Romanulu, iunie 1893 (Anul 37, nr. 117-141)

1893-06-01 / nr. 117

ANUL AL 37-LEA—No. 117—EDIȚIA II REDACȚIA și ADMINISTRAȚIA, Strada Brezoianui, 12 JOUI 1 IUNIE (20 MAI st. v.) 1893 Voesce și vei putea. 36 lei pe an în tot#­­fiia: A110NAMENT B. 7 ” ” itT kmî ” » îî i**­1 n­g, »>0 lei pe an în streinatate I­nn »] n I­r­ii I, J>a8­ IV linia 20 bani; P. In­ A Pl 11 li b I I­ il 1. 1 ien. Inserții și reclam­e 2 1. Scrisorile nem­âncate se reiasă.—Artico­lele nepublicate se ard. Anundiuri și abonamente se primesce la administrația­­ Țarului. EXEMPLARUL 10 B­ALUL Fondat in 1857 de C. A. ROSETTI APARE IN TOATE Z­ILELE DE LUCRU ȘI DUMINICELE Proprietar, VINITILA C. A. ROSETTI Lluminéza­te și vel fi. IN STREINĂTATE anunciuri se primesce LA PARIS, la d-nil Lorette, rue Caumartia 61 —Havas 2 placc de la Bourse—Joues, 31 bis rne Paub. Montmartre..Adam, Bd Kaspail 105 bis IN ÜERMANIA la d. A. Steiner (.Hamburg și Berlin) și <L G. L. Daube (Frankfuit). LA GENEVA, la Haasenstein și Vogler__AUS­TRIA la Dukes, I Wollzeile 6-1-*, Viena - «w •.Abonamente se pot face la tóté binronrile. poștale din țară și streinătate. BULETIN Bucuresci 19 (31) Florar Emi s’a ales mitropolit primat S. S. părintele Ghenadie, episcopul Ar­geșului. Susținut de guvern care a făcut pentru sântul prelat chiar oă lege specială, nu putea să nu isbu­­tăscă, mai cu făină când a dat și sânția sea mult din mâini. Cu ocasiunea acestei alegeri or­ganul d-lui ministru al afacerilor streine revine asupra căușelor cari au hotărit pe fostul mitropolit să de­­misioneze, pare că confratele nostru ar avea ceva pe consciință ! El fredonăză cântecul cel vechi”. „Sânția sea părintele Iosef Gheor­­ghian nu a demisionat nici din causa legei clerului, nici șicanii guverna­mentale, dire­ndia conservatóre, ci numai pentru că înaltului prelat i se urîse cu greaua misiune de păstor a turmei sale cuventătore, obosise în drumul cel spinos al datoriei.“ Și noi credem ca confratele nostru că fostul mitropolit n’a dimisionat din causa legei clerului. Despre a­­cesta e convinsă totä lumea. Sânția sca putea să o combată cu mitro­politul Moldovei fără se demisioneze, sau să o susție ca episcopul de Ar­­geșl și să rămâe la postul său, În­chinând calea acestui din urmă să urce treptele de la scara mitropoliei și să se așede în scaunul de mitro­polit primat. Dar nici oboseala, nici greutatea sarcinei nu este causa re­tragerii înaltului prelat. Adevărata causă este cu totul alta. Confratele nostru de sicur o sc­ă și ne mirăm cum mai atinge uă cestiune care nu e curată, cum scormonea ce­uă ce­­nușe subt care arde un foc așa de puternic în­cât pare să ardă și pe cel cari au votat e­l și pe cel ales. Mai bine confratele nostru s’ar o­­cupa de alte rele care bântue adi societatea noastră, ar pune solința și inteligența redactorilor săi la dis­­posițiunea unor cause mai bune și mai folositoare. Actul s’a săvârșit S. s. părintele Iosef Gheorghian a de­misionat. S. s. părintele Ghenadie s’a ales mitropolit primat, ambitul... guvernului în genere și al d-lui Ta­­che Ionescu în particular s’a înde­plinit. Ce mai vrea confratele nos­tru ? Pentru ce mai revine asupra unei chestiuni judecate, cum die ad­vocații, când nu mai pot face un bine mai mare, nici la drepta un zeü însemnat ? Dacă au ceva pe consciință care I­ muncesc pe cel de la foile ofici­oase, acesta nu privește pe opini­­unea publică, ci pe ei. Nimeni nu poate respunde de păcatele altora. N’au de­cât să se ducă la noul ales și el ’I va spovedi și ’I va spăla de orî-ce păcat. Nu este sinția sea representantul lui Dumnedeu pe pă­mânt, nu are puterea de a lega și deslega pe toți muritorii, a’i trimite în fundul Iadului sau a le deschide porțile Raiului? Lasă clar confrații noștrii cesti­­unea demisionării fostului mitropolit în pace. Va veni uă vreme când se va da pe față adevărata causă a a­­cestei