Romănul, octombrie 1897 (Anul 41, nr. 818-827)
1897-10-21 / nr. 818
chestiune în cursul săptămâni viitoare. D-nii Anton Papaianopol, Al. Greceanu, ,D. Cincalopulo și Cristu Tarinache, au fost aleși membri în consiliul comunal al orașului Cerna voda, din județul Constanța. . Societatea văduvelor și văduvilor din Berlin e aproape a se disolva din cauză că, în timpul din urmă, un mare număr de membrii s'au însurat cu membre, mulțumită relațiunilor stabilite în societate. Mai multe dame din societatea înaltă rusă, în cap cu contesa Muraviev, au plănuit pentru primăvara viitoare o excursiune a femeilor ruse la Paris. Orice femee care va plăti o sumă anumită de bani, va avea drept la transport și la întreținere două săptămâni. Nu pot lua parte la excursiune decât femei. Contesa Muraviev a făcut cunoscupreședintei uniunea femeilor franteze această visită, și a primit răspuns că femeile ruse pot conta pe o frumosă primire. Din Glumă De o sburdălnicie și o veselie fără somán Eugenia plăcea tu ] tora. — Cu fratele ei George ( care era mai în vârstă decât ea cu 6 ani, trăia mieunat, cu tóte că acesta era veșnic trist și visător.— Mai târziu George se logodi cu Simona Jocurecu, fata unui moșier și între Eugenia și Simona se legă o prietenie sinceră, o iubire reciprocă desăvârșită. In iubire George era tot așa de flegmatic ca și în tote : Iubea pe Simonă, dar forte rar îî lasă să înțelâgâ acesta. Din pricina asta Simona se plângea forte des Eugeniei că George n’o iubesce. * — Lasă că vom încerca,'se de astă dată Eugenia, și în creerul ei se născu imediat un plan la care după mai multe insistențe, consimți și Simona. Nu trecu mult și George observă Între cele două fete o răcela mare. De câte ori Simona venea in visită la Eugenia, acesta era indiferenză și numai glumea ca în alte dăți. Acesta îl suprindea, astfel că odată întrebă pe Eugenia care e cama schimbărea acesteia. Am făcut o descoperire tristă, care te va mâhni mult, răspunse ln cele din urmă Eugenia. Dar spune ce este ? «…iae George asculându-și turbinarea sub nepăsarea lui obicinuită. — Mie târnă să-ți spun , pate nu fac bine... Dar la urma urmelor de ce nu ? Cred că o să rămâi nesimțtor și la decepția acesta, ca la multe altele. — Dar spune odată ce e ? — El bine, Simona Nțî este necredincioși ! El rămase liniștit, și cu un aer de neplăcere exclamă : Mofturi ! — E forte adevărat, și Eugenia căută a zări pe fața lui efectele vorbelor ei. Ochii lui George, luară o expresiune ciudată. Apoi Eugenia urmă: — Simona iubesce pe avocatul Petrescu , tu eșcă așa de rece... Și erl.... Tăcu, apoi privi pe George cu un aer de tristeță sfâșietore. — Și erl? întrebă el liniștit. Rilela acesta o irită mult pe Eugenie, și înfuriată <Jlie : — Eu am pândit-o la un rendez vous și diséra are o întâlnire cu Petrescu în pavilionul grădini. — Și sunt adevărate tote acestea ? întreba el după o pausa îndelungată ? — Altmintrelea nu ți-aș fi spus. — La ce oră e hotărâtă întâlnirea ? — La 8 ore ! — Dar ce vrei să faci ? Nu ai nici un drept, ai iubit’o ? — Desgur. Și tu o alesesem de soție... Oh ! vorbele, vorbele, și iubirea exprimată prin cuvinte! Dar acum totul s’a sfârșit... și fără ca Eugenia să’l fi putut opri, e?i repede. Sburdalnica fată fugi imediat la Simona, și îi spuse totă convorbirea ce avusese cu George, fără a ști ce se petrece în sufletul lui... La orele 6 sóra George veni acasă, și era forte bucuros că Eugenia lipsea. Iritat, se plimbă de câteva ori prin casă, în sus și în jos, apoi