Romanulu, septembrie 1893 (Anul 37, nr. 192-215)

1893-09-26 / nr. 212

ANUL AL 87-LEA—IVO. SI2—EDIȚIA II REDACȚIA și ADMINISTRAȚIA Strada Brezoianu,­­2 MARȚI, MERCURI, 26,27 SEPTEMBRE (14,15 SEPTEMBRE st. v.) 1893 V­ t^sce și vei putea. APONAMENTE 10 lei pe trei luni In tota (era; 15 lei pe „ „ în streinătate 5 fiorini „ „ în Transilva­nia și Bucovina. a huHrim­ *­an’ ^ liu*a ^ani’ *** A fi l­­i b 1­li U 1. 1 leui. Inserții și reclame 2­le An tuciuri .ci, pe 1 colonii, cel mult 10 rân­duri, li ban> rfindi. Ser­t­orile nefrfnicate se refusă.—Artico­lele nepublicate se ard. Amutdiori și abonamente se primesc­ la administrația digului. (a număra? literar EXEMPLARUL 10 BA Kt Fondat in 1857 db I. A. ROSETTI APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ȘI DUMINICELE Proprietar, VINTILĂ B. H. ROSETTI EXEMPLARUL Lumineza-te și vei fi. IN STREINĂTATE anunciuri se primesce LA PARIS, la d-uii Lorette, rue Caii martin 61 —Havas $ place de la Bourse—Jones, 31 bis me Faub. Montmartre - Adam, Bd Rașpall 105 bis IS iimHAMA ia d. A. Steiner (Hamburg si Berlin) ai d>. G. L. Daube (rankfuzt). M GENEVA, Is Hataenstéin și Vogler.—Aüfi­­is Dukes, í Woilzeile 6—••§, Viena Abonamente se pot face la tele blurourile «JT? Posta]«, din­ țară și streinătate. ro • k BULETIN București 13 (25) Brumărel Confratele nostru junimist publica, in numerul său de la 7 (19) Sep­­tembre, un articol intitulat: Cum se discută la noi. Dupe acest Uliu ne greșit ori­cine era in drept a se aș­tepta la combaterea modului puțin serios cu care se discută in presa nostru și a ne da lecțiune de lo­gică și de seriositate. Care nu ne-a fost ínse mi­area când am cetit acel articol și am vă­­­zut că confratele nostru cade în pă­catele acelea pe care trebuia tocmai s­i le combată ! De câtă­va vreme s’a încins intre organul partidului conservator și or­ganul radicalilor dă discuție asupra votului universal. Acesta discuțiune a fost provocată de alegerile din Franța. F<ria radicală arată avanta­­­jele votului universal și faia con­­servatóre relele ce a produs în Franța și nenorocirile ce ar putea produce la noi. Lucru natural. Discuțiune de prin­cipii. Fie care șl aratá vedetele sale. Dar éta că intervine și organul gru­pului junimist. Ce face Inse el? Com­bate una din aceste două opiniunii: votul universal sed sistemul actual? Nici­de cum. O sucesce, o scaldă ca să ajungă la un resultat pe care nu'l putem pricepe. El este și pen­tru și contra, ar voi se fie In doue luntre, sau­ cum­­ zice neamțul... «In adevĕr, scrie confratele nostru, nu se póte condamna in chip ab­solut un sistem de alegeri ce domnesce In țările cele mai civili­zate. Ni se pare că a condamnă sufragiul universal în principiul său, nu e destul de serios. Noi unii nu ne temem de nici un sistem, de nici un ideia ; ba din contra, am dori ca cetățțenii acestei­­ ori cu toții, cel din colegiul al douilea și cel din colegiul Intern, se stea atât de bine materialicesce și moralicesce, în­cât se platescá cu toții censul cel mai mare și de fapt se iasă din acele co­legii spre a figura cu toții in cole­giul intâid, și deci vom avea sufra­giul universal. Precum se vede, nu ne temem de acest sistem “ Dupe cum vedem, confratele ros­­tru nu numai nu combate sufragiul universal, dar încă găsesce că nu este serios de a’l condamna. Insa ce doresce el, cum arata că ar voi sé resolve acesta cestiune ? Le im­­bogățim pe toți cetățienii, se ’i pu­nem in condițiunile de avere, de ins­trucție și de inteligență cu cel din colegiul IntâiO, se avem un singur colegiu compus de un singură clasă. Alt­fel nu admite cu nici un preț modificarea sistemului actual, căci a băga colegiul al douilea și al treilea In colegiul IntâiO, după organul ju­nimist „este ceva reacționar­­ a E serios are acest sistem ? Este el cât de puțin practic? De la apa­­rițiunea articolului ne-am tot gândit și am cercetat să vedem ce a voit să înțelagă confratele nostru