demisionări și atunci le va fi rușine de ceia­ ce scriu adi­­ c’ale­x 1ilei Parastasul de șase septemânî pentru George Barițiu se va celebra in Sibiiu la 11 Iunie n. a. c. la 10 ore a. m. în bi­serica gr. cath. di­n Porta Turnului. Invitări speciale pentru acest act nu se vor face din partea familiei defunc­tului. * O parte din căruțașii din Brăila s’au pus in grevă. * Direcțiunea căile ferate române aduce la cunoscința publicului că din cauza transbordărei ce trebuie a se face intre Periș—Crivina, trenurile de plăcere spre Sinaia Predeal ce ar urma se circule Joi 20 Maiți (1 Iunie) a. c. nu vor circula, și nici la trenul 9 din acea­­ zi, care plea­că din Bucuresci la ora 4, 40 p. m. nu se vor libera bilete de tren de plăcere-Trenurile de plăcere vor începe a cir­cula regulat cu dlina de Vineri 21 Marci (1 Iunie) a. c. in direcțiunea spre Pre­deal * Astocji Miercuri, 19 c. d. dr. Drăgescu va ține în palatul Ateneului o conferință despre „procesul istorii intre români și dușmanii lor in curgerea veacurilor“ * învestitura noului mitropolit primat se va face Vineri conform programului care va apare în curând în Monitorul Oficial. * In ședința de erî, a congresului ligei culturale, s’a mai propus de d. Jovianu ca comitetul ligei se ia inițiativa se se facă un bust al lui Grigore Brătianu de către tote secțiunile. D-nu Georgescu a propus se se publice un­­ biar al ligei cu gravuri, represintând pe români cei mari și doranu Mândreanu ca în fie­care an să se facă un parastas pentru Grigore Brătianu. Punându-se la vot propunerile depuse congresul adoptă pe al d-lor dr. Drăgăe­­scu, propaganda prin imagini, pe a d-lui Costandache, ficsarea unei di de serbatóre a tutor românilor și pe a d-lui Juvianu. D-nu Georgescu și Mândreanu ’și re­trag propunerile. * D-nu Milone Lugomirescu a fost numit supt director al penitenciarelor. * D-șoara V., casieriță la cafeneaua U­­nttri, s’a aruncat Duminică noapte pe fe­reastra de la stagiul al doilea dinspre curtea hotelului, ea a căd­ut pe un mar­chiză ce este sub acea fereastră, rupân­­du’și un picior și două coaste Nenorocit a fost condusă într’o stare desperată, la spitalul Xenocrat. Banchetul Ligei Asără s’a dat banchetul Ligei, cu care s’a terminat congresul de anul acesta. Sala de marmură de la hotel Union era plină de un numeros public. E­­rau de fată bărbați din tele­para­dele, representanți ai întregei prese din Capitală, bătrății și tineri, cari, uitând luptele lor și divergintele de opinii politice, se întruniseră a fi con­duși de o­ singură ideie, de ideia naționalismului. • A'­­J Banchetul la început la ora 8 sera. Președinte era d-1 V. A. Urechia. După servirea prânzului în decur­sul căruia muzica regimentului de gen ü esecută frumuse aici, între cari «Deșteaptă-te române» este des repe­tat, se Începe seria discursurilor și toasturilor. D. V. A. Urechiă, neobositul des­­gropător al documentelor pentru re­integrarea istoriei noastre națională pen’acum atât de puțin cunoscută, ia mai Intâiü cuvîntu!. D­eea face nă scurtă privire asupra istoriei ro­mânilor, de pe timpul lui Ioanițift pînă astă­zoi. Arătă, că din secolul al XII ideia națională și de unitate culturală a românilor a înaintat trep­tat desvoltându-se din secol in se­col, pănă­ ce acel a ajuns in stadiul in care se află, întrupânduse in «Liga pentru unitatea culturală a tuturor românilor» Dovedesce ast­fel, că ideia de românism nu este un principiu revoluționar, ci oă necesi­tate produsă in mod evolutiv. Ex­­plică, cum așa numitele descălicări ale românilor, nu sunt alt­ceva de­cât tendințe pentru unitate culturală. In fine, d. Urechiă face să reiasă trebuința isbândei românismului. Ter­mină închinând pentru realizarea a­­cestei idei, și pentru regele Carol. In tot decursul vorbirei sale, d-l Urechiă a fost des întrerupt de a­­plauze vii însoțite de aclamări. Vorbesc