Romănul, octombrie 1897 (Anul 41, nr. 818-827)

1897-10-21 / nr. 818

chestiune în cursul săptămâni viitoare.­­ D-nii Anton Papaianopol, Al. Greceanu, ,D. Cincalopulo și Cristu Tarinache, au fost aleși membri în consiliul comunal al orașului Cerna­ voda, din jude­țul Constanța. . Societatea văduvelor și vădu­vilor din Berlin e aproape a se disolva din cauză că, în timpul din urmă, un mare număr de membrii s'au însurat cu mem­bre, mulțumită relațiunilor sta­bilite în societate. Mai multe dame din societa­tea înaltă rusă, în cap cu con­tesa Muraviev, au plănuit pen­tru primă­vara viitoare o excur­­siune a femeilor ruse la Paris. Ori­ce femee care va plăti o sumă anumită de bani, va avea drept la transport și la întreținere două săptămâni. Nu pot lua parte la excursiune de­cât femei. Con­tesa Muraviev a făcut cunoscu­­președintei uniunea femeilor frant­­eze această visită, și a primit răspuns că femeile ruse pot conta pe o frumosă primire. Din Glumă De o sburdălnicie și o veselie fără somán Eugenia plăcea tu­ ] tora. — Cu fratele ei George ( care era mai în vârstă de­cât­­ ea cu 6 ani, trăia mieunat, cu tóte că acesta era veșnic trist și visător.— Mai târziu George se logodi cu Simona Jocurecu, fata unui moșier și între Euge­nia și Simona se legă o prie­tenie sinceră, o iubire reciprocă desăvârșită. In iubire George era tot așa de flegmatic ca și în tote : Iu­bea pe Simonă, dar forte rar îî lasă să înțelâgâ­ acesta. Din pri­cina asta Simona se plângea forte des Eugeniei că George n’o iubesce. * — Lasă că­­ vom încerca,­­'se de astă dată Eugenia, și în creerul ei se născu imediat un plan la care după mai multe insistențe, consimți și Simona. Nu trecu mult și George ob­servă Între cele două fete o ră­­cela mare. De câte ori Simona venea in visită la Eugenia, a­­cesta era indiferenză și nu­mai glumea ca în alte dăți. Acesta îl suprindea, ast­fel că odată în­trebă pe Eugenia care e cama schimbărea acesteia. Am făcut o descoperire tristă, care te va mâhni mult, răspun­se ln cele din urmă Eugenia. Dar spune ce este ? «…iae George asculându-și turbinarea sub ne­păsarea lui obicinuită. — Mie târnă să-ți spun , pate nu fac bine... Dar la urma ur­melor de ce nu ? Cred că o să rămâi nesimțtor și la decepția acesta, ca la multe altele. — Dar spune odată ce e ? — El bine, Simona Nțî este necredincioși ! El rămase liniștit, și cu un aer de neplăcere ex­clamă : Mofturi ! — E forte adevărat, și Eu­genia căută a zări pe fața lui e­­fectele vorbelor ei. Ochii lui George, luară o expresiune ciu­dată. Apoi Eugenia urmă: — Simona iubesce pe avoca­tul Petrescu , tu eșcă așa de rece... Și erl.... Tăcu, apoi privi pe George cu un aer de tristeță sfâșietore. — Și erl? întrebă el liniștit. Ril­ela acesta o irită mult pe Eugenie, și înfuriată <Jlie : — Eu­ am pândit-o la un rendez vous și diséra are o în­tâlnire cu Petrescu în pavilionul grădin­­i. — Și sunt adevărate tote a­­cestea ? întreba el după o pausa îndelungată ? — Altmintrelea nu ți-aș fi spus. — La ce oră e hotărâtă în­tâlnirea ? — La 8 ore ! — Dar ce vrei să faci ? Nu ai nici un drept, ai iubit’o ? — De­s­gur. Și tu o alesesem de soție... Oh ! vorbele, vorbele, și iu­birea exprimată prin cuvinte! Dar acum totul s’a sfârșit... și fără ca Eugenia să’l fi putut opri, e?i repede. Sburdalnica fată fugi imediat la Simona, și îi spuse totă con­vor­birea ce avusese cu George, fără a ști ce se petrece în su­fletul lui... La orele 6 sóra George veni acasă, și era forte bucuros că Eugenia lipsea. Iritat, se plimbă de câte­va ori prin casă, în sus și