dintr’un dulap scóse un caet gros, în care ’și scria impresiileilnice. Se așeiă la masă și începu să scrie: „Tată jiua am bătut stradele ca un nebun, fără a găsi liniște. Ea nu mă mai iubesce! Iubesce pe un altul și e atât de nesimțitore, spunându-mi că mă iubesce și pe mine. O, și eu am credut atâta, că ea nu pate minți. Era atâta sinceritate în privirea ei... Și acum totul e pierdut. A crezut că voi fi indiferent când voi afla că nu mă mai iubesce. Vai, și când mă gândesc că un altul care a scrut să’l umfle capul cu vorbe, e fericit.. Dar, răbdare ! va afla cum am iubit’o .. Mĕ voî convinge... și atunci... atunci». Se înseră. George luă drumul spre locuința Simonei. Ajunge la locul hotărît. Totul era finiseit... De o dată i se pare că aude un zgomot. Se apropie de pavilion și printr’o ferestra deschisă, i se pare că vede pe Simona în brațele unui bărbat. Crezuse că pate nu va fi adevărat... dar trăsnet din cer 1 turburat peste măsură, fără să-și mai dea sema. George scose un revolver și trase... Un țipăt se aud... voia să tragă încă o-adata și atunci aude o voce care strigă : — Era numai o glumă !..... George se Înspăimântă, căci vocea Îi păru cunoscută. Se apropie mai mult de ferestra, și recunoscu In tînerul care stătea cu iubita-i pe sora lui. — Vai ! tu esc! ? — Era numai o glumă, și acum al omorîl o !! Intră în pavilion și zări scăldată în sânge pe Simona , o ucisese. George încremeni. Cu ochii holbați, cu privirile ca pline de raze de foc, ca I nebunit, puse mâna din nou pe revolver, și , trăgându și un glonț In tâmplă, căiju lângă Simona. Peste vre-o câteva 4 am trecut din întâmplare pe strada Teilor. Mare mi-a fost mirarea când am văzut în curtea casei de sănătate pe Eugenia. Purta în cap o pălăria mare, forte mare, iar o rodiță scurtă până la genuchi Îi dedea aparența unei copilițe de 12 ani. Inebunire. Miss Jenny A ROMANUL fac cunoscut A. V. că a simțit supărare și părere de rău vSdend că propunerea pentru ocuparea Nicopolei de către armata română întimpină greutăți neașteptate și întârzieri păgubitore combinațiilor marelui duce. Generalul Krüdener, în loc să mergă înainte, e ținut în loc pentru a păzi orașul și prizonierii și nu pate nici măcar să ajute pe generalul Silder-Șuldner pe care l-a trimis la Plevna unde e amenințat de a se întâlni cu 18000 de turci veniți de la Vidin, împăratul nu se îndoeșce că A. V., după ce va lua cunoscință de aceste fapte, nu va înlătura greutățile cari se opun la ocuparea Nicopolei, propunere ce nu e decât urmarea celor convenite verbal între A. V. și marele duce, în timpul când împăratul era la Bucuresc»* Plec mâine la cartierul A. V. pentru a da noul amănunte» Cu totă cererea asta stăruitoare, prințul Carol ține cu tărie la hotărârea sa, acela d’a se mărgini numai la apărarea intereselor curat românesci și a nueșdin atitudinea sa se asteptar*, decât atunci când e va ivi vri un pericol pentru țăra sa, fie asupra vieței Regelui Cuzei 1877-78 La 2 Iulie trupele corpului Zimmermann au atacat Cernavodă iar a doua zi Constanța. Linia ferată Cernavodă-Constanța se află astfel în mâinile rușilor și deoarece atât linia cât și materialul rulant’[se află în stare foarte bună, rușii ad posibilitatea unei nuoi legături pe mare cu patria lor. Colonelul Ghergel a sosit de la Târnova, cartierul general al marelui duce, la Poiana pentru a ruga pe prinț să ordone imediata trecere peste Dunăre a trupelor române, i. Prințul Carol se duce și azi călare, ca în toate filele, la Calafat, care e la depărtare"numai de 4 kilometri ; în Wedin nu se mișcă nimic; lagărul de corturi s’a micșorat simțitor; înainte de amiazi s’a raportat telegrafic, că generalul Krüdener a trimis divisiunea 5 de sub comanda generalului Șilder-Șuldner contra Plevnei care, după cum se zicea e ocupată de turci. 