Romanulu, decembrie 1892 (Anul 36)

1892-12-01

ANUL AL 36-LEA—Ediția I-a Voes ce și vei putea. ABONAMENTE. % £ A W TUT Ținut. ^ linia 20 bani; P. N­. dMilib­lUul. 1 ieü. ins­erții și reclame 2 l­ Scrisorile nefrancate se refasa.—Artico­lele nepublicate se ard­ Anunciuri și abonamente se primesce li administrația­­ ziarului. REDACȚIA și ADMINISTRAȚIA, Strada Brezoianu, 12 JCU, 1 DECEMBRE (19 NOEM, gr.v.) 1892 L­um­inóza­te și vei fi. IN STREINĂTATE anunciuri se primesce LA PARIS, la d-nii Lorette, rue Caumartin 6 —Havas S place de la Bourse—Jones, 31 bis. rue Faub. Montmartre Adam, Bd Raspail 105 bis I-Si GERMANIA la d. A. Steiner (Hamburg ș Berlin) și d. G. L. Daube (Frankiurtj LA GENEVA, la Haasenstein și Togi er.—AUS­TRIA la Dukes, I Wollzeile 6—8, Viena ________ ’ Abonamente se pot face la tote biitourile poștale din țară și străinatate. Bucureștii^ 18/30 Răpciune PRIVILEGIAȚII După cum am prevăzut, expune­rea care a precedat programul par­tidului liberal-național, a fost prin­cipalul punct care a fost mai mult discutat de presa conservatorre. Era partea cea slabă a progra­mului, partea deci mai lesne de a­­tacat, firesc este deci ca asupra s­a să se îndrepteze săgețile adversa­rilor. Nu noi vom încerca să luăm a­­părarea ei, găsind-o, după cum am spus, puțin la locul ei, vătămătare chiar programului. Dar trebue să re­­cunoscem cel puțin, că a avut darul de a sili pe conservatori să facă să prec­esc mărturisire. Organul oficios al partidului gu­vernamental. Timpul, agățându-se de cea ce autorul expunerei din program o numesce clasa foștilor privilegiați, cu drept cuvânt constată că déca ve­­chiile privilegiuri s’au suprimat, a­­cesta nu insemneza că privilegiații au dispărut. «Titlurile s’au desființat, observă confratele nostru, dar au fost înlo­cuite cu decorațiunile: „Nu te mai chiamă pitar ori pa­harnic, dar ești cavaler, coman­dor, etc. >Nu te mai îmbracă cu caftan, dér ți sé acață de piept séü de gât uă cruciuliță“. Cuvânt are Timpul de a se ridica contra acestor privilegiuni înființate de guvernul liberal, dar nu credem că este destul a constata reul, el trebuie îndreptat. Conservatorii dețin agil puterea, să ia deci inițiativa desființărei a­­celor privilegiuri, să suprime sgar­­da ce s’a înființat, să ‘facă ca de­­corațiunile, pe care regele Carol le-a numit un instrument de corupțiune, să se desființeze și atunci vor fi în drept să învino­vățască pe li­beralii. Pe cât timp însă conservatorii se folosesc de acele privilegiu­, pe cât timp­ul se fălesc, cu sgardă la gât, ei sunt și remân privilegiați. Mai sunt însă și alte privilegiuri, de care Timpul nu vorbesce, și pe care cu regret constat că liberalii nu le-au desființat, începând cu privilegiul de a fi a­­legător, cu privilegiul de a fi eligi­­bl și terminând cu privilegiul ce și au dat clasele diriginte, de a gu­verna pe cel mulți, pe întrega clasă a desmoștenițiior. Am dori ca Timpul să fie și în acesta luptă alături cu noi, spre a revendica dreptul tuturor d’ași alege represintanțl, spre a protesta contra categoriilor ce se face între cetățeni, clasându’I, după avere sau posiție so­cială, în cetățeni de clasa I, II, III și IV,*după dreptul ce li se dă a vota în cutare sau cutare colegiu, sau numai prin delegațiune, séu de loc chiar, trecându’i în clasa parților, pentru că n’au avere, sau n’au putut cheltui spre a obține cutare diplomă. Revolta conservatorilor însă, con­tra privilegiaților, nu merge până aci, ei găsesc forte drept ca porțile Se­natului să fie deschise numai avu­tului, și nu îl supera în nimic ca regimul represintativ să fie bazat pe caste sociale. Ne pare însă bine că cel puțin Timpul recunosce că