Romanulu, mai 1891 (Anul 35)
1891-05-02
ANUL AL XXXV-LE Yoiesco și vei putea. ANUNCIUEI Linia de 30 litere, petit pagina IV...............I . . 40 ban Detto „ „ „ „ III ...... 2 lei — „ biseriiuri și reclame pagina III și IV linia . 2 „ — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea tliarului. IN PARIS, la Havas- Laffire et Cune, 8, Place de la Boons LA VIENA, ia d-niî Haacenstein et Vogler, Otto Maass). IN ELVEȚIA, la „ „ „ Din țorile cele alte direct la administrațiunea Ziarului. — Scrisorile nefrancaze se refnsti — Vineri diminața BUCURESCI, 1 MAIU Sunt oameni cari s’au revoltat contra alegerilor din capitală. Ei nu 'și au putut espica cum d. Pencovici, care mai bine de 40 ani n’a făcut altceva decât sö dea tămâe și sacrificii lui Mercur, deul negustorilor și al hoților, a isbutit contra unor ómeni ca Brătieniî și Kogălniceanu cari mai jumătate de secol au lucrat pentru acesta țară, s’au espus la tote pericolele pentru a face România modernă, mare, tare, respectată și iubită de tote statele cele mari. Oamenii cari cugetă astfel nu ’și au dat samă de situațiunea în care se afla țara ca guvernul să procedeze astfel, se lucreze cum a lucrat pentru a se alege cu orice preț d. Pencovici. Cititorii noștri își aduc aminte că fostul lipscan și actualmente mare rrtier, înainte de alegeri a întâlnit pe nișce prietini și le-au zis : „Să me alegeți, fraților, căci altfel se prăpădesce țara !“ Prin urmare guvernul era în alternativa saa de a răsplăti meritele și virtuțile cetățenesce, sau de a lăsa să se prăpădască țara. Din aceste două dileme el a preferat pe cea din urmă. Cei cari conduc agli destinele României , sunt din scara aceea, care face deosebire între individ și stat in materie de morală. Individul, după el, trebue să sacrifice totul virtutei; statul trebue să sacrifice totul, chiar virtutea, conservării sale . Când societatea e amenințată de un pericol extrem, trebue s- o scape cu orice preț, asemenea cum ești silit să arunci lucruri și omeni în mare pentru a scăpa nava. Salutul poparelor este legea supremă, triceü cel vechi, și, precum trebue scăpat individul fără voia lui, scăparea societăței pate care vădetă legitima chiar crima! Societatea fiind amenințata de petre în cazul de a nu se alege domnul Pencovici, guvernul ca bun părinte ale țarei, care trebue să se îngrijască de tote, care trebue sé preved totul și să îndrepteze or ce neajunsuri, a organisat lupta în alegeri, a bătut pe cetățeni prin agenții administrațiunei, numai ca sé’i scape de perre, și a comis chiar crima cu Meschin numai ca să salve societatea ! Este drept că ia venirerea lor în capul guvernului, miniștrii actuali au luat angajamentul față cu opiniunea publică Îngrijată că vor respecta libertatea cea mai întinsă a alegerilor. Dar nu sunt situațiuni când tote angajamentele se aruncă în vânt? Montaigne n’ajus őre că «deci gravitatea circonstanțelor și trebuințele Statului cer, guvernele pot să-și calce promisiunea și se considere acesta ca un efect al voinței divine ?» Circonstanțele erau grave, societatea era amenințată, țara se găsea În momentul de a se prăpădi, guvernul a considerat ca un efect al voinței divine, alegând pe d. Pencovici și combătând cu orice preț pe Brătieni și Kogălniceanu, cu tote faptele lor trecute, cu tote virtuțile lor cetățenesci, cu totu capacitatea lor. «Nu se pute chiema virtute trădarea sau lipsa de credință, dice Machiavel ; dar daci este permis a lăuda reul, sunt aci acte esxtraordinare care acusă faptul și scu Ează efectul». ESEM PL A R U L 15 BAN : C. A. ROSETTI ! REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA STRADA BREZOIAÎÎU, No. 12 în dițiunea de dimineță ■wwmimi'iiiwii mii'iiiiii'ii'iiii I m mm nu fi Ixaminizate și vei fi. ABONAMENTE 1b Capitali (1 diatriote, un an 48 lei; sase luni 24 lei, trei Ioni 12 lei; și luni 4 lei. Pentru