8 iulie — Sosesc schițele de la teatrul răsboiului: rușii au ocupat cu adevărat Lovcea, însă înaintea Plevnei au fost bătuți și au suferit pierderi însemnate.— Generalul Gurko a ocupat el, venind de la sud, pasul Șipca golită le turcii.Marele cartier general rusesc cere ca românii să ia în primire pe turcii făcuți prizonieri la Nicopole și să ocupe acea fortăreață. Prințul Carol refuză și una și alta : armata sa nu poate să primească prisonieri pe care nu i-a făcut ea însăși, iar Nicopolul nu -l va ocupa până ce nu se va încheia o învoială specială pentru cooperarea armatelor rusă și română. 10 iulie. Rușii au ocupat Eski Șagra. Deosebit apoi sosește vestea, că Suleiman-pașa cu trupele sale, a pornit către teatrul războiului din Rumelia, prin Adrianopole ; el a debarcat el în golful Dedeagaci. 11 iulie. Divisiunea 14 se află la Drenovo, divisiunea 9 la Gabrovo; un regiment ocupă pasul Șipca. Generalul Ghica telegrafieza prințului : «împăratul mă însărcinează să acțiunea noistră este impedicată. «Aci toți încep a deveni nerăbdător de atâta ne-activitate. Trupele ard de dorința d'a se bate. Davila a sosit și desfășură o mare activitate , am ispectat cu el ambulanțele. «Mitropolitul primat s’a întors de la băi; voia să vie aci, eu însă m'am împotrivit din causa greutăților călătoriei. Brătianu a fost erl la mine ; l-am cerut ca procesul foștilor miniștri să fie adus în sfârșit înaintea Curței de Casație, ceea ce dânsul mi a promis: «Cei din București să nu fie așa nerăbdători pentru trecerea armatei române peste Dunăre...». XIII întâia și a doua bătălie la Plevna.—Negocieri pentru trecerea armatei române peste Dunăre 12 iulie.Prințul Carol primește amănunte mai precise asupra luptelor de la Plevna . O brigadă din divisiunea 5, sub comanda generalului Knorring, a atacat Plevna de la nord în dimineța de 8 iulie, și a isbutit chiar să pătrundă în localitate, pe când regimentul Costromo înainta cu energie de la răsărit. Superioritatea numerică a turcilor era însă așa de mare încât rușii fură respinși din amândouă părțile și generalul Silder-Șuldner fu silit să înceteze repede lupta și, protegat de cavaleria sa, să se retragă până la jumătatea drumului. Nicopole-Plemj. Se zice că Osman pașa a condus lupta în persoană. Generalul Knorring e greu rănit ; rușii au perdut vr’o 40 de ofițeri, ntre carinoul comandanți de regim . , și peste 2000 de oamni. In urma acestei înfruri j corpul XI care până acum se află la Malul-de-jos, a primit ordin să trecă de urgență Dunărea pe podul făcut din nod la Pirgos și să mergă la Sistov, deoarece punctul acesta importau,e în pericol de a fi atacat, prin surprindere de Osman pașa care stă la Plevna cu armata sa de 35000 de oameni. 