decorațiunile constitue un privilegiu și că va lupta, alături cu noi, spre desființarea sgar­­delor ce distribuie cu atâta profu­­siune, guvernul M. S. Regelui Carol. Luăm act, și așteptăm campania pe care de­sigur va începe-o organul conservator. Vintila Rosetti. Criza ministerială din Francia . Impresia generală este că criza minis­terială va fi greu de redeslegat. Ziarele republicane moderate aprobă pe d. Loubet, că a retușat să-și calce datoria. Ei cred că e puțin de invidiat succesul obținut de adversarii cabinetului, fiarele radicale gice că țara aprobă Cimera fiind­că a dat dreptate comisiunei de anchetă. Conservatorii își arată satisfacția ; ei reclamă de asemenea lumina. Se vorbesce de disoluțiune ca de ceva vidouios. D. Carnot s’a întreținut in timpul di­­mineței cu d. Loubet. D. Brisson a fost chemat la 4 césuri la Elysée. Se desm­inte oficial scriea jurnalelor, după care d Carnot ar fi avut intențiu­­nea ca se adreseze Camerii, inainte de formarea cabinetului, un mesagiu prin care se asigure țara de urmările afacerii Pa­nama. D. Carnot a oferit d-lui Brisson mi­siunea de a forma cabinetul, d. Brisson a cerut să-și consulte amicii, inainte de a răspunde. In culoarele Camerii se crede că d-l Brisson va primi in cele din urmă mi­siunea de a forma noul cabinet. Cu tota crisa ministerială, comisiunea de anchetă urmeaza cu lucrările sale. Eri, d. Laguerre, deputat, a depus înaintea comisiunei că, Arton, agentul d-lui de Reinach, s-a declarat, in timpul alegerilor din departamentul Nordului, că el inter­venise printr-un al treilea pe lângă gu­vernul in favorea afacerii Panama, și că a dat 300,000 franci pentru scopuri po­litice. Comisiunea a ascultat pe d-1 Koh­n fost asociat al d-lui de Reinach. d-1 Kohn a declarat că d-1 de Reinach avea un cont personal la bancă; in 1888 acest cont a scăzut cu un milion. D-l Propper, șeful actual al casei fa făcut uă deposiție analogă. Milionul a fost dat lui Arton in­fracțiuni. D-nii Carol de Lesseps, Cotto et Fon­tane au fost chemați aici înaintea comi­­siunii ei au scris că nu se pot duce la convocare. Procurorul general a refuzat să dea co­misiunei dosarul afacerii, pentru că co­municarea ar fi contrară regulelor jude­cătoresce. De Périvier, președintele Curții de a­­pel, a publicat o­ declarațiune prin care zice că el du autoridă se pre­d. Prinet de a depu­e înaintea comisiunei-Se asigură că procurorul general, d. Quesnay de Beaurepaire, î și va da de­­misiunea. Telegrama Viena, 29 Noembre. — Un comunicat oficios al Pressed, dice că guvernul nu consideră votul fondurilor secrete ca un vot de încredere. Respingerea paragrafului fondurilor secrete de­­ stânga germană și demisiunea­­ ministrului Kuenburg, repre­­sentant al acestui partid, nu vor face să înceteze raporturile dintre guvernul și stânga germană, raporturi la care minis­trul dă uă mare valore. — Deputatul anti-semit Qessmann, care a făcut aluzie in afacerea Panama, ser­­vindu-se de termeni injurioși in privința Republicei franceze, a fost chemat cu e­­nergie la ordin de către președintele Ca­merii, pentru insulte aduse unei țări, care întreține relațiuni amicale cu Austro-Un­­garia. Belgrad, 29 Noembre. — Un soldat, bolnav de h­oleră de la 24 c, a murit alalta-ieri, nici un alt cas in urmă-i. Două cazuri noai suspecte s’au produs printre lucrătorii de la Porțile de fer. St. Petersburg, 29 Noembre.—Sporirea impozitelor asupra alcoolurilor și uleiurilor de maft a fost hotărîtă. Carlowitz, 29 Noembre. — Congresul bisericesc șerb a adoptat proiectul nouei constituțiuni a bisericii, ca bază de discu­­țiune, cu 37 voturi contra 35. Paris, 29 Noembre. — Episcopii din St. Etienne și Clermont au primit propu­nerea ce li se făcuse de Papa de­­ a ac­cepta, primul arh­iepiscopatul din Cambrai și al douileajcel din Bourges. Bruxelles, 29 Noembre.