Romanulu, decembrie 1891 (Anul 35)

1891-10-01

yr ANUL AL XXXV-LEA Yoiesce și vel putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere, petit pagina IV.................. 40 ban Dett0 » „ „ „ HI...... 2 lei - „ Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia . 2 „ Î n A se adresa: Di ROMANIA, la administrațiunea Ziarului. IH PARIS, la Havas- Laffire et O­nne, 8 J Place de la Boone d-ni­ Haavenstein et Vogler, Otto­ma^ Tragerea loteriei albanese REPAOSUL DE DUMINECA Hoțiilo­r în Iași Origina neamului de maghiar F­elurimi ULTIME TELEGRAME Inf­or­mațiuni BULETIN Un decret, apărut in monitorul de Sâmbătă, nu pate fi lăsat fără a nu atrage atențiunea asupra sea. El dovedeșce încă uă dată că le­gile și regulamentele se fac în ve­derea cutărea sei cutărei persane iar nu pentru un principiu pre­ care. Guvernul voind să se scape de un ministru plenipotențiar a făcut acum cât­va timp, un regulament prin care se punea în retragerea agenților diplo­matici cari împlinesc vârsta 70 ani paremi­se. Grația acelui regulament, bărbații a căror capacitate este incontestabilă, au părăsit postul lor. Apoi, guvernul voia se scape cu ori­ce preț de un senator care voia să-și pue candidatura la președinția Senatului. Era soitit de toți că d. Crețulescu ar fi întrunit multe voturi și pute ar fi făcut să cadă candidatura d­lui Boerescu. Imediat consiliul de mi­niștrii a decis se depărteze pe acel senator supărător, trimițându-l la Paris. Din nenorocire însă, d. Crețulescu împlinise vârsta la care agenții di­plomatici se trec în retragere, con­siliul nu se uită la acel obstacol, se întrunește în grabă și decretă că ar­ticolul 5 al regulamentului privitor la punerea în poziție de retragere este abrogat. Mâine, un alt ministru va voi se înlocuiascu pe d. Crețulescu și regulamentul se va pune din nou în vigore. Nu putem considera aceste pro­cedări de­cât ca fapte scandalose și de aceea cu tăriă ne ridicăm în contra lor. A fără Vernescanii s’au întrunit la d. Vernescu acasă. — x— Delegația compusă din d-nii se­natori N. Popovici M. Zerlendi și alți, va merge la d. Al. Lahovari spre a stărui să intre în minister. Amicii d-lui Lahovary comenteza în mod forte aspru atitudinea gene­ralului, în timpul votărei biuroului Senatului. Căderea d-lui Budișteanu se pri­vește ca un semn de ostilitate în con­tra concentraților. D-nu Al. Lahovary ve­ lend resul­—x— £ S E MP L ArFfU L 1g B AlN i Fundator? Ci,-A. ROSETTI BEOAl ??U HIibSOTBTRAȚli STRADA BBJSZOÎAKD, X«. 18 MARȚI, 1 DECEMBRE (19 NOEMBRE st. v.) 1891 Luminéza-te si vei fi ABONAMENTE In Capitală și districte, un an 48 lei; șioe luai M lei t­­rei luni 12 lei; nă luați 4 lei Pentru Preoți și Învățătorii din sate abonamentul este re* din 1* 30 M de an. Pentru tote țările Uniunei poștale, trimestrul 15 leL A ea adresa: ROMANIA, U admistattues dbrafadjl «Mele Mssarta S PAW, Lapte etCMfa * *Wfa ¥*•■* ^yh>^' iWRiá,Aoafsu, itää #«aiiiu*, » Articol»!« atfaMkat» Nni<S LISTA Tragerii Loteriei Albaneze Ro. 15005 1749 9942 9897 5184 44200 39829 189 43541 32774 17520 25175 1713 12754 9394 34884 30781 5102 18453 11131 29752 23525 9959 12011 49168 25934 31521 41375 28304 41977 90427 47830 1131 28831 45828 16820 41671 28771 7737 2167& 21854 13587 39187 Câștigul 20 20 50 20 100 50 100 20 20 20 100 20 100 50 20 50 50 20 20 50 50 50 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 100 20 20 100 20 20 20 ... .200 20 50 20 No. 26907 29629 44750 4560 1737 46061 ’ 99863’’ 14166 19947 24760 14080 6772 7642 8375 27459 6811 15439 40314 2151 9831 13859 13866 35964 14583 9858 37554 17788 23311 10904 33379 44550 13982 16975 42885 8254 44537 19500 1221 33559 48865 6296 300 51 Câștigul 20 20 20­ 50 5tr. 20 1 20 50,­ 20 20 20 20 50 20 20 20 20 100 50 20 100 50 50 300 50 50 , 20 50 200 20 