Preoți și învățătorii din sate abonamentul este redus la 30 lei de an. Pentru tote țrile Uniunei poștale, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea farului și oficiele poștale LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8, Place de la Bourse IN GERMANIA, AUSTRIA, ITALIA, și BELGIA, la biurourile poștale. — Articolele nepublicate se ard. — »"» •* * L . C. L Mrt. * "•a • i Pole deci în ochii unora se pară uă enormitate ceea ce a făcut guvernul cu alegerile trecute, dar după politicul Fiorentin are scuza cea mai mare judecând efectul, care este scăparea societății, împedecarea țării de a se prăpădi. Societatea trebue să-i ție cont de acesta și să-i ridice un monument în piața publică cea mai spațidsă și mai la vedere. Precum salutul poparelor este legea supremă, răsplatirea salvatorilor este darora cea mai sfântă a națiunilor. Guvernul conservator la lucru în sine, guvernul de tristă memorie și-a sfârșit opera, terminând alegerile și având că majoritate în Cameră. Dar după cum nu se întreba prin ce minune se găsesce la cârma Statului, tot astfel nu vrea să-și dea sema prin ce mijjloce a ajuns a avea uă majoritate. Țara le scie , și de datoria nostru este să le înregistrăm, ca la timp istoria erei să poată reînfiera pe cei ce au fost de rea credință în conducerea Statului. Guvernul acusa gazetele oposiționiste pentru că spuneau necontenit că acest guvern nu are să facă alegeri libere ; daca strigătul lor era nedrept, guvernul nu avea decât să se felicite de libertățile alegerilor; însö firma conservatore fiind cunoscută țarei,ea 'avea'drectul'^e pică , că lupul perul ii schimbă, dar năravul nicidecum. După cum profețaO parele oposițiunea, tocmai astfel au făcut alegerile guvernul cu tovarășii săi. Mulțumitu-s’are guvernul cu disolvări de consilii comunale și județiane spre a intimida ? Nu, ci a mers până la culmea ilegalității, arestând, bătând pe alegători, și chiar până a aresta pe unul din candidații liberali, arestări cari se făcea nu de omeni însărcinați cu atari funcțiuni, ci numai de agenți secreți, presupuși pentru a menține ordinea. Cine n’a vezut în capitală grămădiți toți bătăușii la ușile sălilor de alegeri pentru a împedica pe alegători să voteze, și pe candidații pe posițiunea sa putä pătrunde in sală ? Cine n’a recitat pe agenții primării făcând pe agenți electoral, și putem cita nume, cum este d. Mareș șef al poliției comunale, care in tóte epocile alegerilor «jlice că este dimisionar, astfel s’a întâmplat la alegerile comunale, la cele parțiale și la cele generale. Oare acestea sunt fapte corecte, demne pentru un guvern care se pretinde istoric ? Nu este crede datoria acelor care pretind că au făcut alegeri libere sâ cheme la respundere pentru abuzurile denunțate cu drept cuvânt de opinia publică ? Cine n’a ve Jut pe inspectorii poliții făcând pe agenți electorali fără cea mai mică sfiala ? Deci victoria repurtată de guvernul de strigoi nu este datorită decât intimidărilor, bătăilor, arestărilor și vârsărilor de sânge. Cât prețuesce uă glorie ca acesta, țară va ști sâ aprecieze. Când se vede că cread în Capitala Țârei omeni ca frații Brătieni pentru un Pencovici și alți, nu are decât sâ -și porte doliu guvernul actual care este înfierat ca întotdeuna pentru lipsa de ilegalitate și mârșevii petrecute în actualele alegeri cari vor rămâne neșterse din istoria țârii, alături cu marele act al generalului Razaka. Guvernul nu voeace să ție în sumă denunțările opinii publice, deci capul Statului, care a făgăduit că va veghia asupra libertății alegerilor, de astă dată este dator a cerceta cu deamănuntul faptele brutale denunțate și sâ facă răspunzători pe consilierii sâi. Căci numai astfel va fi un acord între țară și capul Statului. Ion Stavri în răt:ani. Isgonirea evreilor din Rusia (Telegramă) Londra, 30 Aprilie. Daily Neils primesce din Petersburg să depeșă despre isgonirea evreilor din guvernământul Odapa. Printr’un ucaz al țarului, adus la îndeplinire cu multă severitate de administrație, 8000 evrei au fost siliți să plece imediat din acel guvernământ. Din întreg guvernământul Odapa au fost isgoniți în aceste două $ie 15,000 evrei, dintre cari unii bancheri milionari. Dintr’uă suburbie a Moscovei au fost ridicați noptea cu forța 160 evrei și duși peste frontieră. Cei mai mulți pleca în America. 