice tóte bu­cățile în presă și versuri, fie de om­ și ce școlă, numai de se vor găsi bune. De asemenea a mai propus ca a­­cești sciitori să se constitue în so­cietate și se incepá a edita pe sema lor cele mai importante lucrări de ale poeților noștril de la 1848 în­­coace. Ideia pare a avea șanse de reu­șită. * In curând va apare de sub presă un volum cu următórea cuprindere, datorit d-lui Iuliu Roșea ; Biografia lui Ispirescu ; Biografia și un studiu asupra pic­torului de dincolo, Pop; Un studiu asupra poetului Scur­­tescu; Biografia d-lui I. Henția pictorul din capitală. Copiii lui Valbudea. Vă visita în atelierul d lui Mirea. Volumul va reproduce mai multe copii uîin cele mai importante ale pictorilor noștrii. * Mișcarea presei. Se anunță aparițiunea următorelor reviste și­­ fiare pe la 1 Septembre : Pământul, tiliar politic, literar, bi­­septămânal; Briciul­­ Iliar humoristic ; Reveria, revistă literară; Cele multe înainte. * Renegatul sau Pe pragul morței, e titlul unei piese în trei acte și ver­suri, ce s’a depus la direcția teatre­lor pentru concursul la premiul de 1200 lei. Piesa e orchestrată și pe lângă a­­cesta mai are în text trei romanțe. # D. Mihail Gregoriady de Bonacchi, cunoscutul colaborator al Convorbi­­relor literare și traducătorul Cânte­celor lui Anakreon, va pune sub pre­să un volum conținând peste 150 de poesii, parte publicate și cea mai mare parte inedite. Volumul va cu­prinde : Poesii lirice,—Epigrame,— Pasteluri,—Sonete,—Balade,— Sone­­turi. Volumul va fi tipărit cât de luxos. « * Numărul festiv al Familiei, din Oradea­ Mare, cu ocasiunea împlinirei ei de un pătrar de secol, va fi un adevărata podoba literară și artistică. Mai toți publiciștii de frunte, din țară și de dincolo, colaborezá cu câte­ ceva în acest număr, care nu va întem­nica de a eși în cursul săp­­tămânei acestea. Felicitările nostre d-lui Vulcan, di­rectorul Familiei și-i dorim succes. * D. Ion Gherea, eminentul autor al Studiilor critice, pregătesce­uă serie de articole asupra teatrului și în spe­ ROMANULU­I IUNIU 1890 ’ d­ar asupra mersului teatrului la noi în țară. * Volumul de poesii al d-rei Lucre­­ția Suciu, scriitorea de dincolo, e a­­preciat în cercurile literare de aici. Unele «fliare s’au și pronunțat a­­supra versurilor tinerei poete, adu­­cem­u-i elogii. * Un publicist ungur a scris un studiu intitulat: Alternatívák a rumen ettnologiahoz (Alternative la etnologia română) prin care caută a dovedi(?) că ne tragem din Balcani, căutând a combate origina nóstra latină. Strașnici mai sunt! * Dile și nopți va fi titlul unui vo­lum de poesii, de aprópe 400 pa­­gin­i ce-l scoie de Th. M. Stoenescu, proprietarul Revistei literare. Volumul apare cel mult în Sep­­tembre. Vestita poemă indică Sacontala pe care Goethe o califcă «că conține totul» se traduce în românește—și e aprope gata—de d. George Coșbuc, pe care cetitorii noștrii îl cunosc din cele câte­va poesii publicate în Ro­­m­anul­. Peste 1000 de versuri sunt deja traduse. Alergările de mâine Premiul Mars pentru caii încălecați de plăceri pe 1500 metrii. «Allein», 84 și jum. k. al col. Vlâdoianu. «Electra» 78 k. a. maior Baldovin. «Picadilly» 75 k. a col. Vladoianu. «Lizzina», 74 k. a major Baldovici. «Sfârleaza», 68 