în jos, apoi dintr’un dulap scóse un caet gros, în care ’și scria impresiile­­­ilnice. Se așei­ă la masă și începu să scrie: „Tată­­ jiua am bătut stradele ca un nebun, fără a găsi liniște. Ea nu mă mai iubesce! Iu­besce pe un altul și e atât de nesimțitore, spunându-mi că mă iubesce și pe mine. O, și eu am cred­ut atâta, că ea nu pate minți. Era atâta sin­­­­ceritate în privirea ei... Și acum totul e pierdut. A crezut că voi fi indife­rent când voi afla că nu mă mai iubesce. Vai, și când mă gândesc că un altul care a scrut să’l umfle capul cu vorbe, e fericit.. Dar, răbdare ! va afla cum am iu­bit’o .. Mĕ voî convinge... și a­­tunci... atunci». Se înseră. George luă drumul spre locuința Simonei. Ajunge la locul hotărît. Totul era finiseit... De o dată i se pare că aude un zgomot. Se apropie de pavilion și printr’o ferestra deschisă, i se pare că vede pe Simona în bra­țele unui bărbat. Crezuse că pate nu va fi a­­devărat... dar trăsnet din cer 1 turburat peste măsură, fără să-și mai dea sema. George sco­­se un revolver și trase... Un țipăt se au­d... voia să tragă încă­ o-adata și atunci aude o voce care strigă : — Era numai o glumă !..... George se Înspăimântă, căci vo­cea Îi păru cunoscută. Se apropie mai mult de fe­­restra, și recunoscu In tînerul care stătea cu iubita-i pe sora lui. — Vai ! tu esc! ? — Era numai o glumă, și a­­cum al omorîl­ o !! Intră în pavilion și zări scăl­dată în sânge pe Simona , o uci­sese. George încremeni. Cu ochii holbați, cu privirile ca pline de raze de foc, ca I nebunit, puse mâna din nou pe revolver, și , trăgându și un glonț In tâmplă, căiju lângă Simona. Peste vre-o câte­­va 4 am trecut din întâmplare pe strada Teilor. Mare mi-a fost mirarea când am văzut în curtea casei de să­nătate pe Eugenia. Purta în cap o pălăria mare, forte mare, iar o rodi­ță scurtă până la genuchi Îi dedea aparența unei copilițe de 12 ani. Inebunire. Miss Jenny A ROMANUL fac cunoscut A. V. că a simțit supărare și părere de rău vSd­end că propunerea pentru ocuparea Nicopolei de către armata română întimpină greutăți neașteptate și întârzieri păgubitore combina­țiilor marelui duce. Generalul Krüdener, în loc să mergă îna­inte, e ținut în loc pentru a păzi orașul și prizonierii și nu pate nici măcar să ajute pe ge­neralul Silder-Șuldner pe care l-a trimis la Plevna unde e amenin­țat de a se întâlni cu 18000 de turci veniți de la Vidin, împăra­tul nu se îndoeșce că A. V., după ce va lua cunoscință de aceste fapte, nu va înlătura gre­­­utățile cari se opun la ocuparea Nicopolei, propunere ce nu e de­cât urmarea celor convenite ver­bal între A. V. și marele duce, în timpul când împăratul era la Bucuresc»* Plec mâine la cartierul A. V. pentru a da noul amănunte»­ Cu totă cererea asta stăru­itoare, prințul Carol ține cu tărie la hotărârea sa, acela d’a se măr­gini numai la apărarea interese­lor curat românesci și a nu­eș­­din atitudinea sa se asteptar*, de­cât atunci când­­ e va ivi vri un pericol pentru țăra sa, fie asupra vieței Regelui Cuzei 1877-78 La 2 Iulie trupele corpului Zimmermann au atacat Cerna­vodă iar a doua­ zi Constanța. Linia ferată Cernavodă-Cons­­tanța se află ast­fel în mâinile rușilor și de­oare­ce atât linia cât și materialul rulant’[se­ află în stare foarte bună, rușii ad posibilitatea unei nuoi legături pe mare cu patria lor. Colonelul Ghergel a sosit de la Târnova, cartierul general al marelui duce, la Poiana pentru a ruga pe prinț să ordone ime­diata trecere peste Dunăre a trupelor române, i.