13 Iulie.Genaralul Ghica a sosit de la Biela la Poiana și a adus prințului directa rugăminte a împăratului, ca armata română să treacă Dunărea la Nicopole. Prințul Carol, în considerația desvoltărei evenimentelor în viitor, n’o să poată refuza până la urmă împlinirea acestei cereri. In marele cartier rusesc e o mare descurajare, în urma ultimelor nesuccese, împăratul Alexandru e abătut și bolnav. Divisiunea 30 din corpul IX, care se află în apropierea Giurgiului, a trecut de asemenea Dunărea, în Ziua de î1 Iulie, și inainteză către Sistov. Se Zice l ® Osman-bazar sunt 30000 de turci ! Cavaleria rusăscă a ocupat linia ferată IambolI Kermenli și a distrus-o în mai multe locuri. Rușii au fost salutați pretutindeni de populația rumeliotă cu urale de bucurie. Prințul scrie soției sale : «...De două zile căldura a devenit iarăși de nesuferit ; cu toate astea, starea sănătăței trupelor noastre este excelentă . In armata rusească nu e tot așa (AzI dimineță a sosit aci generalul I. Ghika de la Bjelaipelantra), unde e marele cartier al împăratului. Rușii doresc să trecem Dunărea la Nicopoli. Aripa lor dreaptă este amenințată de turcii cari le-au respins la Plevna o brigadă. Am trimis ordinui Manu să stea gata d’a le da ajutor la vr’un caz de nevoie. Deja la luarea Nicopolei trupele nóstre au făcut servicii bune ; dacă ele vor fi recunoscute de rușii, asta rămâne de solut Ia Ghica, la întorcere, va veni pe la tine și -ți va povesti lucruri interesante. «Eu am fost in fața Lom- Palancei care e situată într'un chip răpitor. Acolo am văzut monitorul turcesc care ne face cu neputință trecerea Dunărei pe cât timp nu avem torpile , am și înștiințat marele cartier rusesc că aceasta e causa că Z ma de 23 Septembrie, vftejat în largul oceanului înghețat, dinspre pennsula Prince-Charles, fiordul Spitzberg, la o milă depărtare de costă, un obiect mare plutind. Căpitanul, a crescut că e o luntre înecată. Acum însă, crede că s’ar putea să fie balonul în care Andrée a plecat spre polul Nord. Omenii din echipagiul altei corăbii pretind că au alujit în aceeași sfi* Și încă odată cu o săptămînă mai tânjliu, strigăte de desperare la intrarea fiordul de ghiață. Sărbările din Iași Simbolcă Iată imnurile pe care corul vocal J Majijragou le va executa în c*;*41«a Mitropolitană, clncii», u. vor Regele și Regina vor intra în biserică: Lauda Domnului, Mulți Ani și Trăiască Regele. Studențimea ieșană a fost rău impresionată de faptul că în fruntea delegației de 5 a studenților bucureșteni se află d. Danielopol, studentul care a pricinuit mai mult retragerea studenților ieșeni din congresul de la Târgul-Jiu. Dacă delegația bucureșteană va pune în discuție, după plecarea Suveranilor, împăcarea (?) cu studenții ieșeni, după cum se spune, ie vorba ca să i se propune un vot de blam d-lui Danielopol. Se asigură ci d-nii P. S. Aurelian și V. Lascar, cari au fost invitați să asiste la Inaugurarea Universităței din Iași, ar fi refuzat această cinste, pentru motivul că nu voiesc să facă cortegiu d-lui Sturdza. In întrunirea de Sâmbătă a comisiunei de recepție în urma ce erei d-lui ministru Har«t, auto . aleși d-nii Octav Velciu, Poci, Gh. Sava și Gh. Botez, cari să Intovărășască în tribuna regalii pe dl. Leatris ce va ține a cuvintare Înaintea Majestaților 4 * Sîmbătă la ora 5 p. m. cu un tren special, au sosit la Iași cele 2 batalioane da soldați din regimentele 12 Cantemir Bârlad și 15 Răsboieni Peatru-N. cu mijloacele militare a acelor regimente. Tot seara aü mal sosit si mu zicele militare ale regimentelor 25 Vaslui și 29 Suceava. . . * # Muzicele vor fi înșirate în următoarea ordine : Pe peronul gării str. Golia, Ștefan cel Mare, Lăpușneanu și Carol. In toate serele cât va sta M. S. Lor Regele și Regina în Iași se vor înpărți în 2 tabere care vor cînta în piața Unirii și Palatul Comandamentului. Lume foarte multă a venit în Iași. Invitații au sosit Duminică dimineață la 6 ore cu trenul special. Străzile sunt animate de lume. * Decorările ce se fac la spitalul Sft. Spiridon pentru primirea M. Lor Regelui și Reginei întrec mult pe cele făcute de comună. Ambele fațade ale turnului unde e intrarea principală în curtea spitalului, sunt splendid decorate cu brad, gherland de stejar și steaguri. Aceste decorări nu costă aprope nimic pe epitropie.