13in Berlin Amănunte asupra înmormântării lui Mosdee.—Discursurile ținute — La Kreusau. Asupra înmormântării contelui Moltke foile germane aduc următorele amănunte : Serviciul funebru a început la orele 11. Coșciugul, în care zăcea cel mai mare general german, era acoperit de corone, dintre cari cele mai multe de palmier. Patru ofițeri din statul major stäteau la stânga și la drepta. Lângă el drapelele regimentului Colberg și a primului regiment de marină. Cei cari venea să asiste la înmormântare erau primiți de contele Schliefen, șef al statului major. Au fost de față la serviciul funebru : Alexandru, principe de Prusia, moștenitorul presumptiv de Hohenzollern cu soția, moștenitorul presumptiv de Meiningen cu soția, Leopold, principe de Bavaria, marele elector de Baden, Albrecht, principe de Rusia cu cinci fii ai sui principele Ernest de Schleswig-Holstein, marele principe de Hessa, electorul de Weimar. Din corpul diplomatic Males, ambasador al Enghterei, Suvalof, ambasador rus, ministru de resbel bavarez și saxon, principele de Caprivi, atașații și delegații militari ai Austriei și Rusiei. Apoi, împărătesa Augusta Victoria, de braț cu Enrich, principele de Prusia; cu dânsa fii: principele de coroană, principii Eitel și Fritz, împăratul Wilhelm cu regele Saxoniei între dânșii maiorul Moltke, nepot al decedatului feldmareșal, regele George al Saxoniei și apoi mulțimea de ofițeri. Lângă coșciug stăteau din cler preoții Richter, Kögel și Frommel. După ce familia imperială a depus coranele, a început serviciul funebru. S’a cântat anteia «Fericiți cel cari adorm în Domnul», după care preotul militar Richter ’și-a ținut discursul funebru și s’a cântat «Fii credincios până la marte» ; a urmat rugăciunea Iisa de Kögel, preot de curte și s’a cântat în urmă «Oh, ce mărâță e viața». Au venit apoi subofițerii regimentului 9 de marină și au ridicat coșciugul până ce musica militară intona imnuri religiose. Coșciugul era acoperit de flori. D'asupra casca de general, înconjurată deuă corone, depusă de împăratul, întocmai cum se făcea la Romani generalului care se întorcea victorios din resbel. Gara din Lecstedt era cernită, felinarele în doliu și pe când coșciugul a ajuns aici, s-au început salvele de tunuri. * Principele de Bismarck n’a putut să vină la înmormântare. A trimis însă uă cortină gigantică și uă depeșă de condoleanță în care z ice : «Cu inima strînsă de durere am «primit depeșa prin care mi s’a anunțat ireparabila perdere pe care «patria a încercat-o. »Simt în deosebi acesta pierdere «eu, care în timp de zjlecimi de ani »am fost fericit nu numai a lucra »împreună cu marele general, ci »m’am putut bucura întotdauna de »constanta lui simpatia.« * In decursul serviciului funebru împăratul a fost atât de emoționat, încât a lăcrămat. Pe nepotul feldmareșalului, pe maiorul Moltke l-a numit chiar în gara de Lehr, adjutant al său. Explosie In Capitala Eri pe la ora 3 jum. pe când un servitor din farmacia din fața ministerului de finance, se cobora în pivnița cu uă sticlă cu benzină, alunecând pe scări s’a spart sticla și luând foc de la lumânare, a făcut explosie arzându’i mâinele. Benzina aprinzându-se, focul s’a întins imediat pe scările și tavanul pivniței. Pompierii ministerului de financez aftă a?lergat imediat. Până la ora 4 focul încă nu este stins. Pe tote ferestrele pivniței inunda