­ Prințul Carol se duce și azi călare, ca în toate filele, la Calafat, care e la depărtare"nu­­mai de 4 k­ilometri ; în Wedin nu se mișcă nimic; lagărul de corturi s’a micșorat simțitor; înainte de amiazi s’a raportat telegrafic, că generalul Krüdener a trimis divisiunea 5 de sub comanda generalului Șilder-Șuld­­ner contra Plevnei care, după cum se zicea e ocupată de turci. 8 iulie — Sosesc sch­i­țele de la teatrul răsboiului: rușii au ocupat cu adevărat Lovcea, însă înaintea Plevnei au fost bătuți și au suferit pierderi însemnate.— Generalul Gurko a ocupat e­l, venind de la sud, pasul Șipca golit­ă le turcii.­Marele cartier general rusesc cere ca românii să ia în­ primire pe turcii făcuți prizonieri la Nicopole și să ocu­pe acea fortăreață. Prințul Carol refuză și una și alta : armata sa nu poate să primească prisonieri pe care nu i-a făcut ea însăși, iar Nicopolul nu -l va ocupa până ce nu se va încheia o învoială specială pentru cooperarea ar­matelor rusă și română. 10 iulie.­ Rușii au ocupat Eski Șagra. Deosebit apoi soseș­te vestea, că Suleiman-pașa cu trupele sale, a pornit către tea­trul războiului din Rumelia, prin Adrianopole ; el a debarcat e­l în golful Dedeagaci. 11 iulie.­­ Divisiunea 14 se află la Drenovo, divisiunea 9 la Gabrovo; un regiment ocupă pasul Șipca. Generalul G­hica telegrafieza prințului : «împăratul mă însărcinează să acțiunea noistră este impedicată. «Aci toți încep a deveni ne­răbdător de atâta ne-activitate. Trupele ard de dorința d'a se bate. Davila a sosit și desfășură o mare activitate , am ispectat cu el ambulanțele. «Mitropolitul primat s’a întors de la băi; voia să vie aci, eu însă m'am împotrivit din causa greutăților călătoriei. Brătianu a fost erl la mine ; l-am cerut ca procesul foștilor miniștri să fie adus în sfârșit înaintea Curței de Casație, ceea ce dânsul mi a promis: «Cei din București să nu fie așa nerăbdători pentru trecerea armatei române peste Dunăre...». XIII întâia și a doua bătălie la Plevna.—Negocieri pentru trecerea armatei româ­ne peste Dunăre 12 iulie.­Prințul Carol pri­­mește amănunte mai precise a­­supra luptelor de la Plevna . O brigadă din divisiunea 5, sub comanda generalului Knorring, a atacat Plevna de la nord în dimineța de 8 iulie, și a isbu­­tit chiar să pătrundă în localita­te, pe când regimentul Costromo înainta cu energie de la răsărit. Superioritatea numerică a turci­lor era însă așa de mare în­cât rușii fură respinși din amândouă părțile și generalul Silder-Șuld­ner fu silit să înceteze repede lupta și, proteg­at de cavaleria sa, să se retragă până la jumă­tatea drumului. Nicopole-Ple­mj. Se zice că Osman pașa a condus­­ lupta în persoană. Generalu­l Knorring e greu rănit ; rușii au perdut vr’o 40 de ofițeri, ntre carinoul comandanți de regim­ . , și peste 2000 de oam­ni. In urma acestei înfr­ur­i j corpul XI care până acum se află la Malul-de-jos, a primit ordin să trecă de urgență Du­nărea pe podul făcut din nod la Pirgos și să mergă la Sistov, d­e­oare­ce punctul acesta importau,­e în pericol de a fi atacat, prin surprindere de Osman pașa care stă la Plevna cu armata sa de 35000 de oameni. 13 Iulie.