k. a socot. Archip. «Sonadier» 67 k. a sub-locot. Marescu. «Adversaire» 66 și jum. k. a sub-locot. Galașescu. «Maladeza», 66 k. a capitan Poenaru. «Rachetta», 60 k, a sub-locot. Htot. «Miss-Rosa», a sub-loc. Huiban. Premiul Pășean! pentru cai români, 2500 metri. «Gisella», (3000 lei), a d-lui Vladoianu. «Loteria», a d lur Marghiloman. «Carloman», » » «Cartuș», (1500 lei) a d lui Marescu. «Cid» a d-lui Philipescu. «Monarque», al d-lui Simionescu. «Bistrița» » » «Spirt» (1500 lei) al d-lui Fiera ~~ 1 Premiul Teilor pentru cai de pur singe 3000 metrii. «La Grâce», a d-lor Marghiloman. «Coboweb,» » » «Loteria», » » «Perruche», a d-lui Marescu. «Volant», » » «Gând», a d-lui Catargiu. Premiul Tribunelor pentru cai de ven­­erare, 1600 metrii. «­ omete» (2000) lei al d-lui Merhall.­­ «Dalipan» (2000 lei) al d-lui Marghi­loman. «Loteria» (4000 lei) a d-lor Marghi­loman. «Phalanga», (1000 lei) a d-lui M. Șu(u. «Allein», (4000 lei) a d-lui Catargiu. «Revest», (4000 le) a d lui Catargiu. Premiul Regal, Steeple­ Chase pe 3600 metrii. «Vileroy», al d-lui Marghiloman. «Jane», „ » «Gond», a d-lui Catargiu. Premiul de consolație pentru c­ai cari au alergat fără de a câștiga 2000 metrii. «Phalanga» a d-lui M. Șuțu. «Gondola», a d lui iMalla. «Gisella», a col. Vladoianu. «Mirtha», a d-lui Alevra. «Calipan», al d-lor Marghiloman, Sf. Constantin C. Boerescu, C. Hiotu, C. Manu C. Fotin, C. Budișteanu, C. Arion, C. Datculescu C. C. Dobrescu, G Cogâlniceanu, G. Miclescu, C. Olă­­nescu, C. Răceanu, C. Ressu, C. Stroica, C. Vericeanu, C. Vernescu, C. Bobeică, Dr. C. Cantacuzino, Dr. C. Habudeanu, Dr. C. Istrati, Dr. C. Penescu, C. Bosie, C. Ionescu, C. Mille, G. Nacu, C. Poroineanu, C. Schina, C. Bălcescu,C. Gogu, C. Băi­­coianu, C. Bâlăceanu, G. Esarcu, Co­lonel Paladi, C. Porumbaru, C. Ștefă­­nescu, C. Câmpineanu,C. Paraschi­­vescu, C. Tătăranu, C. Racoviță, C Disescu. Poșta „Românului­) D-lui­­ S­. C., Bârlad. — Sunt următorele manuale de: Brându (Iași) Mândinescu (Bucuresci), Chiru (Bucuresci), P. Rășcanu (Iași). Ne consultam se o preferiți pe acesta Adresați-ve la autor sac la ori­ce librărie din Iași. D-lui L.-colonel Z. V., Tecuciu. — Cu regret nu ne putem satisface cererea, de­ore­ce nu posedam n­ci un prospect. A­­dresați-ve la administrația băilor. D. V. R., Logv. — Nu putem­ publica. De ce sacrificați fondul formei? Studentului ***—Nuvela dv. nuf intrune­­ște condițiuniie unei scrieri publicabile. Mai încercați-vă. Romulus.—Treceți, vă rugăm, mâine di­­mineța pe la redacția d­arului. E prea mult a vă răspunde prin poșta redacției. D-lui Foc...—Nu putem. De ce ne pre­­tindeți a fi indiscret ? Autorul nu se cauta la dinți. N. Z., Botoșani. — Verba volant, scripta manent. D-nei B...I.—Adresați-ve la administrația­­ ziarului. Blondei.— Apoi astea sunt versuri? F.—Da și nu. L. B., lași.— Se publică cu mici modi­ficări. Păcătuiți forte mult în contra ac­centului. B. L. Zig. — Nu mai cântați vă rugam Dâmbovița. Nu tote albinele fac miere. Brad.—Reclamați ministrului de resbel și dreptate vi se va face. E un cas prea grav. Vasilianu, Roșiori. — Apoi dv. nu știți că articolele nepublicate se ard și că a­beonamentele ac phHene iniaiitcs ——■----*~ Prietenului X, Dorohoiü.—-Si tdcuisses philosophies mansisses. D-lul Abonat.