fumul. Era temere de vre’o explozie, deorece în pivniță sunt mai multe materii explosibile. NATALIA (Corespondență particulară a Românului) Belgrad, 29 Aprile. Se asigură din sorginte demnă de crezut că misiunea contelui Hunyady aici este de a împăca pe exregina cu situația creată prin hotărârea Scupcinei, îndată ce contele va reuși sa facă o înțelegere între Natalia, guvern și regență, consideră misiunea sa ca terminată și va părăsi Belgradul, unde cunosce pe toți destul de bine, căci pe când soră-sa Iulia a fost principesă a Serbiei, a stat aici șase ani. Cea din urmă oră a fost în Belgrad acum sunt patru ani. Intervievat, contele a declarat că ex-regele Milan a fost forte prudent când a plecat din Serbia. Petrecerea în străinătate îl va face bine din tote punctele de vedere. Contele Hunyady a dus cu dânsul și duci husari unguresci, obiceiu de aristocrat, înainte de a ajunge în gară, trenul s’a oprit în fața sălii de așteptare regală, unde contele s’a dat jos și a primit în sală pe cei cari au venit sâ-l întâmpine. De la gară el s’a dus, în trăsură regală, drept la conac. In sara sosirei lui dintre foile din Belgrad numai Narodni Dnevnik a știut și a anunțat sosirea lui. Contele s’a instalat in apartamentele cari sunt în fața apartamentelor regelui. El a fost primit ori de regele înconjurat de toți miniștrii. S’a presintat îmbrăcat în costumul de gală al aristocraților maghiari. Întâlnirea a fost cât se pate de intimă. Regele a îmbrățișat de mai multe ori pe unchiul său și a vorbit cu el in limba francesă și germană. Tinerul rege l’a întrebat multe lucruri despre capitala Ungariei. Am vorbit apoi despre călătoria ex-regelui Milan și despre afacerea mamei sale. Tinerul rege s’a arătat forte emoționat. A rugat pe contele ----------— SAMBATA, 2 MAI (20 APRILE st. v.) 1891 să facă tot posibilul a împăca pe Natalia. îndată ce contele a părăsit pe regele, a și primit invitațiune de la exregina de a merge și la ea. Ex-regina a primit în chip forte călduros pe contele, pe care l-a sarutat de mai multe ori. El i-a dat buchetul de trandafiri pe care l-a adus, buchet a cărui soul de trandafiri a fost botezat «Reine Nathalie» de contesa Iulia Hunyady, născuta Arenberg. Venind vorba despre plecarea din Serbia a lui Milan, ex-regina a declarat că nu crede încă timpul sosit pentru ca ea să părăsescă patria sea. In genere, ea nu s’a gândit încă, nici a luat hotărîre definitivă în astă privință. Pentru mâine ea a invitat pe contele la masă. Ii va da atunci răspunsul definitiv. Affli contele a dejunat cu regele și miniștri, er după amen nu a avut un lungă întrevedere cu regenții. Mai mult a stat d Ristici. Mâine va avea altă întrevedere, în care vor discuta tot ceilia plecării ex-reginei. Diseră la Teatrul Sârb representație de gală la care va asista și regele. Se va da piesa «George Brancovici.» * Citesc în același timp să depeșă în Kölnische Zeitung în care se scrie că d. Pasid a declarat că exregina va fi negreșit dată cu forța peste frontiere, dacă nu va pleca de bună voie. Aici nimic nu se scie positiv în privința asta. Cum exregina are multă simpatie între locuitorii capitalei, miniștrii se feresc a face declarațiuni suparătore pentru ex regina și amicii săi. In curând vom vedea ce va ieși din întraga afacere. (Telegramă) Ostrav (Moravia) 30 Aprile. In urma esplosiei ce s’a întâmplat la fabrica de rafinat gaz a d-lui Max Bolan, un lucrător a fost omorit, or alți trei au fost grav răniți. D’asemeni a fost erluă esplosie la fabrica din Witcoviz, unde inginerul Wagner s’a rănit atât de reu, că a murit agh. Sunt pe marte și două funcționari subalterni, și mai mulți lucrători. INFORMAȚIUNI Erl la ora 2 s’a început la universitate, proba orală, pentru ocuparea catedrei de Psihologie și de Pedagogie de la școla secundară de fete din Brăila. Concurentele, elite victoriose la