* Se lucrează albumurile care vor continua fotografiile tuturor sălilor și corpului principal al Universitaiei M. Sale Regelui și Principelui Ferdinand. Albumurile sunt lucrate din atlaz foarte fin și pe copertele principale cu inițialele M. S. Regelui și Reginei, principelui și principesei României. * Adresa profesorilor Universitari pe care o va ceti d. A. D. Xenopol și in urmă o va remite M. S. Reginei, va fi scrisă pe pergament și semnată de toți profesorii Universității. Baronul lui Andree Căpitanul corăbiei Fiskeren, din portul Vardoe, a declarat sub jurămînt, că în a Barbaria de la BroștenI In comuna Broșteni Noi, plasa Cîmpu, județul Ialomița a fost Zilele trecute bâlciu anual. " Cu acésta ocasie s’au dus acolo mai mulți comercianți din diferite părți, intre cari David Ițicovici din București, strada Traian No. 16. Acesta pe când, își vedea de negoț, se pomeneste că vine la el Costache Iatan sergent-major de jandarmi rurali, însoțit de o feme care pretindea că ar fi fost insultată de negustor. Sergentul-major începu a cere socotilă lui Ițicovici, care se scula că nu scie nimic. Apoi luă pe băiatul din prăvălia și-l duse la primărie unde-1 batiTsdravan cu baioneta. Băiatul snopit în bătăi și umplut de sînge, fug, silit să declare că în adevĕr,stupinul sau a insultat pe aceea femee. Atunci sbirul se întorse la prăvălia lui Ițcovici, îl luă la bâtae și-î rupe un metru pe cap. După acea scote pe băiat de la arest și merge cu el în bilciu ca să arate publicului indignat de acestă barbarie, că în adevăr a mărturisit contra stăpînului său. Băiatul însă spuse în pubic că a fost nevoit să declare așa, ca să scape de bătie. Sergentul-major îl trimise atunci din nou la arest. Negustorul a fost nevoit să lase prăvălia singură și să alerge pe la arendașul moșiei ca să-l ruge să intervie. In acest interval i s’a furat cea mai mare parte din marfă. VACHER SPINTECĂTORUL — Amănunte noi — Am povestit că Vacher Spintecătorul mărturisise că a omorît pe un băețel de patrusprezece ani, într-o casă pustie din împrejurimile orașului Lyon. Toate cercetările justiției de a găsi locul crimei au fost fără rezultat așa cndtt mulți credeau că e o crimă închipuită, de care Vacher se acuză în nebunia lui. Ei bine, crima nu e închipuită de loc. Sinistrul bandit a vorbit adevărul. E adevărat că monstrul a sîngerat odată mai mult regiunea Lyonului, fără ca justiția să afle ceva. Acum trei zile, cadavrul nefericitului copil pe care Vacher l-a omorît în casa pustie, a fost scos din puțul din curtea casei, găsit în fine, în nișce împrejurări foarte interesante. Iată cum s’a făcut această lugubră descoperire : La 500 sau 600 metri de la stațiunea Trois-Aenards, spre drumul Saint-Genis-les-Ollieres, se afă o fermă nelocuită din Noembrie 1896. In mijlocul curței este un puț umbrit de cîți va pomi roditori. Acum trei zile. Pe la nouă ore dimineața, d-na Verdellet, care In . ~iint-Genis, venise sarma, cu scop de a o loci ria. D-na V Raliet, care citise prin im rerea făcută de Vacii și de om. Metelului, recunosce o mulțime de amănunte ale descrie el, în ferma părăsită. Se apro, deci de puțul din curte și simți un miros de