Romanulu, mai 1891 (Anul 35)

1891-05-02

ANUL AL XXXV-LE Yoiesco și vei putea. ANUNCIUEI Linia de 30 litere, petit pagina IV...............I . . 40 ban Detto „ „ „ „ III ...... 2 lei — „ biseriiuri și reclame pagina III și IV linia . 2 „ — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea tliarului. IN PARIS, la Havas- Laffire et C­une, 8, Place de la Boons LA VIENA, ia d-niî Haacenstein et Vogler, Otto Maass). IN ELVEȚIA, la „ „ „ Din țorile cele alte direct la administrațiunea Ziarului. — Scrisorile nefrancaze se refnsti — Vineri diminața BUCURESCI, 1 MAIU Sunt oameni cari s’au revoltat con­tra alegerilor din capitală. Ei nu 'și au putut esp­ica cum d. Pencovici, care mai bine de 40 ani n’a făcut alt­ceva de­cât sö dea tămâe și sa­crificii lui Mercur, deul negustorilor și al hoților, a isbutit contra unor ómeni ca Brătieniî și Kogălniceanu cari mai jumătate de secol au lucrat pentru acesta țară, s’au espus la tote pericolele pentru a face Româ­nia modernă, mare, tare, respectată și iubită de tote statele cele mari. Oamenii cari cugetă ast­fel nu ’și au dat samă de situațiunea în care se afla țara ca guvernul să procedeze ast­fel, se lucreze cum a lucrat pentru a se alege cu ori­ce preț d. Pencovici. Cititorii noștri își aduc aminte că fostul lipscan și actualmente mare r­rtier, înainte de alegeri a întâlnit pe nișce prietini și le-a­u zis : „Să me alegeți, fraților, căci alt­fel se prăpă­­desce țara !“ Prin urmare guvernul era în alternativa saa de a răsplăti meritele și virtuțile cetățenesce, sau de a lăsa să se prăpădască țara. Din aceste două dileme el a prefe­rat pe cea din urmă. Cei cari conduc agli destinele României , sunt din scara aceea, care face deosebire între individ și stat in materie de morală. Individul, du­pă el, trebue să sacrifice totul vir­­tutei; statul trebue să sacrifice to­tul, chiar virtutea, conservării sale . Când societatea e amenințată de un pericol extrem, trebue s- o scape cu ori­ce preț, asemenea cum ești silit să arunci lucruri și omeni în mare pentru a scăpa nava. Salutul popa­­relor este legea supremă, triceü cel vechi, și, precum trebue scăpat in­dividul fără voia lui, scăparea socie­­tăței pate care vă­detă legitima chiar crima! Societatea fiind amenințata de pet­­re în cazul de a nu se alege dom­nul Pencovici, guvernul ca bun pă­rinte ale țarei, care trebue să se îngrijască de tote, care trebue sé preved totul și să îndrepteze or ce neajunsuri, a organisat lupta în alegeri, a bătut pe cetățeni prin a­­genții administrațiunei, numai ca sé’i scape de perre, și a comis chiar crima cu Meschin numai ca să salve societatea ! Este drept că ia venirerea lor în capul guvernului, miniștrii actuali au luat angajamentul față cu opiniunea publică Îngrijată că vor respecta liber­tatea cea mai întinsă a alegerilor. Dar nu sunt situațiuni când tote angaja­mentele se aruncă în vânt? Montaigne n’a­­ju­s őre că «deci gravitatea cir­­constanțelor și trebuințele Statului cer, guvernele pot să-și calce pro­misiunea și se considere acesta ca un efect al voinței divine ?» Circonstanțele erau grave, socie­tatea era amenințată, țara se găsea În momentul de a se prăpădi, gu­­vernul a considerat ca un efect al voinței divine, alegând pe d. Penco­vici și combătând cu ori­ce preț pe Brătieni și Kogălniceanu, cu tote fap­tele lor trecute, cu tote virtuțile lor cetățenesci, cu totu capacita­tea lor. «Nu se pute chiema virtute tră­darea sau lipsa de credință, dice Machiavel ; dar daci este per­mis a lăuda reul, sunt aci acte esx­traordinare care acusă faptul și scu­ Ează efectul». ESEM PL A R U L 15 BAN : C. A. ROSETTI ! REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA STRADA BREZOIAÎÎU, No. 12 în dițiunea­ de dimineță ■wwmimi'iiiwii mii'iiiiii'ii'iiii I m mm nu f­i Ixaminiza­te și vei fi. ABONAMENTE 1b Capitali (1 diatriote, un an 48 lei; sase luni 24 lei, trei Ioni 12 lei; și luni 4 lei. Pentru