­Genaralul Ghica a sosit de la Biela la Poiana și a adus prințului directa rugăminte a împăratului, ca armata română să treacă Dunărea la Nicopole. Prințul Carol, în considerația desvoltărei evenimentelor în vi­itor, n’o să poată refuza până la urmă împlinirea acestei cereri. In marele cartier rusesc e o mare descurajare, în urma ulti­melor nesuccese, împăratul A­­lexandru e abătut și bolnav. Divisiunea 30 din corpul IX, care se află în apropierea Giur­giului, a trecut de asemenea Du­nărea, în Ziua de î1 Iulie, și ina­­inteză către Sistov. Se Zice l ® Osman-bazar sunt 30000 de turci ! Cavaleria rusăscă a ocupat linia ferată IambolI Kermenli și a distrus-o în mai multe locuri. Rușii au fost salutați pretutin­deni de populația rumeliotă cu urale de bucurie. Prințul scrie soției sale : «...De două zile căldura a de­venit iarăși de nesuferit ; cu toate astea, starea sănătăței tru­pelor noastre este excelentă . In armata rusească nu e tot așa (AzI dimineță a sosit aci ge­neralul I. Ghika de la Bjela­ipe­lantra), unde e marele cartier al împăratului. Rușii doresc să tre­cem Dunărea la Nicopoli. Aripa lor dreaptă este amenințată de turcii cari le-au respins la Plevna o brigadă. Am trimis ordin­­ui Manu să stea gata d’a le da a­­jutor la vr’un caz de nevoie. Deja la luarea Nicopolei trupele nóstre au făcut servicii bune ; dacă ele vor fi recunoscute de­ rușii, asta rămâne de solut I­a Ghica, la întorcere, va veni pe la tine și -ți va povesti lucruri interesante. «Eu­ am fost in fața Lom- Palancei care e situată într'un chip răpitor. Acolo am văzut monitorul turcesc care ne face cu neputință trecerea Dunărei pe cât timp nu avem torpile , am și înștiințat marele cartier rusesc că aceasta e causa că Z­ ma de 23 Septembrie, vftejat în largul oceanului în­­­ghețat, din­spre pennsula Prince-Charles, fiordul Spitz­­berg, la o milă depărtare de costă, un obiect mare plutind. Căpitanul, a crescut că e o luntre înecată. Acum însă, crede că s’ar putea să fie balonul în care Andrée a plecat spre polul Nord. Omenii din echipagiul al­tei corăbii pretind că au alujit în aceeași­­ sfi* Și încă odată cu o săptămînă mai tânjliu, strigăte de desperare la intrarea fiordul de ghiață. Sărbările din Iași Simbolcă Iată imnurile pe care corul vocal J Majijragou le va executa în c*;*41«­a Mitropoli­tană, clnc­­ii», u. vor Regele și Regina vor intra în biserică: Lauda­ Domnului, Mulți Ani și Trăiască Regele. Studențimea ieșană a fost rău impresionată de faptul că în fruntea delegației de 5 a studen­ților bucureșteni se află d. Da­­nielopol, studentul care a prici­­nuit mai mult retragerea stu­denților ieșeni din congresul de la Târgul-Jiu. Dacă delegația bucureșteană va pune în discuție, după ple­carea Suveranilor, împăcarea (?) cu studenții ieșeni, după cum se spune, ie vorba ca să i se pro­­pune un vot de blam d-lui Da­nielopol. Se asigură ci d-nii P. S. Au­relian și V. Lascar, cari au fost invitați să asiste la Inaugurarea Universităței din Iași, ar fi re­fuzat această cinste, pentru mo­tivul că nu voiesc să facă cor­tegiu d-lui Sturdza. In întrunirea de Sâmbătă a comisiunei de recepție în urma ce erei d-lui ministru Har«­t, au­to­ . aleși d-nii Octav Velciu, Po­ci, Gh. Sava și Gh. Botez, cari să Intovărășască în tribuna re­galii pe dl. Leatris ce va ține a cuvintare Înaintea Majestaților 4 * Sîmbătă la ora 5 p. m. cu un tren special, au sosit la Iași cele 2 batalioane da soldați din regimentele 12 Cantemir Bârlad și 15 Răsboieni Peatru-N. cu mij­loacele militare a acelor regi­mente. Tot seara aü mal sosit si mu­ zicele militare ale regimentelor 25 Vaslui și 29 Suceava. . . * # Muzicele vor fi înșirate în ur­mătoarea ordine : Pe peronul gării str. Golia, Ștefan cel Mare, Lăpușneanu și Carol. In toate serele cât va sta M. S. Lor Regele și Regina în Iași se vor înpărți în 2 tabere care vor cînta în piața Unirii și Pa­latul Comandamentului. Lume foarte multă a venit în Iași. Invitații au sosit Duminică di­mineață la 6 ore cu trenul spe­cial. Străzile sunt animate de lume. * Decorările ce se fac la spita­lul Sft. Spiridon pentru primirea M. Lor Rege­lui și Reginei întrec mult pe cele făcute de comună. Ambele fațade ale turnului unde e intrarea principală în curtea spitalului, sunt splendid decorate cu brad, gherland de stejar și steaguri. Aceste deco­rări nu costă aprope nimic pe epitropie.