—*1) Se puteți adresa și la tipografia nóstra. 2) Se va ține conges în anul acesta. 3) Estinitatea drumului e menținută. 4) Indigenatul s’a votat, de când ? Vr.—Atâta pentru atih. Va crima oribila în T.­Severin In naptea de 15—16 Mai s’a comis un crimă teribilă în centrul orașului Severin în împrejurările urmatore : Criminalul Petrache Georgescu, eșit in ianuarie din pușcărie tot pentru crima de omor sâvârșita in contra amantei sale, s’a stabilit cu locuința la cumnata­ sa din veri, Elisabeta Gheorghe Scânteie, bocana de curând văduva cu doui copilași, având aici tóte necesarele tara nici ua remune­rație pecuniara. Criminalul pretinde, câ­rșind din pușcă­rie a avut asupra sea 1000 de lei, pe car1­e l-a dat cumnatei sale pentru înlesnirea comercialui ei. Cerându’i pe urmă banii înapoi, dânsa ar fi refuzat pe motivul ca n’a primit nici un ban de la el. Din acest pricină rela­­țiunile intre cumnați s’ar fi înăsprit și ast­fel in naptea de 15 spre 16 Mai, pe când dânsa dormea cu doua fetițe ale sale una de 11 și alta de 8 ani, criminalul a in­trat în odaie și­­ l-a dat un lovitură pe tâmpla stânga a capului cu un greutate de­­ ier de 2 kilo și fum. La zgomotul pro­dus in urma acestei lovituri, copii s'au deșteptat și au început sé țipe, din neno­rocire însă n’au fost auziți. Femeea leșinată și tara simțiri câte­va momente, a revenit în fire și vroia să se arunce asupra asasinului, acesta insă cu un cuțit lung de bucătărie a mu­ilat-o pe obraz și ia gât și pe urma a cazut jos. La țipetele victimei, spune Lupta dupa care luam aceste amănunte, sora și cum­natul ei au intrat in odaie, în acest­ timp insa criminalul a fugit și fiind porta în­chin a sărit peste uluci, a fost însă ime­diat prins de câtre sergentul de nopte Ba­bu I. Lupulescu și condus la poliție. Asasinul nu nega nimic și are ua atitu­dine forte rece. Faptul se ancheteza de d. jude instructor Al. Badianu și de procu­rorul Const. Râdulescu cu un tact admi­rabil. * VARIETATE . Legenda vinului încă din vechime perșii cunosc o legendă a vinului. Dupa acesta legendă, în vechime vinul era întrebuințat ca lichid de a imfrumuseța cu el fața, vinul per­sian ține mult pielea. Vinul a fost de altfel cunoscut și întrebuințat ca băutura întâia dată de regele Dșemir, care a trăit cu 1200 ani înainte de înțeleptul So­lomon. Eră cum a aflat el că din mustul strugurilor se póte face vin. Ne­fiind must și iarna, căci atunci nu sunt struguri, regele a poruncit ca să se adune încă de cu vară atâta must cât se alungă și pentru iarnă de a spăla mâinile și fața. Servitorii săi au pus deci în vase o mare cantitate de must. Deschizând aceste vase iarna, re­gele a rămas surprins de mirosul acestui must și de împrejurarea că el s’a limpezit așa de frumos. N’a îndrăznit case să se spele cu el, ci a z is scriitoru]s5írie~,J guste, nu cum­va s’a prefăcut în otravă. Servitorul gustând, spuse cä este acru, deci desigur otravă. Puseră deci vasul la o parte, picând cu e otravă. Mai târziu una din femeile rege­lui se bolnavi. Avea nn ce dureri de cap atât de teribile, în­cât se duse­se se otravéscä cu vinul ce regele il avea pus d’o parte. Beu deci din el câte-va pahare. Se simți ceva mai bine. Mai beu a­­poi câte-va