100 20 300 20 20 50 20 200 100 3000 20 20 Informațiuni Circulă cu insistență svonul că v. Lascar Catargiu î și va da demisia. —X— La 26 ianuarie 1892 va veni în fața secțiunei a II-a a Curții de Ca­sație recursul făcut de Principele Sturdza contra decisiunei Curței de Apel din Capitală care a dat drep­tate de causă Princesei Gottschakoff, sora sa, condamnându-i și la 15000 de franci cheltueți de judecată. [x] Se afirmă cu siguranță că d. co­lonel Gorjan va fi înaintat la gra­dul de general, or­d. Cesianu va fi numit în locul său director general al poștelor. Astra s-a ținut în sala Băilor Efo­riei întrunirea funcționarilor comer­ciali sub președenția d-lui I. A. Ciura, armacist care a vorbit pentru soli­daritatea tuturor funcționarilor. Membrii presinți au decis să or­­ganiseze o manifestație și să se ducă astă­­zi la orele 7 seara in corpore­a d. general Florescu și Lascar Ca­­targiu p­entru a le­ mulțumi de ati­tudinea bine­­voitare a guvernului a|,ță cu denșiî.. —x— ’Foil&.din Cluj spun că în séra de ^curent, s’a ve^ut acolo un feno­men ce se întâmplă rar în timp de tomnă, a fulgerat de mai multe ori una după alta și în urmă a început să plde măruntă. Același lucru s’a întâmplat și la Pojon, Oradea­ mare și Szabadka. . — x— —x— Pester Lloyd ne spune, că din monedele comandate de guvernul bul­gar la monetăria din Kremnitz s’au expediat la Sofia un milion de piese de câte două franci, și au și sosit la locul destinațiunei. Expediția a fost făcută prin banca ungară pen­tru u­rdasoîie și comerciü. Atât pe teritoriul Serbiei cât și pe al Bulga­riei, trenul care a transportat acestă marfă prețioisă a fost însoțită de geandarmi. [x— Comisiunea pentru întocmirea sta­tutelor Ateneului român din Galați a elaborat proiectul cu care a fost însărcinată. Ea­­ va supune­­ zilele acestea la aprobarea Adunărei ge­nerale.­­—x— Informațiuni ( DIN EDIȚIA A DOUA DE ERI SEARA!) Eri seară s’a răspândit zgomo­­tul că Vernescanu­ ar avea de gând să susție la președenția Camerei pe d. Dim­. Oh­ica, în contra d-lui Rosnovanu. —X---­In numărul nostru de eri, în da­rea de sem­n a întrunirei conserva­torilor de la Eforie, s’a strecurat uă erore; în loc de D. Sculy am pus D. Sullioti. Acesta din urmă nici n’a asistat la întrunire. —­x— totul votului spuse­­­ază ce fel de punte ne întinde guvernul ! —x— Astro s’a ținut uă întrunire la Clu­bul muncitorilor din Capitală (str. Piața Amzei). Au vorbit între alți: d-nii V. G. Mortzun, deputatul Romanului, Const. Mille avocat, și P. Mușoifl. Oratorii s’au ocupat mai cu sema cu cestia tacticei care de câtă­va vreme dă loc la niște desbateri forte controversate în sânul partidului so­cialist din țară. Vom reveni asupra acestei cestiuni care pare a fi menită să producă uă desbinare în partid. —x— Se pretinde că d. general Florescu s’ar opune la intrarea d-lui Laho­vary în minister. D-sea ar fi chiar declarat unor senatori, că M. S. re­gele nu dorește ca d. Lahovary să fie ministru. S’a acordat de către guvernul ger­man execuatorul d.lui Raffaus con­sulul Germaniei la Galați. X—■­U O nouă delegațiune s’a presintat erl la d. Lascar Catargiu spre a pune în vedere resoluțiunea luată la hotel de Francia. D. Catargiu a rugat comisiunea să mai aibă puțină răbdare. —x— Edițiunea de d­imineță. Din Olănești ni se scrie că in mai multe comune rurale din Vâlcea ba­lele sifilitice au luat proporțiuni în­­spăimântătore, mai cu sem­ă în pla­iul Cozara, unde ele s’au întins penă la copil de țîță. De la un timp încóce acel plaiü este lipsit de medic de plasă. Suntem rugați în același timp a atrage atențiunea d-lui dr. Sabin, medic primar de Vâlcea, în speranță că făcândi cercetări se va convinge de urgența ce se simte de a se tri­mite un medic în acele localități. Școla normală de Invățători din