junimist, dar n’am putut pricepe nimic. A transforma societatea, a sele, nu în egalitate și în nuvela d­a­drepturi, ci în avere, în inteligență, în instruc­țiune, este ceva un reacționar, dar care nu s’a vorjlat de când există lu­mea și nu se va vedea cât va exista lumea. Cu to­t luptăm pentru îmbunătă­țirea sortei muncitorului, pentru îm­­bogățirea săracului, dar nimeni nu ne-am după un gândit să fasonăm pe toți calapod, căci nici natura singură nu este atât de pricepută, atât de­­ artistă ca să facă pe toți egali ia­tete. Inse­al se presupunem că parti­dul junimist este mai priceput și mai artist de­cât natura și că ar avea bagheta magică în mâna ca să transforme societatea numai în ale­gători de clasa iuteiü, pentru ce pre­­tinde <5re ca să merga cel de la co­­legiele al douilea și al treilea la, cel din colegiul intern, ér nu acesta la cele doue colegiuri ? Pentru că ar fi reacționar, ne răspunde Constituționalul. Noi insă seim din contra că reacționar este tocmai acela care voesce să absorbe ce­l puțini pe cei mulți, să-I domine Democrația din contra cauză prin tóte mijlocele se rădice massele la nivelul inteligenței și averii, nu vise a le duce la Învățați și la bogați, ci a paralisa acțiunea lor actuală, a-I nivela pe ei cu masele. A ajunge Insă la acest resultat este, după cum am spus, cu greu, și confratele nostru, propuindu-ne să așteptăm până atunci ca să adoptăm votul universal, ne trimite la calen­dele grece. Noi suntem șirum­ că nici direc­torul, nici redactorul acelui qliar nu s’au putut gândi la un asemnea ideă după lumea cea­laltă. Trebue să fie vre-uă caricatură care scrie pe la tote­­ ziarele oficiose din Bucuresci și care nu toate face nisce teorii absurde, susține nisce sisteme vrednice de pus la Muzeu. Domnul Tocilescu trebue să fie singur mulțumit de acestă sistemă a confratele nostru, pentru că singur va câștiga, îmulțind obiectele sale prețioase de la universitate. Jar de a notifica existența sea guvernelor diferitelor State. Paris 23 Sept.—Situațiunea grevelor din Pas­ de—Calais și din­­ Nord nu s’a schimbat. Noaptea a fost liniștită. — 23 Sept.—Două escadri de noui de cavalerie au sosit la Auzin și la Sens. Ministrul de interne a interzis in mod riguros adunările greviștilor pe ter­itoriul usinelor. Guvernul a interzis caselor publice să primească monede de arama străine, pen­­tru­ că Italia și Grecia vor să bată din a­­ceastă monedă, cea d’ântâia 50 milione și a doua­­ și ministrul de finanțe se teme de invazia acestei monede. Cetine 23 Septembre.— Prințul Petre Karageorgevici a plecat la Florența prin Viena. E­ssingfors 23 Septembre.— Două co­răbii de răsboi și ruse, monitorul „Russal­­ka“ și canonierea „Putsche“ au plecat Marți din Helsingfors. Numai „Teutsche“ a sosit. Niște resturi din „Rusalska“ un cadavru aruncat pa coastă au dat sigu­ranța că corabia a perit in timpul vije­liei de Marți. Rusalka era montată de 150 mateioți și la ofițeri. Știrea despre dispariția acestei corăbii e confirmată de la St. Petersburg. Viena 23 Septembre: împăratul a nu­mit pe ducele de Connanght șef al regi­mentului de husari No. 4, împăratul a primit pe d. Aelpi, minis­trul Elveției un audiență de concediu. El a exprimat speranța că relațiunile intre Austro-Ungaria și Elveția vor continua a fi bune. — 23 Septembre Pulit. Correspondent află din Belgrad că colonelul Franasovîcî a fost numit ministru la Paris. D. Georgevicî va intra in cabinet, unde, in urma dorinței d-lui Milosadk­evici de a reintra in consiliul de stat, că mișcare este de prevedut. Christiania, 23 Septembrie.— Morgen Bladet­­ zice că consiliul Statului Suedo­­norvegian se va întruni măine. Guvernul va supune toate decisiunile Storttingului sancțiunii Regelui. Rapor­tul pentru sancțiunea bugetului armatei este Însoțit de o protestare contra atin­gerilor Storthingului la puterile constitu­ționale ale regelui. Paris, 23 Septembre.