apoi: D. Scarlat Miclescu, care de­și bătrân, cu uă vigoare de tânăr ține un înflăcărat discurs de aproape un ora, asupra ideiei naționale române și luptătorilor ei. Este mult apla­udat. D. Ionel Grădișteanu amintește despre dr. Lucaciu, care este în În­chisoare. Termină, dorind ca româ­nii să fie în stare ca în curând să pună pe acest apostol la adăpostul persecuțiunilor maghiare, realizând u­­nitatea noastră națională. D. Gră­­dișteanu termină ast­fel: „ Ve spun d-lor, sau mai bine z­is ve recitesc de­­visa bărbatului care a fundat acel z­iar, care cel d'întâiu a cutezat sĕ propage ideia naționalismului în țara noastră. Ei bine, d-lor, să voim și vom putea­“ Aceste cuvinte au fost acoperite de aclamațiunile asisten­ților. D-l G. Bursan toastează pentru presa română care întreagă fără de­osebire de culore politică, a susținut necontenit activitatea Ligei. D-l Delavrancea răspunde d-lui Bursan. D-sea amintind de activita­tea presei, aduce ca macsimă cuvin­tele Măriei Rosetti, care a cjis : Pen­tru tu­rurile mari, omenii nu sunt nici prea mici nici prea mari. Ast­fel, d -aca arătă cum presa a trebuit și trebue să aibă atitudinea ce a avut’o și o are pân’acum. După d-l Delavrancea sau cuvîntul d-nil D-r Drăgescu din Slatina, N. Pâtrașcu în numele secțiunei Ligei din Tecuciu, și Ion Leca , câte și trei toastează pentru naționalismul român. D-r Mișu Săulescu, închină pentru d-l Ionel Grădișteanu. Președintele dă apoi cuvîntul d-lui V nil­i C. A. Rosetti. D-sea, relevând amintirile ce d­l Ionel Grădișteanu și d­l Delavrancea au făcut despre C. A. Rosetti și Maria Rose­ti, arătă că acești două au îndemnat în­tot­dea­una pe fii lor, să lupte pentru naționalitate. C. A. Ro­setti c­icea: Le voim și vom putea. Nu trebuie să uităm, că numai prin voință vom dovedi că nu suntem 5, ci 12 milione de români. Rosetti era convins că generați­unea cea nouă va vedea săvârșin­­du-se unirea tuturor românilor și a­­desea tricea : fii noștri vor vedea re­­alisânduse visul nostru. De ce őre să desnădăjduim dor ? Maria Rosetti a spus, după cum amintea de Delavrancea, că nimic nu e mic, dar ne a vorbit și despre cea ce este mare: de împlinirea datoriei de cetățăn. De acea adresându-se către mame spunea că fii lor «trebuie să aibă consciință și de drepturile lor și cu­­ragiul d­’a ’și le menține și drept ambițiune le urez acea d’a vedea patria lor ast­fel ca pretutindeni și tot­deauna să ție capul sus cjicând : sunt român» Să avem acel curagiu și acea ambițiune. Trecând la Grigore Brătianu, d-l Rosetti arătă că dânsul nu a înființat abia de acum două ani Liga, ci a­­cum 18 ani, când s’a Înființat la Paris oă societate de unitate cultu­rală de către tinerii români, cari luau angajamentul d’a sacrifica totul pentru acestă ideie. Intre acești ti­neri se afla pe lângă G. Brătianu și frații Rosetti împreună cu I. G. Can­­tacuzino care acum intră în noul comitet esecutiv. Grigore Brătianu a sacrificat totul, s’a dus jertfindu-se pe altarul naționalismului Astă­z R d-I G. Cantacuzino, intră In co­mitetul Ligei, de­sigur, densul își va aduce aminte de cele ce a scris in Paris, și va reuși. D-l Rosetti urând noului comitet succes lu activitatea s­a, termină ast­fel­: «Urez tuturor românilor, să putem să cjicem după ani de­­ zile : *Am făcut cât am putut.* închin la sănătatea noului comitet. Aduceți-vă aminte de cuvitele aceluia care z­icea : «înainte, înainte, înainte !» și de acelea ale femeia c­are repeta­­­t Nu uitați că sunteți români.* Trăiască România ! După d-l Rosetti, vorbesce d-l G. Târnoveanu din Craiova, îndemnând pe toți românii să caute a echivala prin fapte cuvintele cele mari. D-l Slavici relevăză cestiunea ba­­sarabenilor, care sunt cel mai asupriți dintre români, unde nu se póte face nici­ un propagandă culturală. Dânsul pune urmatorele întrebări: «Puteți face propag­adă culturală in Tran­silvania, Temișora, Banat?» Răspun­sul tuturor este: «Putem!» «Puteți in Basarabia?»