Preoți și învățătorii din sate abonamentul este re­dus la 30 lei de an. Pentru tote ț­rile Uniunei poștale, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea farului și oficiele poștale LA PARIS, la Havas, Laffite et C­une, 8, Place de la Bourse IN GERMANIA, AUSTRIA, ITALIA, și BELGIA, la biu­rou­rile poștale. — Articolele nepublicate se ard. — »"» •*­­ * L . C. L Mrt. * "•a • i Pole deci în ochii unora se pară uă enormitate ceea­ ce a făcut guver­nul cu alegerile trecute, dar după po­liticul Fiorentin are scuza cea mai mare judecând efectul, care este scă­parea societății, împedecarea țării de a se prăpădi. Societatea trebue să-i ție cont de acesta și să-i ridice un monument în piața publică cea mai spațidsă și mai la vedere. Precum salutul po­­parelor este legea supremă, răspla­­tirea salvatorilor este daror­a cea mai sfântă a națiunilor. Guvernul conservator la lucru în sine, guvernul de tristă memorie și-a sfârșit opera, terminând alege­rile și având că majoritate în Ca­meră. Dar după cum nu se întreba prin ce minune se găsesce la cârma Sta­tului, tot astfel nu vrea să-și dea sema prin ce mijjloce a ajuns a avea uă majoritate. Țara le scie , și de datoria nostru este să le înregistrăm, ca la timp is­toria­­ erei să poată reînfiera pe cei ce au fost de rea credință în con­ducerea Statului. Guvernul acusa gazetele oposițio­niste pentru că spuneau necontenit că acest guvern nu are să facă a­­legeri libere ; daca strigătul lor era nedrept, guvernul nu avea de­cât să se felicite de libertățile alegerilor; însö firma conservatore fiind cunos­cută țarei,­­ea 'avea'd­re­ctul'^e pică , că lupul perul i­i schimbă, dar năravul nici­de­cum. După cum profețaO parele opo­­sițiunea, tocmai astfel au făcut ale­gerile guvernul cu tovarășii săi. Mulțumitu-s’a­­re guvernul cu di­­solvări de consilii comunale și ju­­dețiane spre a intimida ? Nu, ci a mers până la culmea ilegalității, a­­restând, bătând pe alegători, și chiar până a aresta pe unul din candi­dații liberali, arestări cari se făcea nu de omeni însărcinați cu atari funcțiuni, ci numai de agenți se­creți, presupuși pentru a menține ordinea. Cine n’a ve­zut în capitală grămă­diți toți bătăușii la ușile sălilor de alegeri pentru a împedica pe alegă­tori să voteze, și pe candidații pe posițiunea sa putä pătrunde in sală ? Cine n’a recitat pe agenții primă­rii făcând pe agenți electoral, și putem cita nume, cum este d. Mareș șef al poliției comunale, care in tóte epocile alegerilor «jlice că este dimisionar, ast­fel s’a întâmplat la alegerile comunale, la cele parțiale și la cele generale. Oare acestea sunt fapte corecte, demne pentru un guvern care se pretinde istoric ? Nu este cre­de datoria acelor care pre­tind că au făcut alegeri libere sâ cheme la respundere pentru abuzu­­rile denunțate cu drept cuvânt de opinia publică ? Cine n’a ve­ Jut pe inspectorii po­liții făcând pe agenți electorali fără cea mai mică sfiala ? Deci victoria repurtată de gu­vernul de strigoi nu este datorită de­cât intimidărilor, bătăilor, ares­tărilor și vârsărilor de sânge. Cât prețuesce uă glorie ca acesta, țară va ști sâ aprecieze. C­ând se vede că cread în Capitala Țârei omeni ca frații Brătieni pen­tru un Pencovici și alți, nu are de­cât sâ -și porte doliu guvernul ac­tual care este înfierat ca în­tot­deuna pentru lipsa de ilegalitate și mârșe­­vii petrecute în actualele alegeri cari vor rămâne ne­șterse din istoria țâ­rii, alături cu marele act al gene­ralului Razaka. Guvernul nu voeace să ție în sumă denunțările opinii publice, deci capul Statului, care a făgăduit că va veghia asupra libertății alegerilor, de astă dată este dator a cerceta cu de­­amănuntul faptele brutale denunțate și sâ facă răspunzători pe consilierii sâi. Căci numai ast­fel va fi un a­­cord între țară și capul Statului. Ion Stavri în răt:­ani. Isgonirea evreilor din Rusia (­Telegramă) Londra, 30 Aprilie. Daily Neils primesce din Peters­burg să depeșă despre isgonirea e­­vreilor din guvernământul Odapa. Printr’un ucaz al țarului, adus la îndeplinire cu multă severitate de administrație, 8000 evrei au fost si­liți să plece imediat din acel guver­nământ. Din întreg guvernământul Odapa au fost isgoniți în aceste două $i­e 15,000 evrei, dintre cari unii ban­cheri milionari. Dintr’uă suburbie a Moscovei au fost ridicați noptea cu forța 160 evrei și duși peste frontieră. Cei mai mulți pleca în America. 