Galați se va numi pe viitor «Școala normală Costache Negri­­. —x— Elevii școlei de aplicație au refu­­mat a mai merge la cursul unui pro­fesor. Ministrul de resbel a mers era la acea scdlă, spre a face uă cer­cetare. — X“ Camera de comerciu din Constanța printr’u­ decisiune luată in aduna­rea generală din Octombrie, a ex-D. general Florescu a declarat că nu vede de ce ar da locul sau d-lui Catargiu de­ore­ce d-sa are majori­­tatea Camenilor. —x— u­imat dorința de a se construi c l­inie ferată, care se lege Constanța­­ u Tulcea. —x— Direcțiunea generală a C. F. R. a publicat pentru cifrele de 13, 14, 15 ianuarie 1892, uă licitațiune pu­dică pentru darea în întreprindere executarea lucrărilor de terasament pe linia Berlad-Galați. —x— Neputându-se ocupa prin concurs catedra de științele naturale de la scala comercială din Galați ministe­rul domeniilor a publicat un nou concurs pentru Ziua de 20 Februa­rie 1892 la universitatea din Iași. —x— M. S. Regele împreună cu A. S. R. Principele Ferdinand au asistat a aspra la, al doilea și ultimul con­cert dat de d-na Marcella Lembrich în sala noului Ateneu. —x— Astă­­zi la orele trei p. m. se va face înmormântarea regretatului Fr. Kohler administratorul societății de basalt și fost secretar general al Băncii Naționale. Cortegiul funebru va porni de la palatul societății unde se află ex­pus corpul defunctului. Sala este totä îmbrăcată în negru, în mijlocul sălii este dresat catafalcul de­asupra căruia se află coșciugul de bronz în care este așezat mortul. De jur împrejur sunt o­ mulțime de corane din partea familiei și a numeroșilor săi prieteni Printre co­rane mai observăm pe aceea a con­siliului de administrație, a direcțiu­­nei și a funcționarilor societății. Societatea a abordat drapele ne­­­gre­ la balcon și ușile sunt tote cer­nute în negru. Sala este înțesată de lume care intră și ele fără întrerupere. Toți funcționarii inferiori și supe­riori precum membrii consiliului de administrația vor urma cortegiul până la cimitir. —x— Primăria capitalei a adus la cu­­noștiința tuturor domnilor abonați la apă, că în timpul ernei, din causa temperaturei scăzute, lăsându-se ro­binetele de serviciu deschise și apa curgând .In continu se consumă fără de nici un folos uă mare can­titate de apă, și se formeza ghețuri pe strade periclitând circulația. Toți domnii abonați, sunt rugați să-și îmbrace cișmelele ca să evite în­ghețul apei din ele și tot­­ădată a nu mai lăsa apa să curgă în con­­tinuu. Contrariu, se vor tăia conductele de legătură de la acei domni abo­nați, cari nu se vor conforma pres­­cripțiunilor de mai sus. —x— Telegrame , Viena, 29 Noembre. Baronesa de Waldeck, soția arh­iduce­­lui Henric, a murit după amiadt do­uă pneumonie; starea arh­iducelui Henric este de asemenea forte gravă. Potsdam, 29 Noembre Regele Danemarcei a sosit după amiazți; el a fost primit la gară de împăratul și de prințul Frederic Leopold; că companie a făcut­ onorurile, întâlnirea dintre ce doi suverani a fost din cele mai cordiale. Regele și împăratul s’au dus la palat, unde s’a făcut uă recepțiune mare. Re­gele s’a dus apoi la noul palat ca să facă visită împărătesei. După dejun cei duci suverani au făcut uă plimbare în trăsură deschisă cu 4 cal. La 7 ore prânz de­uă sută tacâmuri. — Regele a plecat la 10 si jum. prin stația Wild­ parc. Sh­anghai, 29 Noembre. (Havas). Scriea privitore la înfrângerea celor 4000 omeni din trupele imperiale de câtve răsvrâtitorii se confirmă, răsvrâtito­­rii au luat orașul Chu-Yang și au măce­lărit pe creștini. Se asigură din Kinchou că răsvrâtitorii merg asupra Pekingului. S-au trimes 6000 de omeni din Tien-Tsin in contra lor, situația din Tien-Tsin și din Peking devine critică dacă imperialiștii sunt bătuți. Lyon, 29 Noembre. Populația a făcut cp­ovațiune entusi­­asta Monseniorului Gouthe Soulard la e­­șirea sa de la catedrală. Roma, 29 Noembre. Apoi a fost la palatul Exposiției un con­gres popular al păcii sub preșidenția d-lui Mafii; erau de față aprope 350 de dele­gați ai asociațiunilor litcratóre și po­litice. Adunarea a recunoscut in unanimitate principiul naționalității ca basa pacii vii­­tare.