­­ Legațiunea Bra­­siliei a comunicat uă telegramă din Rio- Janiero de la 22 seara, in care e­mis că orașul Rio a reluat aspectul sau obicinuit șiacă nici uă dată n'a suferit de mare lipsă de merinde, fiind­că tot­dea­una a fost a­­provisionat prin căile ferate. Insurgenții sunt descurajați. Mulți din­tre ei se supun. Camerile urmăresc in li­niște lucrările lor. Victoria. (British Columbia) 23 Sep­tembrie.—S’a descoperit la Beüli pe cos­ta occidentală a insulei Vancover niște gismente părăsite de quart aurifer. Va­loarea aurului pe tonă de quart variază dintre 100 și 2000 dolari. Buenos Ayres, 28 Septembre.—Guver­­vernul din Santiago a respins pe insur­genții. Generalul Manuel Campos a fost numit șeful poliției din Buenos­ Aires. Președintele Pena e dispus să demi­­misioneze­ lei metru în locul pietrei de carieră care se urcă până la 35 lei metru. Din causa acestui retuș, comitetul a suspendat pe inginer, vise minis­trul lucrărilor publice, în urma an­chetei sale, nu numai î’a integrat, dar încă a felicitat pe inginer de modul cum ș’a făcut datoria și a hotărît pe do­uă parte de a ce dă­râma podul ei pe de alta ca pagu­bele causate a le plăti comitetu permanent. Insé ce se întâmplă în urmă? Comitetul nu voes ce se intre in re­­lați'i si cu inginerul, refusă ori­ce co­respondents, se împotrivesc a plăti antreprenorii ale căror lucrări au fost priimite de inginer și lucrurile au ajuns la scandal. Mai mulți an­treprenori au telegrafiat ministerului de interne și au arătat că la Buzău casa județului a căd­ut în faliment, de vreme ce nu plătesce dreptu­rile lor. Prefectul pe de altă parte a făcut și el raport prin care constată a­cesta încăpățânare­a membrilor co­mitetului și cere ca ministerul se resolve acesta cestiun, se pue ca­păt acestei anarh­ii. Nu stim ce va fi făcut sau ce va face d. Carp, care ține locul ministrului de interne, dar aflăm că membrii comitetului sunt hotărîți să vie în Bucuresci, să renunțe la opoziția lor contra guver­nului, și să devie mai guvernamentali de­cât redactorii Timpului, cu con­diție să se mute ingininerul Lehiiu de acolo. Pare că interesul partidului con­servator se reclame priimirea acestei propuneri, căci în Buzeu stă foarte sărac de omeni. Insă ce se face cu ancheta, ce se face cu constatarea abuzurilor, ce se face cu ordinul d­lui ministru prin care se recunosce corectitudinea inginerului și vinovă­ția membrilor comitetului ? Ce se face în fine cu dărâmarea podului și cu plata cheltuelelor ? Negreșit că daca ministrul de in­terna va fi dispus ca să facă vre-uă concesiune membrilor comitetului pentru supunerea lor partidului con­servator, va nasce un conflict intre cei două miniștrii, pentru că d. O­­lănescu nu se va lăsa să fie în așa mod malratat. Noi, în tot cazul, așteptăm să ve­dem cum se va resolva acastă ces­­tiune, spre a reveni. TELEGRAME Borna 23 Sept.— Guvernul a decis cu începere de la 1 Octombre 1893 că tit­lurile și cupoanele italiene vor fi plătite in străinătate cu monedă metalică, sub oare­cari condițiuni. New­ York 23 Sept—Uă telegramă din Buenos­ Aires anunță că uă întrunire a foștilor funcționari ai Statului a decis să ceară demisiunea președintelui Pena și un cas de refus, să-l puie sub acuzație pen­tru ca să poată fi destituit. Trupele din Chaco s'au resculat și au pus mână pe canonierele guvernului. Stokholm 23 Sept. —La alegerile de ori pentru a doa Camera liberalii au fost a­­leși in 4 circonscripții, candidații dreptei in una singură. Berna 23 Sept.— Biroul internațional al păcii a decis să ceară consiliului fede­ Vodă va și Hâncu ba üu pe cum am arătat într’ua co­respondență a nostră particulară, un conflict s’a ivit între comitetul per­manent din Buzau cu inginerul ju­dețului. Acest conflict a fost provo­cat din causă că inginerul n’a voit să primesca podul după șoseaua Pârscov-Trestia, pentru că nu era făcut în condițiunile din deviz, se pusese piatră de rîu care costă 5 l.