13in Berlin Amănunte asupra înmormântării lui Mosd­ee.—Discursurile ținute — La Kreusau. Asupra înmormântării contelui Molt­­ke foile germane aduc următorele a­­mănunte : Serviciul funebru a început la o­­rele 11. Coșciugul, în care zăcea cel mai mare general german, era aco­perit de corone, dintre cari cele mai multe de palmier. Patru ofițeri din statul major stäteau la stânga și la drepta. Lângă el drapelele re­gimentului Colberg și a primului re­giment de marină. Cei cari venea să asiste la înmor­mântare erau primiți de contele Schliefen, șef al statului major. Au fost de față la serviciul funebru : Alexandru, principe de Prusia, moștenitorul presumptiv de Hohenzollern cu soția, moșteni­torul presumptiv de Meiningen cu so­ția, Leopold, principe de Bavaria, marele elector de Baden, Albrecht, principe de Rusia cu cinci fii ai sui principele Ernest de Schleswig-Hol­­stein, marele principe de Hessa, elec­torul de Weimar. Din corpul diplomatic Males, am­basador al Engh­terei, Suvalof, am­basador rus, ministru de resbel ba­varez și saxon, principele de Caprivi, atașații și delegații militari ai Aus­triei și Rusiei. Apoi, împărătesa Augusta Victoria, de braț cu Enrich, principele de Pru­sia; cu dânsa fii: principele de co­­roană, principii Eitel și Fritz, împă­ratul Wilhelm cu regele Saxoniei între dânșii maiorul Moltke, nepot al dece­datului feldmareșal, regele George al Saxoniei și apoi mulțimea de ofițeri. Lângă coșciug stăteau din cler preoții Richter, Kögel și Frommel. După ce familia imperială a de­pus coranele, a început serviciul fu­nebru. S’a cântat anteia «Fericiți cel cari adorm în Domnul», după care preo­tul militar Richter ’și-a ținut discur­sul funebru și s’a cântat «Fii cre­dincios până la marte» ; a urmat rugăciunea­­ Iisa de Kögel, preot de curte și s’a cântat în urmă «Oh, ce mărâță e viața». Au venit apoi sub­ofițerii regi­mentului 9 de marină și au ridicat coșciugul până ce musica militară intona imnuri religiose. Coșciugul era acoperit de flori. D'asupra casca de general, înconju­rată de­uă corone, depusă de îm­păratul, întocmai cum se făcea la Romani generalului care se întorcea victorios din resbel. Gara din Lecstedt era cernită, fe­linarele în doliu și pe când coșciu­gul a ajuns aici, s-au început sal­vele de tunuri. * Principele de Bismarck n’a putut să vină la înmormântare. A trimis însă uă cortină gigantică și uă de­peșă de condoleanță în care­­ z ice : «Cu inima strînsă de durere am «primit depeșa prin care mi s’a a­­­nunțat ireparabila perdere pe care «patria a încercat-o. »Simt în deosebi acesta pierdere «eu, care în timp de zjlecimi de ani »am fost fericit nu numai a lucra »împreună cu marele general, ci »m’am putut bucura în­totdauna de »constanta lui simpatia.« * In decursul serviciului funebru împăratul a fost atât de emoționat, încât a lăcrămat. Pe nepotul feld­­mareșalului, pe maiorul Moltke l-a numit chiar în gara de Lehr, adju­tant al său. Explosie In Capitala Eri pe la ora 3 jum. pe când un servitor din farmacia din fața mi­nisterului de finance, se cobora în pivnița cu uă sticlă cu benzină, a­­lunecând pe scări s’a spart sticla și luând foc de la lumânare, a făcut explosie arzându’i mâinele. Benzina aprinzându-se, focul s’a întins imediat pe scările și tavanul pivniței. Pompierii ministerului de finance­z aftă a?lergat imediat. Până la ora 4 focul încă nu este stins. Pe tote ferestrele pivniței inunda