putreziciune, trăsnitor. Nu încăpea nici o îndoială : un cadavru fusese aruncat în puț. D-na Verdellet vesti imediat autoritățile. La prânz sosi judecătorul Benoist și din ordinul acestuia, pompierii începură să sondeze puțul. Aruncară de cîteva ori un cîrlig de măcelărie, fără nici un resultat. Fiindca puțul n’avea găleată, legară un coș de o fringhie și ’l cufundară în puț. Cînd îl scose afară, coșul conținea rămășițe omenesci, fâșii de carne intr’o stare de putreziciune desăvirșită și oase de la un picior.Dar cercetările cu ajutorul coșului erau foarte grele. Goliră puțul adânc de vre-o zece metri și un pompieriu legat de brin cu oțfringhile și lăsat la fund. La cinci ore, cînd sosi doctorul Boyer, nu se găsise încă în puț de cur oase de la picioarele cadavrului. Cercetările continuară și în timpul serii, la lumina unui felinar. Pe cînd unii din pompieri căutau în puț, alții cercetau ferma și faceau descoperiri foarte interesante, cari au permis să se stabilesca imediat indentitatea cadavrului. S’au găsit o pălărie plină de sînge, o bluză și o pereche de pantaloni, cari fură recunoscuți imediat de d. Larivoire, propietar din vecinătate. D. Larivoire, zice că a avut în serviciul său pe un băețel care purta aceste obiecte. Băețelul se numea Bully, ucenic într’o uzină, și avea vre o șaisprezece ani. Bully trăia în neînțelegere cu părinți săi și i se întâmpla adesea ca după certurile ce le avea, să părăsească casa părintescă și să dormă noptea în ferma părăsită. Intr’o Zi nefericitul copil întîlnindi pe Vader. Restul cititorii îl cunosc. ITftxolp tilli.arfl Proiectul d-lui general Berendeiü, modificator al legii de recrutare înființază taxele următorei Art. 74. — Sunt supuși a plăti taxă militară la «Casa dotați unei oaste!», pentru a forma tesaurul armatei: 1) Toți tinerii cari, din diferite motive, nu sunt încorporați, pe timpul serviciului activ și reservă; 2) Exclușii de la serviciul militar (art. 2), pe timpul serviciului activ și rezervă al claselor; 3) Dispensații condițional, pe timpul dispensei; 4) Cei clasați pentru serviciul auxiliar, dacă nu îndeplinesc nici un serviciu, pe timpul serviciului activ și reservă al clasei lor ; tr. 5) Tinerii de la art. 18, penarii reduși din termenul legal; 6) Tinerii de la art. 22 bis, cari nu obțin gradul de sublocotenent în reservă, pentru anii reduși din termenul legal; 7) Concediații pentru infirmități neprovenite din causa serviciului , pe timpul restului de serviciu activ ; 8) Scutiții, pentru timpul activ și rezervă al clasei lor; 9) Amânații pentru studiu, pentru anii de amînare ; 10) Străinii cari la epoca recrutării au etatea de a trage sorțul si nu dovedesc că au îndeplinit acesta obligațiune in alte țari, vor plăti taxa pe timpul serviciului activ. Taxa este fixă de 12 lei pe an și progresivă pe venitul mobiliar și imobiliar, precum și venitul net de pensie, salariu, comercial, industrial, profesional și orice alte venituri, după cum urmeza: De la 100 la 400 lei, 0.75 °/6 pe an; De la 400 la 800 lei, 1 */0 pe an; De la 800 la 1.200 lei, 260 pe an; De la 1.290 la 2.000 lei, 8% pe an ; De la S.000 la 5.000 lei, 4% pe an ; De la 5.000 la 10.000 lei, 6%pe an; De la 10.000 lei în sus, 6 °/0 pe an. Ambele taxe se plătesc de părinți dacă tînărul nu are averea sa proprie. Pentru tinerii de la No. 3 și 9 taxa anuală va fi de 200 lei, iar taxa progresivă pe venit ca pentru toți ceilalți. Sunt scutiți de taxa fixă de 200 lei numai tinerii cari vor proba legamente lipsa de mijloce.