pahare. Simți că o dulce moleșală o cuprinde. Adormi. Se sculă vindecată. Spuse atunci regelui de ce s’a vindecat. Regele beu și el. Prinse chef. Beu In fie­care­­ li, căci îi plăcea gustul vinului, și in fie-care <­i prindea chef. * Vara ce urmă apoi dete poruncă ca să se adune mult must, din care făcu vin. La început vinul perșii îl beau ca doctoria, mai târz­iu însă vinul de­veni băutura lor predilectă de tóte filele. Is» ACTE OFICIALE Decisivni ministeriale Sunt confirmați pe z­iua de 8 Mai 1890: In administrația județului Dolj. D. Constantin Alecsandrescu, actual co­pist în cancelaria sub-prefecturei plasei Câmpu, în funcțiunea de registrator Arh­i­var al acelei sub-prefecturi, in locul d-lui Constantin Fluturescu, care se lasa in dis­ponibilitate. D. Theodor Scriecru, în funcțiunea de copist în cancelaria sub-pre­fectuei plas­i Câmpu, în locul d-lui Const. Alecsandrescu înaintat. In administrația județului Ilfov. D. Ispasiu, actual copil clasa II în func­țiunea de copist clasa I in cancelaria pre­fecturei, în locul d lui D. Georgescu. D. Tanase Pandelescu, în funcțiunea de copist clasa II în cancelaria prefecturei, în locul d lui Ispasiu Înaintat. In administrația județului Tulcea. D. Oprea Stanescu în funcțiunea de i­­pistat pe lângă poliția orașului Tulcea, în locul d-lui Moraru. D. St. G. Adam, actual sub comisar cl. II pe lângâ prefectura poliției Capitalei, este înaintat în funcțiunea de sub-comisar clasa I, în locul d-lui N. G. Muntenescu înaintat. * ‘ ÎNTÂMPLĂRILE PILEI * Viață lungit. — La 8 Mai a. c . a în­cetat din viață locuitorul Ianuș Meșterea, din comuna Fundu Răcaciuni, județul Ba­­cău, în vârsta de peste 103 ani. Trei gemeni. — Maria femeia locuito­ rului Stanciu Lazâroiu, din comuna Schitul Golesci, județul Muscel, în dina de 9 Mai a. e., a născut două baeți și un fata ; cel duci d’ântâ­i, după 14 ore, au in­ etat din viața, iar fat și muma sunt in deplina sănătate. 4 * Sinucideri.—Locuitorul Niculae Gh. Cos­­tache, din comuna Corni, județul Falciu, suferind de mai mult timp de o bola min­tala, in diminața zilei de 11 Mai a. c., și-a taiat gâtul cu o custura ce ’i servea de biieri. Suferindul s’a trimis în cura spitalului județian. — In sera de 11 spre 12 Mai a. c., femeea Irina Grigore Bradu, din comuna Radașeul, județul Suceava, în etate de 50 ani, fiind bolnava de pelagra, în lipsa ficei téle de acasă, s’a strangulat cu brâul, cu care era inc­usa, intr’un pom._____ 4^.^^ Lupi.—In fi­ua de 13—14 Mai a a. c., pe când ploua,­ ciobanii < Gheorghe Hacla­­riu și Gh­eerghi Bujor de la stâna de oi ce este situata pe moșia Benesei, județul Tecuciu, stăteau in stâna spre a se adă­posti de ploie ; atunci venind nisce lupi la oi, amânduoi au eșit afara spre a grai lupii. Gheorghe Bujor, având o pușca in mână, încărcată cu pietre de cele mici, a descarcat’o și a lovit pe Rad­ariu in spi­nare din imprudență, fiind întuneric. A doua fii, pacientul a fost transportat la spitalul județ­ian din Podu-Turcului unde se afla și astazi . La întrebările ce i s’au făcut, el a arătat ca împușcarea sa nu póte fi de­cât dintr’o simpla greșala a to­varășului său. Cașul s’a comunicat parchetului. FELURIMI UĂ călătorit pentru a muri. — Din Miskoltz, oraș provincial în Ungaria, se