fumul. Era temere de vre’o explozie, de­ore­ce în pivniță sunt mai multe materii explosibile. NATALIA (Corespondență particulară a Româ­nului) Belgrad, 29 Aprile. Se asigură din sorginte demnă de crezut că misiunea contelui Hu­­nyady aici este de a împăca pe ex­­regina cu situația creată prin hotă­rârea Scupcinei, îndată ce contele va reuși sa facă o­ înțelegere între Natalia, guvern și regență, consideră misiunea s­a ca terminată și va părăsi Belgradul, unde cunosce pe toți destul de bine, căci pe când soră-sa Iulia a fost princi­pesă a Serbiei, a stat aici șase ani. Cea din urmă oră a fost în Bel­grad acum sunt patru ani. Intervievat, contele a declarat că ex-regele Milan a­ fost forte prudent când a plecat din Serbia. Petrecerea în străinătate îl va face bine din tote punctele de vedere. Contele Hunyady a dus cu dân­sul și duci husari unguresci, obi­­ceiu de aristocrat, înainte de a a­­junge în gară, trenul s’a oprit în fața sălii de așteptare regală, unde con­tele s’a dat jos și­ a primit în sală pe cei cari au venit sâ-l întâmpine. De la gară el s’a dus, în trăsură regală, drept la conac. In sara sosirei lui dintre foile din Belgrad numai Narodni Dnevnik a știut și a anunțat sosirea lui. Contele s’a instalat in apartamen­tele cari sunt în fața apartamente­­lor regelui. El a fost primit ori de regele în­conjurat de toți miniștrii. S’a pre­­sintat îmbrăcat în costumul de gală al aristocraților maghiari. Întâlnirea a fost cât se pate de intimă. Rege­le a îmbrățișat de mai multe ori pe unchiul său și a vorbit cu el in lim­ba francesă și germană. Tinerul rege l’a întrebat multe lucruri despre ca­pitala Ungariei. Am vorbit apoi despre călătoria ex-regelui Milan și despre afacerea­­ mamei sale. Tinerul rege s’a arătat forte emoționat. A rugat pe contele­­ ----------— SAMBATA, 2 MAI (20 APRILE st. v.) 1891 să facă tot posibilul a împăca pe Natalia. îndată ce contele a părăsit pe regele, a și primit invitațiune de la exregina de a merge și la ea. Ex-regina a primit în chip forte călduros pe contele, pe care l-a sarutat de mai multe ori. El i-a dat buchetul de trandafiri pe care l-a adus, buchet a cărui soul de trandafiri a fost botezat «Reine Nathalie» de contesa Iulia Hunyady, născuta Arenberg. Venind vorba despre plecarea din Serbia a lui Milan, ex-regina a de­clarat că nu crede încă timpul sosit pentru ca ea să părăsescă patria sea. In genere, ea nu s’a gândit încă, nici a luat hotărîre definitivă în astă privință. Pentru mâine ea a invitat pe con­tele la masă. Ii va da atunci răspun­­sul definitiv. Affli contele a dejunat cu regele și miniștri, er după amen nu­ a avut un lungă întrevedere cu regenții. Mai mult a stat d­ Ristici. Mâine va avea altă întrevedere, în care vor discuta tot ceilia plecării ex-reginei. Diseră la Teatrul Sârb represen­­tație de gală la care va asista și re­gele. Se va da piesa «George Bran­­covici.» * Citesc în același timp să depeșă în Kölnische Zeitung în care se scrie că d. Pasid a declarat că exregina va fi negreșit dată cu forța peste frontiere, dacă nu va pleca de bună voie. Aici nimic nu se scie positiv în privința asta. Cum exregina are multă simpatie între locuitorii capitalei, miniștrii se feresc a face declarați­­uni suparătore pentru ex regina și amicii săi. In curând vom vedea ce va ieși din întraga afacere. (Telegramă) Ostrav (Moravia) 30 Aprile. In urma esplosiei ce s’a întâm­plat la fabrica de rafinat gaz a d-lui Max Bolan, un lucrător a fost omo­­rit, or alți trei au fost grav răniți. D’asemeni a fost erl­uă esplosie la fabrica din Witcovi­z, unde ingi­nerul Wagner s’a rănit atât de reu, că a murit agh. Sunt pe marte și două funcționari subalterni, și mai mulți lucrători. INFORMAȚIUNI Erl la ora 2 s’a început la uni­versitate, proba orală, pentru ocu­parea catedrei de Psih­ologie și de Pedagogie de la școla secundară de fete din Brăila. Concurentele, elite victoriose la proba