­­ După Cu­rierul din Bruxelles, se­­ zice că ar fi so­sit știri la 10 Septembre de la Catarac­tele Stanley, că căpitanul Jacques și com­panionii săi din expediția anti-esclavagistă, precum și căpitanul Bia și companionii săi, care erau aprope să exploreze Kan­tapa, ar fi fost omorîți, și că arabii re­voltați dispun de 17.000 pusei.­­Sofia, 29 Noembre.— Sobrania a votat agil un credit de 15.000 fr. pentru parti­ciparea Bulgariei la exposiția din Chi­cago. Un incident s-a întâmplat aici la Cameră pe când se discuta proiectul asupra măr­cilor de fabrică. Un deputat din Filipopoli a cerut ca d. ministru de finanțe Natche­­vitch, care a depus proiectul, să fie pre­sent , fiind-că, după părerea acestui depu­tat, nu putea să continue discuția fără prezența ministrului. D. Natchevitch a fost rugat prin­ urmare să vie. Insă refusând, d Stambuloff a apărat proiectul. Circulă zgomotul cu stăruință, că in urma acestui incident, d. Natchevitch ’și ar fi dat demisiunea Cu toate acestea, se crede că demisiunea ministrului de finanțe ar fi fost provocată din causa unui arti­col violent publicat contra lui de „Maiak Vertuik“, jurnal din Filipopoli. Roma, 29 Noembre.—D. Negra, amba­sador la Viena a plecat la postul său. Berlin, 29 Noembre.— Procesul de de­făimare intentat d-lui Ahlwardt de d. Loewe, directorul fabricei de arme, și a altor 5 persone, a început azci. Madrid, 29 Noembre.— Nu s’a luat încă nici o decisiune de delegații însărcinați cu negocierile tratatului comercial dintre Spa­nia și Germania; sesiunea parlamentară va începe la 21 Ianuarie 1893. Procesul Zappa Vineri, 20 ale curentei, [se înfățișează înaintea tribunalului de Ilfov, procesul moștenitorilor lui Evangheli Zappa. Sunt in proces următorele părți: Statul elen, represintat prin d-nii avo­cați : Const. Boerescu, Kornea și Gă­­nescu B. Statul român, represintat prin d-nii: M. Sirina și M. Antonescu. Succesorii lui Evangheli Zappa un nu­măr de opt și anume : frații Apostol, Ion și Hristu Mexi (ca nepoți de frate); frații Cociu, 5 frați (nepoți de soră), represin­­tați prin d-nii Grig. Triandafil, V. Bră­­tianu, I. Lahovary, V. Missir, Nic. Bla­­remberg, Gr. Păucescu și Athanasovici. Succesorii lui Constantin Zappa, in număr de două, Hristu și Apostol Zappa represintați prin d-nii Titu Maiorescu, Eug Stătescu, Petru Grădișteanu și Vasi­­lescu. Deci in total 16 avocați, aprope crema baroului bucurescean. Cei 11 avocați ai erezilor lui Const. și Evangheli Zappa, prin contract ce au în­cheiat cu clienții lor, in caz de câștigarea procesului, vor­ primi fie­care câte 50,000 lei după definitiva îndestulare. Cheltuelile procesului privesc pe moștenitorii. Averea totă a celor două Zappa in România se urcă la suma de 8,000,000, parte in ba­ni­­ depuși la d. Cr. Cerlenti) restul in moșii. După cum se scie s-a numit o adminis­trație a averei lui Constantin Zappa, com­pusă din d-mi Const. Miclescu, Eust. Con­­stantinescu și Hristu Zappa, fie­care din acești administratori primesce câte 18.000 lei anual, negreșit după ce au depus câte 50.000 lei ca garanție. Eregiii ambilor Zappa au încheat uă tran­­sacție între ei, că în caz de câștigare a procesului, frații Mexi și Cociü să ia 2/3 din avere iar d-nii Apostol și Hristu Zappa numai 1/3 Se crede că acuma Vineri se va intra in fondul afacerei, de­ore­ce termenul an­­terior se amânase pentru că moștenitorii nu depuseră judicatum solvi. Guvernul grecesc de­și a întrerupt re­­lațiunele cu România, totuși va sta in ju­decată, nu însă cu statul