scrie urmatorele: Alalta­ erl sora un tineret femeia se coborî din trenul de persane care ducea din Miskoltz la Budapesta. Era nevasta unui negustor, Regina Glatter. Băr­batul ei plecase cu să fii mai nainte in a­­faceri comercia­l la Budapesta. mik FOIȚA ROMANULUI, 3 IUNIE ZAIRA de A. MATTHEY PARTEA I AMANȚII DIN PARIS 7 Ascultându-l vorbind, dânsa surise; fa­ta-i palidă se animă. Întreg corpul ei se încălzi și se mișcă. — Da scumpul meu, râspunse ea, știu că tu mă iubești, și tocmai pentru acesta sunt mândră și fericită. De câte ori cred­ că n’am avut și eu același vis de a ră­­mâne și de a fi numai a ta.... și iată că îa fine sunt a ta.... Dânsa suspină. — Cu cât femeia măritată iubește pe cine­va, cu atâta mai mult se convinge despre calitățile lui bune. Dânsa se opri un mournt. — îmi închipui că văd aci urme și su­venire de femee... Cât de mult ai mai iu­bit tu ! — El bine privește, gelósál — Ah, ce a fost s’a trezut. Nemic n’a­­­răimas din cea ce a fost, îi spuse asa cu atâta gingășie, cu atâta grație și atâta provocație, ca nu se mai putu pâni. și dupa un moment de tăcere. — Și déca a fost când­va, apoi nu­mai aceia și treba an l. — Așa l Zairo, de când te iubesc pe B Zairo dragă, totul a dispărut, fiind ca nie nu râmene în mine de­cât chipul cel dulce,­ srânsa îl îmbrățișa cu sputere. — Dar mi se pare ca ți-e rece la pi­re. Vino de te pune aci. N’am nici pan­se’ți dau, să te încalți. — Lasă că eu am, îi­­ fise ea. — Densa scose din buzunarul ei dupi răpi uscați și curați,­,ce cu un ceas mai lante îi luase de lângă femeia cea ucisa. — Cum, i-au luat, striga el. Cum știai n’o se găsesci la mine. — Eu mă gândesc la tóte cele. Dl se uita miret la dânsa. — Uite nu e numele greu, brodat pe el? a ar fi fost un indiciu. Dânsa se așefiase din nou pe un scaun. Dl îngenunchiă înaintea ei și ’ncepu­să-l i­a ghetele. Dânsa îl întinse rând pe rând picioru­­l ei aristocratice, stând cu o mâna spri­­ta de fotoliu. Se putea vedea lesne mâna-­ albă, fină bine desemnată, cu degetele-­ rotunde— o mâna de femee din lume buna, o femee de rasă, nici prea lungă, nici prea scurta și nici prea slaba—tare și grația sa tot ua data—cum era întrega natura a acestei femei, făcută numai din temperament și din voința, din Indraznela și patimă. Capul il era ca un cap de Judith sau Junon mândra, neliniștita, neastâmpărată și cu un insclü­ce de Sphinx egiptian, unul din aceste capete, cum le viseza ar­tiștii. Dânsa își încalța ciorapii cei uscați. — Scala­te îl fu­se ea cu dubcață, lăsând sa cada peste el ai sei cei duci ochi în­­tunecoșii — Nu, nu lasă-mâ așa, vreii să stau astfel, îl dise el. Te văd mai bine așa și ’mi placi mai mult. Și după un moment o întrebă : — Spune-mi la ce te gândesci ? —• La noi. La acesta ‘femeie asasinata. — In adevăr, e forte îngrozitor lucrul... Spune-mi ce vom face ? Ce ai decis tu ? — Ți-am fi­s’o deja va data. Trebue se tăcem se nu spunem nimănuia și se cău­tam a uita și noi cât va fi posibil. — Dar... Acesta nu­­ m’ar scapa pe mine... cel mult pe tine, da. — Ce vrei să spui ? — Eu sunt pierdută ori­ce s’ar în­tâmpla. — Și de ce ? — Tu se vede că nu înțelegi, că acei ce au pătruns în casa nóstra , victima și ucigașul, nu pare sa nu Scia, cui apar­ține acesta