proba scrisă, sunt d-ș0rele Andrei, Buzna și Ciolan. Juriul se compune din d nii profesori Crăciunescu, Laurian și Speranță. —x— D. Gh. Vernescu a fost însărcinat cu redactarea mesagiului pe care M. S. Regele îl va ceti cu ocazia deschiderei Camerelor. —x— Pe temeiul arc. 11 din legea camerilor de comercia, și în urma adresei d-lui președinte și acelei camere, sunt convocați toți d-nii comercianți și industriași, atât din județ cât și din capitală, cari plătesc patentă de clasele I, II, III și IV, ca în dta de 19 Maiu 1891, orele 9 a. m., sé se intrunescá ín ospețul primăriei Bucuresci, spre a alege un membru in acea cameră, în locul rămas vacant prin demisiunea dlui N. Nicolescu. —x— Monitorul oficial în numărul de acl publică o lungă listă de graderi și reduceri de pedepse la mai mulți condamnați. —x— Erl a bătut grindina la Bistrița, Horez și Ștefănescu. La Fălciu a fost 19 grade. —x— Toți brutarii din București de trei dile vînd pâinea cu 5 și 10 bani mai scump decât e obiceiul. • Primăria—prin manutanța de la Colentina—nu furniseză destulă pâine cât să îndestuleze capitala. La 10 ceasuri diminața nu se mai găsește pâine de la manutanță nicăieri, împreună cu Constituționalul întrebări: ce se fac lucrătorii capitalei acum înaintea serbătorilor, când trebue sa se aprovisioneze cu pâine pentru două dile și când sunt siliți s’o plăteacă 35 și 40 bani chiar. —x— Camerile se convoca irevocabil la 28 Aprilie. Acesta s’a decis deja în consiliul de miniștrii. —x— Reserviștii bulgari aflați în România au fost invitați a se presenta la corpurile lor în termenul cel mai scurt posibil. —x— La 29 curent va veni din nou înnaintea Tribunalului Secția II (pentru a șaptea oră) procesul acuzaților de prevalicare de la Creditul Urban din Iași. Toți martorii ascultați deja la termenele precedente au fost citați din nou probabil pentru a fi confruntați cu cei chemați din nou. Daca corpurile legiuitore nu vor fi convocate înainte de acea dată atunci pate că afacerea se va trata înaintea Tribunalului. In caz contrar, va interveni oă nouă amânare. — x— Societatea de asigurare Naționala are un activ de 9.689.941 lei 16 bani. Profitul în anul expirat a fost de 831.730 lei 56 bani. —x— Inspectoratul porturilor pune in vederea navigatorilor că cu 200 m. In susul și 200 m. în josul axei podului de peste Dunăre, la Cernavoda, vasele pot se trece, având insă cea mai mică iusâlă. Contravenienții vor fi pasibili de amenda prevăzută în regulamentul asupra poliției porturilor. —x— Vegetațiunea, în cursul acestei săptemâni, a înaintat forte mult, astfel la agriș, cacăz, ciuserița și malin foile sunt complect desvoltate, florile deschise (la malin ínsé s’au deschis numai florile de la masa inflorescenței). La cireș, corcoduș, vișini, zarzăr și porumbar foile apărute, incomplet desvoltate. Inse libere, florile complet deschise se face fecundația. La arțar tătăresc, caprifoiu, castan sălbatic, jugastru, liliac, peducel, mer, per și persic foile apărute libere ; florile sunt în stare de boboci. Telegrame Cherburg, 30 Aprile. Regina Victoria a sosit în timpul serii ; ea a fost primită de autoritățile franceze. Regina s-a îmbarcat pe Yachtul »Victoria and Albert,« unde a petrecut noptea. Paris, 30 Aprile Banchetul anual al Camerilor sindicale a fost atjt. D. Flauquet a rostit un discurs prin care face aluzie la manifestația de la 1 Main. El afs că Republica nu trebue se trateze cu nici uă violență; el a a adăugat că chestiunea socială a devenit așa de palpitantă încăt trebue pusă pe primul plan. Speră că socialismul va deveni politica care va întruni pe toți cetățenii, apoi fâcând asusiune la taxele de vamă, a zis că ministrul de comercia va fei desigur să apere interesele generale că daca va fi nevoie sufragiul ale țarei și universal va indica calea de urmat. Acest discurs a fost forte aplaudat.