* Se lucrează albumurile care vor continua fotografiile tuturor sălilor și corpului principal al Universitaiei M. Sale Regelui și Principelui Ferdinand. Albumurile sunt lucrate din atlaz foarte fin și pe copertele principale cu inițialele M. S. Re­gelui și Reginei, principelui și principesei României. * Adresa profesorilor Univer­sitari pe care o va ceti d. A. D. Xenopol și in urmă o va re­mite M. S. Reginei, va fi scrisă pe pergament și semnată de toți profesorii Universității. Baronul lui Andree Căpitanul corăbiei Fiske­ren, din portul Vardoe, a declarat sub jurămînt, că în a Barbaria de la BroștenI In comuna Broșteni Noi, plasa Cîmpu, județul Ialomița a fost Zilele trecute bâlciu anual. " Cu acésta ocasie s’au­ dus acolo mai mulți­ comercianți din diferite părți, intre cari David Ițicovici din București, strada Traian No. 16. Acesta pe când, își vedea de negoț, se pomeneste că vine la el Costache Iatan sergent-major de jandarmi rurali, însoțit de o feme care pretindea că ar fi fost insul­tată de negustor. Sergentul-major începu a cere socotilă lui Ițicovici, care se scula că nu scie ni­mic. Apoi luă pe băiatul din prăvălia și-l duse la primărie unde-1 batiTsdravan cu ba­ioneta. Băiatul snopit în bătăi și umplut de sînge, fug, silit să declare că în adevĕr,stupinul sau a insultat pe aceea femee. Atunci sbirul se întorse la prăvălia lui Iț­covici, îl luă la bâtae și-î rupe un metru pe cap. După acea scote pe băiat de la arest și merge cu el în bilciu ca să arate publicului indignat de a­­cestă barbarie, că în adevăr a mărturisit contra stăpînu­­lui său. Băiatul însă spuse în pu­bic că a fost nevoit să de­clare așa, ca să scape de bătie. Sergentul-major îl trimise atunci din nou la arest. Negustorul a fost nevoit să lase prăvălia singură și să alerge pe la arendașul moșiei ca să-l ruge să in­­tervie. In acest interval i s’a furat cea mai mare parte din marfă. VACHER SPINTECĂTORUL — Amănunte noi — Am povestit că Vacher Spinte­cătorul mărturisise că a omorît pe un băețel de patru­spre­zece ani, într-o casă pustie din îm­prejurimile orașului Lyon. Toate cercetările justiției de a găsi locul crimei au fost fără re­zultat așa cn­dtt mulți credeau că e o crimă închipuită, de care Vacher se acuză în nebunia lui. Ei bine, crima nu e închipuită de loc. Sinistrul bandit a vorbit adevărul. E adevărat că mons­trul a sîngerat odată mai mult regiunea Lyonului, fără ca jus­tiția să afle ceva. Acum trei zile, cadavrul nefe­ricitului copil pe care Vacher­­ l-a omorît în casa pustie, a fost scos din puțul din curtea casei, găsit în fine, în nișce împreju­rări foarte interesante. Iată cum s’a făcut această lu­gubră descoperire : La 500 sau 600 metri de la stațiunea Trois-Aenards, spre drumul Saint-Genis-les-Ollieres, se af­ă o fermă nelocuită din Noembrie 1896. In mijlocul curței este un puț umbrit de cîți­ va pomi roditori. Acum trei zile. Pe la nouă ore dimineața, d-na Verdellet, care In .