­­­ Ea a adoptat ordine de In favorea propagandei pentru pacea contra militarismului și Ín favorea unei organisa­­țiuni politice și sociale, cu schimbare ra­dicala a sistemului economic actual, tre­buind să constitue un element suprem de pace. Atena, 29 Noembre. D-nu de Deligiorgis, răspunzând notei i­­dentice a representanților­ Germaniei, Fran­ciei, Austriei, Turciei și Italiei în afacerea drumului de fer Myli-Calamata, a­­fls că nu admite de loc ca neplata lucrătorilor străini de compania concesionara belgiană se pote fi obiectul unei intervențiuni diplo­matice, acesta este o­ afacere internă care privește pe tribunalele țării, cărora credi­torii streini ai societății belgiane ar fi tre­buit să se adreseze. D. Deligiorgis respinge cu energie inge­rința străină care ar constitui că atingere a drepturilor de suveranitate ale Greciei. Exprimă marea sa surprindere de a vedea pe representanții puterilor de a persista să înfrunte afacerea după aprecieri greșite a obligațiunilor Greciei către societatea concesionară. Nu permite ca puterile străine să-și aroge un drept de control asupra a­­titudinei sau asupra actelor de ordine in­ternă a guvernului elenic, și respinge în sine propunerea puterilor cari cer ca Gre­cia să dea asigurarea că interesele credi­torilor străini vor fi pălite in combinațiu­­nea pentru terminarea lucrărilor,— acesta asigurare ar putea sa aducă paguba inte­reselor elenice. Londra, 20 Noembre. Relevând aserțiunea Lordului Salisbury că liberalii propun home­rule pentru Ir­landa în momentul când Francia, Italia, Spania și cele­l’alte State tind la centrali­­sare, d-nn Gladstone a Intr’un discurs rostit la Liverpol că în Francia se plănge din contra de prea multă centralisare. Sta­tele Italiei s’au unit pentru că era un gu­vern prea rea, și că de alminteriea libe­ralii nu ar cere nici uă deta pentru Irlan­da uă autonomie ca acea de care se bu­cură statele germane. Marsilia, 29 Noembre. Herald află din Buenos Aires că atitu­dinea mai multor guvernatori In alegerile de Duminica trecută a causat un mare a­­gitație . In mai multe orașe s’a Întâmplat conflict între trupele și cetățeni; se pre­tinde că tot corpul pompierilor a fost câș­tigat prin conrupțiune în favorea revoltei proiectată contra președintelui Mitre. Tulburări seriose au isbucnit la Saint Louis din causa urmăririlor exercitate de guvernatorul contra căror amploiați civili funcționarii poliției ar fi se­rifice, complici In revolta contra lui Mitre. Netw­ York-Herald află de asemenea din Rio Janeiro că insurgenții din Rio Grande nu sunt dispuși de a intra in ordine. Numitul Spelverini a fost scos din func­țiunile sale. Amploiații revocați de insurgenți­ au primit ordinul de a se intorce la posturile lor. Se asigură că junta a decis să men­­țiă posiția sa; mobilisarea gardei naționale a fost ordonată. Guvernatorii din Sergippe, Alagon, Bahia, și Maranho, au fost se­dice destituiți. Se scrie aceluiași d­ar din Valpareso că bugetul pentru 1892 se echilibreza cu~66 și jumătate milione la venituri și la chel­­tueli. Londra, 29 Noembrie. Agenția Reuter află din Rio de Janeiro că un decret al guvernului, care ordonă restabilirea d-lui Castilho­­n sarcina sa de guvernator al provinciei Rio­ Grande a pro­vocat o mare agitație In acesta provincie; este temere de complicațiuni grave. Aliarul Politische Corespondent­ul se scrie din Constantinopole că epi­demia holerei