>9a,se­cțiile. Guvernul regal al Serbiei a luat urmă­toarele disposi­țiuni in privința provenien­țelor din porturile române. „Bastimentele cari sosesc din vre-un port român vor fi admise la libera prac­­tică in Serbia, fără insă să potă aborda călătorii, atât la îmbarcare cât și la de­barcare, vor fi transportați in luntre. „Vasele de comercia­nu vor fi supuse la carantină ; numai mărfurile ce vor tre­bui debarcate de omenii echipagiilor vor fi pentru cât­va timp ținute in nisce ma­­gazii speciale“. — 6— In administrațiunea centrală a Ministe­rului Afacerilor streine devenind vacant un post de copist, retribuit cu 150 lei pe lună, se publică concurs pentru ocuparea lui pe­­ Ziua de 21 Septembre 1693. —6— Ministerul cultelor și instrucțiunei pu­blice aduce la cunoștința petiționarilor pen­tru admiterea orfanelor de amănduoi pă­rinți in azilul „Elena Domna“ ca să pre­­zinte ministerului, in timpul cel mai scurt actele de inmormîntare ale părinților, ac­tul de etate al orfanei și actul de studiile făcute; afară de actul de paupertate care va trebui să fie liberat de percepție și le­galisat de primăria comunei, arătând in acelaș timp și domiciliul unde să se trimită ordinul de admitere ca bursieră in asii. Sentinela este numele unui noul organ publicistic român național ce va apare cu incepere de la 1 Octombre 1893 in Timi­­șora. Noul organ național, va fi la erarele a­­pusene ale Românismului un neadormit pă­zitor statornic și credincios al limbei go­nite, un neînfricat reclamator al dreptu­rilor și libertăților naționale amenințate, ale poporului nostru românesc și un ne­indurat bbicuitor al călcărilor legilor sanc­ționate și nu putere incă,­pre ori­ce teren public. Susținerea neștirbită și apărarea față de vers­cine a drepturilor bisericelor și școa­­lelor naționale românești, înaintarea sta­tului preoțesc și invățătoresc, prosperarea morală și înflorirea stărei materiale a tu­turor păturilor națiunei noastre, sprijinirea și desvoltarea tuturor ramurilor economiei meseriei, industriei, comerciului național este un punct de frunte in programul „Sentinelei“. Organul pus in serviciul causei națio­nale, până la sfîrșitul acestui an cu prețul de 2 fl. v. a. Va apare acum la început de două, de trei ori după putință mai des pe săptămână. Redactor al acestui necesar (ziar va fi dl. loan V. Barcianu. T­urăm vieață lungă și isbândă in lupta ce va întreprinde. — o — Sesiunea consiliului general al instruc­țiunei publice s’a inchis Sâmbătă seara Consiliul a discutat noul program al invă­­țămîntului primar și acela al seminarului —o— La sfârșitul acestei luni se vor face manevre de cadre, cari vor avea u­ im­portanță capitală. Vor lua parte peste 200 ofițeri. — o— Sâmbătă s’a reîntors in Capitală re­gimentul 10 de artilerie, cari pe timpu căldurilor a fost trimis la Târgoviște. —o— Timpul aduce scirea că dl. G. Vernescu se întoarce peste 10­­ zile in capitală. Foaia conservatoare pretinde, că i s’ar fi afirmând, că d-sea ar fi decis a nu face politică pe multă vreme. —6— Telegramele trimise de congresul stu­denților martirilor de peste munți, au fost retușate de ministerele de interne și de justiție unguresci. Sâmbătă s’a primit de studenți următoarea telegramă de la oficiul telegrafic din Brașov: „Prin ordinul ministerial 70310 am o­­prit telegramele d voastră No. 3837 și 3838 din din 9 (21) Sept“. Săracii unguri! O să ajungă se se spe­rie și de umbra lor. H­OLERA Agenția română ne comunică ur­mătoarele telegrame : Budapesta 23 Sept.—Buletinul h­olerî In comitate au fost 17 cașuri, 13 deces In orașul Budapesta au fost 2 cașuri La Cluj un deces. Hamburg 23 Au fost in cele din urmă 24 ore 14 cașuri nouí de h­oleră, intre cari unul mortal. Din cașurile­­ precedente au fost 3 de­cese. Gibraltar 23 Sept.—Comitetul de să­nătate a decretat o carantină de 7­­ file pentru proveniențele din Hamburg. Constantinopol 24 Sept.—Nici un cal de h­olera nu s’a produs de 2­­ file la

Next