­­­ ~iint-Genis, ve­nise sa­rma, cu scop de a o loci ria. D-na V Raliet, care citise prin im r­erea făcută de Vacii și de om. Metelului, recunosce o mulțime de amă­nunte ale descrie­ el, în ferma părăsită. Se apro­,­ deci de puțul din curte și simți un miros de pu­treziciune, trăsnitor. Nu încăpea nici o îndoială : un cadavru fusese aruncat în puț. D-na Verdellet vesti imediat autoritățile. La prânz sosi judecătorul Be­­noist și din ordinul acestuia, pom­pierii începură să sondeze puțul. Aruncară de cîte­va ori un cîrlig de măcelărie, fără nici un resultat. Fiind­ca puțul n’avea găleată, legară un coș de o fringhie și ’l cufundară în puț. Cînd îl scose afară, coșul con­ținea rămășițe omenesci, fâșii de carne intr’o stare de putreziciune desăvirșită și oase de la un pi­cior.Dar cercetările cu ajutorul coșului erau foarte grele. Goliră puțul adânc de vre-o zece metri și un pompier­iu le­gat de brin cu oțfringhile și lăsat la fund. La cinci ore, cînd sosi docto­rul Boyer, nu se găsise încă în puț de cur oase de la picioarele­ cadavrului. Cercetările continu­­ară și în timpul serii, la lumina unui felinar. Pe cînd unii din pompieri cău­­tau în puț, alții cercetau ferma și faceau descoperiri foarte in­teresante, cari au permis să se stabilesca imediat indentitatea cadavrului. S’au găsit o pălărie plină de sînge, o bluză și o pereche de pantaloni, cari fură recunoscuți imediat de d. Larivoire, propie­­tar din vecinătate. D. Larivoire, zice că a avut în serviciul său pe un băețel care purta aceste obiecte. Băețelul se numea Bully, uce­­nic într’o uzină, și avea vre o șai­spre­zece ani. Bully trăia în neînțelegere cu părinți săi și i se întâmpla a­­desea ca după certurile ce le avea, să părăsească casa părin­­tescă și să dormă noptea în ferma părăsită. Intr’o Zi nefericitul copil întîlni­ndi pe Vad­er. Restul cititorii îl cunosc. ITftxolp t­illi.arfl Proiectul d-lui general Beren­­deiü, modificator al legii de re­crutare înființază taxele urmă­­torei Art. 74. — Sunt supuși a plăti taxă militară la «Casa do­­tați unei oaste!», pentru a forma tesaurul armatei: 1) Toți tinerii cari, din dife­rite motive, nu sunt încorporați, pe timpul serviciului activ și re­­servă; 2) Exclușii de la serviciul mi­litar (art. 2), pe timpul serviciu­lui activ și rezervă al clase­­lor; 3) Dispensații condițional, pe timpul dispensei; 4) Cei clasați pentru serviciul auxiliar, dacă nu îndeplinesc nici un serviciu, pe timpul serviciu­lui activ și reservă al clasei lor ; tr. 5) Tinerii de la art. 18, pen­arii reduși din termenul legal; 6) Tinerii de la art. 22 bis, cari nu obțin gradul de sub­lo­­cotenent în reservă, pentru anii reduși din termenul legal; 7) Concediații pentru infirmi­tăți neprovenite din causa servi­ciului , pe timpul restului de ser­viciu activ ; 8) Scutiții, pentru timpul activ și rezervă al clasei lor; 9) Amânații pentru studiu, pen­tru anii de amînare ; 10) Străinii cari la epoca recrutării au etatea de a trage sorțul si nu dovedesc că au îndeplinit acesta obligațiune in alte țari, vor plăti taxa pe timpul servi­ciului activ. Taxa este fixă de 12 lei pe an și progresivă pe venitul mobiliar și imobiliar, precum și venitul net de pensie, salariu, comercial, industrial, profesional și ori­ce alte venituri, după cum urmeza: De la 100 la 400 lei, 0.75 °/6 pe an; De la 400 la 800 lei, 1 */0 pe an; De la 800 la 1.200 lei, 26­0 pe an; De la 1.290 la 2.000 lei, 8% pe an ; De la S.000 la 5.000 lei, 4% pe an ; De la 5.000 la 10.000 lei, 6%pe an; De la 10.000 lei în sus, 6 °/0 pe an. Ambele taxe se plătesc de părinți dacă tînărul nu are averea sa proprie. Pentru tinerii de la No. 3 și 9 taxa anuală va fi de 200 lei, iar taxa progresivă pe venit ca pentru toți cei­l­alți. Sunt scutiți de taxa fixă de 200 lei numai tinerii cari vor proba legamente lipsa de mijloce.

Next