a început să mai mic­șoreze în Damasc. De la 1 până la 8 Noembre s-a constatat în acest oraș numai 167 coșuri (dintre cari 136 mortale,­ de holeră pe cală vreme cu un săptă­­mâna înainte de 1 Noembrie 410 persone au că­zut victima acestei e­­pidemii. Consiliul sanitar internațional din Constantinopole a înaintat Marelui Vizir un Memorandum, prin care propune îmbunătățirea lazaretelor la eșad­ele Siriei și Arabiei. Asemenea propuneri au mai fost înmânate Porții fără a ajunge însă la un resultat satisfăcător. De câtă­va vreme poliția a înce­put să facă tot soiul de șicane Clu­bului Muncitorilor din Capitală și membrilor săi. Pe lângă că pe fie­care Sâmbătă sera când se ține întru­nire, ea intimideză pe membrii prin amenințări indirecte, apoi insistă cu un zel demn de u­ causă mai bună, pe lângă proprietarul sălii, de a nu mai permite să se facă întruniri la Club. Cea ce este insă într’adevăr revoltător este amenințarea pe față că va face călcări, arestări, expul­zări etc. Credem că ar fi mult mai bine de a lăsa în pace Clubul, mai cu semn că el merge absolut pe calea legală. Ar fi deci mai bine ca mulțimea de sergenți și agenți secreți care sunt puși de a spiona pe la Club, să fie întrebuințați la alte treburi mai fo­­lositore. —x—■ Mai mulți comersanți din Galați au adresat uă telegramă către guvern, plângându-se că mărfurile lor stau svârșite în noroiu, din cauză că nu sunt vagone. Acei comersanți au fost în­cor­pore la camera de comerciu din Galați și au rugat pe președintele­­ei să vie să se convingă de acea stare de lucruri. ‘—x— Brl d. Lascar Catargiu și d. ge­neral Florescu au avut lungi con­vorbiri cu M. S. Regele. —x— Se crede că d. Al. Lahovari va răspunde delegațiunea senatului că nu pute intra în actualul cabinet. —X—. Sesiunea din Decembre a curților cu jurați vor fi astfel presidate: Ilfov și Ialomița d. Duca, Prahova și Buzeu d. C. Cămpi­­neni, Argeș, Muscel și Dâmbovița d. Djuvara, Vlașca și Teleorman d. Burcă. —x— AstăziI la 2 ore se va face în sala Dacia tragerea lotării Albaneze. Mâine vom publica lista numerilor eșite. —x— L’Independance declară de preferabil se treci în opoziții de­cât de a vegeta la guvern, de a contribui la ridica­rea unor omeni politici fără valore și de a îndura situațiuni umilitare. De acea cere­a eși din echivccul în care ne aflăm și d. Catargiu se ia direcția afacerilor. —7—• D-na Hagi Ghiță Petrescu s’a con­firmat in funcția de ajutor de primar al comunei Călărași —x—. Ministrul de resbel va crea un școlă pe care vor trebui să o ur­meze voluntarii bacalauriați. —x— Se crede că liberalii vor susține candidatura d-lui M. Pherechi de la Muscel, în colegiul senatorial rămas vacant prin numirea d-lui Cretzulescu ca ministru la Paris. [x— La Cameră generalul Florescu a cerut guvernului de a se amâna a­­legerea biuroului pe motiv că nu s’a stabilit încă uă înțelegere asupra politicei generale. La Senat, același d. general Flo­rescu a stăruit ca alegerea să se facă în acea­­ zi, înțegerea asupra politicei generale fiind stabilită. Pe care din cele două corpuri l’a amăgit d. general? Telegrame Roma, 28 Noembre. D-na Bovio a glis la Cameră că Îi se pare oportun se cere să se discute cât se pate mai curând interpelarea asupra po­liticei eclesiastice, cu atât mai mult cu cât după recentele declaratiuni ale unui mi­nistru al unei puteri aliate a invitat pe gu­­vernul să nu permită ca vre un stat străin să se ocupe de chestiunea romană, care este resolvata. D-nu Niedera a răspuns că crede să interpeleze gândirea întregului guvern,­­ficând că nu i se pare cu nepu­tință să facă demersul de indicat de d­in Bovio, mai cu semn cănd este vorba de că putere amica și aliată. In tot cazul chestiunea română nu există pentru Ita­lia (aplause). Agenția Română Hava».

Next