român, ci cu moștenitorii celor două Zappa. Deci d-nii Boerescu și Kornea vor pleda în tote ins­tanțele. Chestia principală imprejurul căreia se vor învârti desbaterile va fi: Cine din cei patru reclamanți trebue se moște­­nescă ? După tote probabilitățile, acest proces va vedea lumina secolului XX bine­înțeles, dacă nu va mai interveni vr’un alt gu­vern în acest lung și interminabil proces. lib­er să trimită sergenții de oraș pentru ținerea ordinei. Acestă cerere, spune Constituționalul a fost satisfăcută imediat, 1 . Vaporele societăței de navigațiune du­nărene, cari circulă între Turnu-severin- Galați și vice-versa, de la 19 Noembre (1 Decembre) vor circula numai uă dată pe săptămână și adică : De la Severin la Galați in fie­care Marți ore a. m. și De la Galați la Severin in fie­care Sâm­bătă 9 ore a. m. Aceste vapore acostăză și la stațiunile bulgare, însă numai la Lompalanca, Siș­­tov și Rusciuk. Cu acesta se suprimă cursa de Marți din Galați in sus și cea de Vineri din Severin in jos. * Se vorbesce despre candidatura d-lui Pake Protopopescu, la colegiul HI de Ilfov. * Membru al casei obligațiunilor rurale s’a ales d. G. Tocilescu, iar­­ membru al casei dotațiunei asteí, d. general Costa- Foru. * Legea contingentelor pe anul 93 — 94 este gata. Prin acestă lege se chiamă sub arme 9900 de tineri pentru armata permanentă și 2300 pentru călărași. * Cu privire la incendiul din Pitești aflăm că a ars hotelul d’Orient și câte­va case de alături., Causa se atribue neglijent«­­unei spă­lătorese.! * I**ale cjilei Scumpetea lemnelor urmăză Cauza se atribuie lipsei de vagone pentru trans­port Atragem aten­iunea celor in drept. * Uă scenă tristă s’a petrecut la cameră. Un deputat a fost lovit de un atac, care l’a făcut să nu mai aibă consciință de locul unde se află, și se desbrăcă până la cămașe. Din fericire, atacul a ținut puțin timp. Mai mulți supuși ungari s’au presintat la legația austro-ungară, pentru ca să’și reguleze pașaportele, conform noii legi a servitorilor. Nerăbdători de a ’și vedea trădra is­prăvită, ei au năvălit in palatul legației, spărgând uși și ferestre. Ast­fel, legația s’a vădut nevoită să fără prefecture! pe­ Colegiul al HI de Buzeu se va declara vacant, prin mortea d-lui I. Marghilo­man * ~— In urma cererii președintelui tribunalu­*­­lui de Fălticeni, s’a pus sigiliile pe ave­rea mobiliară a colonelului Alcaz, cari se află depusă la bancheri din București. + Carantina pe ziua de 15 Noembre. La sulina: nici un bastiment în caran­tină. La ciatalul Ismail : 2 probele, cu 42 ómeni de echipagiu și 26 pasageri; 10 bărci, cu 24 persone de echipagiu. Starea sanitară este bună. La gura Prutului: un vas, cu 2 per­sone. Starea sanitară este excelentă. La T.-Severin : 18 șlepuri, cu un echi­pagiu de 67 persone. Starea sanitară este satisfacatóre. La Ungheni: 55 persone, tóte sănă­­tase. La Verciorova: 21 pasageri. Starea sanitară este bună. * Cu privire la d. dr. Vasile Lucaci A­­deverul dă următoarele informațiuni: Anii la orele 11 delegații studenților, d-nii C. Axente și Mușetescu, s’au dus la Hotel Bulevard și au predat d-lui dr. Vasile Lucaci următoarea adresă semnată de aprope două sute de studenți: Patriotului neasemănat Dr. Lucaci Pentru studențimea universitară bucu­­resceană este un privilegiu fericit aflarea sa in mijlocul ei, ea nu năzuesce să plă­tească patriotului un tribut, pe care nu­mai istoria va­sei să-l plătească. Ea are sincera dorință de a încredința pe patriotul, că va merge neclintit in luptă și că nu va dezarma de­cât după victorie. Urmează aproape două sute de semnă­turi. D. Dr. Lucaci a primit cu multă căl­dură delegația studenților, asigurând-o că

Next