casa. — Femeia cea morta nu va mai vorbi nimica. — Tare bine. Dar cel care a ucis’o, a­­cela traiesce și acela ne cunosce... și no­, pe el nu’l cunoscem... Și vedi tu, ca daca acesta drama s’a petrecut acolo e mai mult de­cât sigur ca el e amestecat puțin în viața nóstra, in existența nós­tra. — Și cine ți-o spune? ce ți-o dov­e­­dește ? — Totul. De ce mĕ trag acesta femeie a venit pana la noi ? Și de ce am gasit’o apoi ucisa. ■*** Acest mister, mă înspăimântă, și ți-o mărturisesc, căci încă vă dată 1­1 spun, eu nu l’am vefiit nici ua data, și nici pe dânsa n’o cunosc. — Eu nici pe atâta. Dar ce*i cu asta? Noi suntem în mânele fatalitatei... O sunt prea bine... — Asasinul nu va vorbi. Asta ar fi a se denunța singur. — Da... cel puțin sé nu puta fi prins... Justiția va interveni mâne după amiazii, nu știa când... și atunci... Dânsa avusese un gest de spaima. — Ei bine, fu­se el cu timiditate, daca totul e perdut, nu mai ai nimic a me­naja. — Sa remitn cu tine, nu’î așa ? “- Da, da. Și apoi să fugim împreuna, departe în lume, forte departe. — Tu uiți se vede ca eu sunt mama ! Urma o tăcere, — Ah! fără asta... Dânsa nu isprăvi bine. — Și crezii tu, fu­se el cu violența, că daca știa ca ești amenințata, voi­ putea sé consimt­ie te las singura la tóte ame­nințările, la tote orele și mâinile, brutali­tățile și resbunarile soțului teu ! Tu crezii că eu voia putea sta liniștit, în timp ce tu... ah, îmi vine să inebunesc! Dânsa tacea. Va seria vrei sâ te reîntorci la tine a­­casa ? o întreba el din nou. —• Da, lasă mé se facă cum știa eu. Voia lupta pânâ în capat. Lasâ-mi sa lupt și sé mé apar cum voi a putea, și cum Voia înțelege. Crede în mine, iata totul, pi așa . Acesta e pentru mine, acesta e pentru noi, acesta e pentru fericirea nó­stra. — Zairo, știi cât de mult ești curagiasa și energica. Cunosc de asemenea și sângele tea rece, Indraznela ta și finețea ta... Le admir pe tate și acesta mă despereza. Dacă n’ai fi atât de tare și ai fi puțin mai slaba, tu ai fi a mea... — Și acuma sunt a ta, copil ce ești! Nici un data n’a mai fost un femee a unui băr­bat cum sunt eu a ta. Proba cea mai bună e, ca amenințată cum sunt, ma simt pierdută, nu te jertfeze pe tine și nici nu te Voiu jertfi nici un datál Dovada e ca, cât timp sunt lângă tine, eu îmi uit neca­zurile și frica, lânga tine cât sunt, nu voiu se știa ce 3, va petrece mâne... I 1 fiic. P­ua de a fii e a nóstru. Se ne iubim se ne­dragostim­. Se gustam din paharul fericirei... Se gustam pe cât va fi pocibil. Voiü se te­­ac fericit, atât de fericit, cum n’a mai fost vr un alt bărbat in lume. Ah, cât de mult te iubesc ! Densa se aplecă înspre el, aruncându șî brațele împrejurul gâtului lui și începu sâ ’1 sărute.... X Denunțarea D. Merluzot, comisarul de poliție din cartierul Invadzilor, stetea in biroul său, a doua fii pe la orele doua dupe am­efii, in fu­na urmatore, de fără acea despre care am vorbit până acuma. De­odată ușa se deschise pentru a face loc unui person­agiu, ce dupe cât 89 vede era cunoscut ps acolo : — A ha, ce mal faci d-le Primborgne, d-ta aci? Asta nsémná câ al vr’un eveni* ment important. — Pe credință, d­le comisar, serios câ nu te înșeli. Substitui republicel m’a trimes el însuși câtre d-ta. (Va urma).

Next