scrisă, sunt d-ș0rele Andrei, Buzna și Ciolan. Juriul se compune din d nii pro­fesori Crăciunescu, Laurian și Spe­ranță. —x— D. Gh. Vernescu a fost însărcinat cu redactarea mesagiului pe care M. S. Regele îl va ceti cu ocazia deschiderei Camerelor. —x— Pe temeiul arc. 11 din legea ca­­merilor de comercia, și în urma a­­dresei d-lui președinte și acelei ca­mere, sunt convocați toți d-nii co­mercianți și industriași, atât din județ cât și din capitală, cari plă­tesc patentă de clasele I, II, III și IV, ca în dta de 19 Maiu 1891, o­­rele 9 a. m., sé se intrunescá ín os­­pețul primăriei Bucuresci, spre a a­­lege un membru in acea cameră, în locul rămas vacant prin demisiunea d­lui N. Nicolescu. —x— Monitorul oficial în număru­l de acl publică o­ lungă listă de gra­­d­eri și reduceri de pedepse la mai mulți condamnați. —x— Erl a bătut grindina la Bistriț­a, Horez și Ștefănescu. La Fălciu a fost 19 grade. —x— Toți brutarii din București de trei dile vînd pâinea cu 5 și 10 bani mai scump de­cât e obiceiul. • Primăria—prin manutanța de la Colenti­na—nu furniseză destulă pâine cât să îndestuleze capitala. La 10 ceasuri diminața nu se mai găsește pâine de la manutanță nicăieri, împreună cu Constituționalul în­trebări: ce se fac lucrătorii capitalei acum înaintea serbătorilor, când tre­bue sa se aprovisioneze cu pâine pentru două dile și când sunt siliți s’o plăteacă 35 și 40 bani chiar. —x— Camerile se convoca irevocabil la 28 Aprilie. Acesta s’a decis deja în consiliul de miniștrii. —x— Reserviștii bulgari aflați în Ro­mânia au fost invitați a se presen­­ta la corpurile lor în termenul cel mai scurt posibil. —x— La 29 curent va veni din nou în­­naintea Tribunalului Secția II (pen­­tru a șaptea oră) procesul acuzați­­lor de prevalicare de la Creditul Urban din Iași. Toți martorii ascul­tați deja la termenele precedente au fost citați din nou probabil pentru a fi confruntați cu cei chemați din nou. Daca corpurile legiuitore nu vor fi convocate înainte de acea dată atunci pate că afacerea se va trata înaintea Tribunalului. In caz con­trar, va interveni oă nouă amânare. — x— Societatea de asigurare Naționala are un activ de 9.689.941 lei 16 bani. Profitul în anul expirat a fost de 831.730 lei 56 bani. —x— Inspectoratul porturilor pune in vederea navigatorilor că cu 200 m. In susul și 200 m. în josul axei po­dului de peste Dunăre, la Cernavoda, vasele pot se trece, având insă cea mai mică iusâlă. Contravenienții vor fi pasibili de amenda prevăzută în regulamentul asupra poliției porturilor. —x— Vegetațiunea, în cursul acestei săptemâni, a înaintat forte mult, ast­fel la agriș, cacăz, ciuserița și malin foile sunt complect desvoltate, flori­le deschise (la malin ínsé s’au des­chis numai florile de la masa inflo­rescenței). La cireș, corcoduș, vișini, zarzăr și porumbar foile apărute, incomplet desvoltate. Inse libere, florile com­plet deschise se face fecundația. La arțar­ tătăresc, caprifoiu, castan sălbatic, jugastru, liliac, peducel, mer, per și persic foile apărute libere ; florile sunt­ în stare de boboci. Telegrame Cherburg, 30 Aprile. Regina Victoria a sosit în timpul serii ; ea a fost primită de autoritățile franceze. Regina s-a îmbarcat pe Yachtul »Victoria and Albert,« unde a petrecut noptea. Paris, 30 Aprile Banchetul anual al Camerilor sindicale a fost atjt. D. Flauquet a rostit un dis­curs prin care face aluzie la manifestația de la 1 Main. El a­­f­s că Republica nu tre­bue se trateze cu nici uă violență; el a a adăugat că chestiunea socială a devenit așa de palpitantă în­căt trebue pusă pe primul plan. Speră că socialismul va deveni politica care va întruni pe toți cetățenii, apoi fâ­­când asusiune la taxele de vamă, a z­is că ministrul de comercia va fei de­sigur să apere interesele generale că daca va fi nevoie sufragiul ale țarei și universal va indica calea de urmat.­­ Acest dis­curs a fost forte aplaudat.

Next