—«Vom putea!» A­­tunci d-l Slavici Închină pentru uni­tatea românilor. Ia fine mai vorbesc d-nb D-r Ni­­țulescu din Piatra, pentru d-r Lu­caciu ; Studentul C. Dimitriu ; repre­sentantul­­ barului Lupta, d-l I. Ba­­calbașa ; Axente, Macu­, Colescu, și alții al căror nume ne scapă. Banchetul s’a terminat în modul cel mai demn la orele 12 noptea. Din parlamentele streine paris 30 Main. Camera și-a numit comisiunea budgetară care se compune din 16 membrii din ve­chia comisiune și din 17 noui, între cari sunt d-nii Rouvier, Bordeau, Pelletan, Ju­ les Roche. Un singur conservator este in comisiune. Ea este unanimă a recunoasce necesitatea de a lucra cât mai repede și de a înlătura din buget toate chestiunile streine. Unii din membrii fac oare­care re­serve in privința mai multor puncte ale bugetului, mai cu seamă asupra reformii băuturilor. Roma 30 Marti. C­ontram avisului comisiunii mandatelor electorale, Camera a validat alegerea d-lui Aguglia, deputat din Albano (aplause și vii comentarii). In urma acestui vot, d. Fortis, președintele comisiunii a declarat că renunță în mod irevocabil la mandatul seu (aplause și comentarii animate și pre­lungite). Londra, 30 Mai. Camera comunelor.—D Greyf a decla­ rat că Spania nu a formulat incă propu­nerile sale privitoare la tractatul comer­cial, inse­d. Drummond Wolf vine la Londra pentru a conferi cu guvernul in această privință. Camera a respins cu 273 voturi contra 240 propunerea d-lui Leyland de a se a­­mâna discuția articolului 3 al bilului de Home­rule. Oposiția a salutat cu bucurie scăderea majorității guvernului. Roma. 30 Main Senatul a continuat discuția proiectului pensiunilor. Trei senatori au vorbit con­tra, intre cari d. Blanc, care a deplâns cu această ocasiune, lipsa de tratate fo­lositoare, privitoare la Mediterana, Budapesta, 30 Maiü Un rescript regal amână parlamentul până la 25 Septembre. Berlin, 30 Main D­ieta.—Din causa absenței ministrului respectiv, interpelarea in privința h­ole­­rei, a fost scoasă de la ordinea dilei. Dieta va fi amânată la finele lui Iunie, după ce -și va sfârși ordinea de­­­ de mâine, in care e înscrisă și legea elec­torală. TELEGRAME Roma, 30 Main.— In urma respunsului consiliului datoriei otomane recunoscând dreptul purtătorilor italiani ai loturilor turcești de a fi ascultați înainte de a se lua o hotărîre în privința țiftei părții de distribuit, camera de comerț din Roma a decis să convoce o­ adunare generală a purtătorilor italieni. Belgrad, 30 Maiü.—Un mare număr de de alegători au luat parte la scrutin. Li­berali s-au abținut. Resultatele din pro­vincii nu sunt încă cunoscute, însă la Belgrad au fost aleși d-nii Pasici, Cirko­­vici și Pavlovici, radicali și d. Novako­­vici progresist. Ordinea nu a fost nicăieri tulburată. Columbus, (Ohio) 30 Main.— Știri din Fosteria vestesc că fostul secretar al fi­nanțelor, d. Foster, și-a suspendat plățile. Activul și pasivul este de 600,000 dolari. Casa de bancă Foster & comp. și-a sus­pendat de asemenea plățile. Din târgul Ocnei Primim urmatorea scrisore: D­acă in capitală se petrec lucruri care revoltă lumea, unde se află o clasă nume­roasă inteligentă, jurnalistica dă alarmă și demască ori­ce infamie, în provincie a­­jung lucrurile la dese­mperare zilele a­­cestea deputatul Catargist d. Lupu Cru­­penschi tot­odată și primarul târgului Ocna au intentat un proces scandalos fostului director la școala Mazarini voind ar goni din localul școalei și pentru ași acoperi ilegalitatea, au influențat pe lângă judecă­­torii de ocol V. Pontescu ca să dea hotă­­rîrea după porunca sea, acesta au re­­fuzat categoric puinctul la locul său zicând că magistratura nu trebue influen­țată. Tot zilele aceste poliția din târgu Ocna arestase ilegal și se făcuse perchisiție

Next