Romănul, decembrie 1897 (Anul 41, nr. 852-873)

1897-12-02 / nr. 852

ANUL AL 41-LEA No. 852—Ediția de seară VORȘTE ȘI VEI PUTEA ABONAMENTE in­ tostă țara 30 leî pe an —pe 0 luni 15 lei—7 leî 50 bani pe 3 luni. Pentru preoți și învățătorii sătesciî 20 leî pe an.— In streinătate 40 lei pe an. Aniirvoisirî • Pag­ IV 50 banî linia nliunwun . Pag m^leu­mia. Pag. II 3 leî linia. Scrisorii« în­ franc­ ite se re­fu­ssi.— Articole nepubileste se ard Mandatria și corespondenței» privitoare la redacție se vor a­­dresa personal d-lui Vintilîi r Rosetti UN EXEMPLAR RO Fondat în 1857 de C. A. ROSETTI Director . VINTUA (!. ROSETTI MARȚI 2 Decembrie (14) Decembrie) 1897 aíílíi :>■* ■':Í'.J . LUMINEAZA-TE ȘI VEI FI csa IN STREINĂTATE anunciurile se pri­mesc la PARIS d-nu Lorette rue Gaumartin dl.­Havas 3 place de la Bourse. Iones 31 bi» rus Fault Montmarte.—Adam 37 rue de Va­­rennes. IN GERMANIA >a d-nu Rudolf Messe. Bér­tin, Munich, Liepzig-Steiner (Hamburg, Ber­­l­ii d­in H. L. Double Frankfurt. ZÜRICH Rudolf Mosss. La GENEVA : la Hassenstein , Vogler. AUSTRIA: Viena, Rudolf Mossa I. Seiler­statte—Dukes, Wollzeile­r—8 Viena. Redacția și Administra­ția.*^­, Strada Mtarropoleo's NO. f JfatptßfyTf Chitanțele emis­e în numele ziarului Românul, apu­pat , V»r purta semnătura ű-lul V. Rosetti. tA jjSilSäf* *•' • Wú A v- Organisarea judecátorésca Proectul pentru modifi­carea legei organisărei ju­decătoresc­, a fost depus pe biuroul Senatului. După cum se scie, prin acel proect, se acordă ina­movibilitatea la toți jude­cătorii titrați din tribunal, afară de supleanți. Ministrul își reservă însă dreptul de permutare. Spre a nu se abula de a­­cel drept, legea a subordo­nat permutarea avisului u­­nor magistrați. Numirile și înaintările se vor face de minister, ale­gând pe magistrați dintr’o listă ce i se va presenta, de tribunal, curți de apel și curți de casație, după co­zurile și deosebirile preve­­­stite în proectul de lege. Prin acest sistem se va restrânge în­ parte dreptu­rile ministrului, și se vor în­lătura solicitările și promi­­siile. Prin acel psoect se înfi­­ințăză o a patra­ secțiune la Curtea de Apel din Bu­­cureșci și nuve­la dintre ma­gistrați pentru presidarea curților cu jurați, tragerea la sorț se va face în ședin­ță publică. O măsură forte bună este aceea a înaintării pe loc a judecătorilor de instrucție, asimilându-i după cereri sau nouă ani de serviciu și cu avisul Curței respective, în grad și onoruri, cu pre­ședinți de tribunal sau chiar cu consilieri de Curte de Apel. Ministrul crezând că res­­punde unui sentiment de a­­devărata dreptate, a fixat pensiunile membrilor Curței de casațiune la suma de 1200 lei pe lună, dacă acei magistrați au servit 10 ani în acea curte sau 14 ani ca președinți sau prim-pre­­ședinți de Curte de apel. Modificările propuse de d. Djuvara, vor fi de­sigur folo­­­­sitare spre a asigura mai­­ mult independența magis­­traturei. Mărturisim însă că nu îm­părtășim intusiasmul d-sale în ce privesce modificarea art. 129 și 151 și nu vedem în ce este o cestiune de­ ordine și de solemnități portul sau forma de magistrat ce se impune avocaților cari se înființeză înaintea instanțe­lor judecătoresci. Acesta se pare mai mult un rest al prejudecăților trecutului de care tóte so­cietățile civilisate tind a se scăpa. Y­R 85 DUELUL Lahovari-Filipescu în fața parlamentului In ședința de Sâmbătă, d. deputat V. Morțun luând cuvântul a cerut să se a­­runce oprobriul asupra ace­lui asasinat. Sunt voicuri ilire d-sa de când societățile au luptat pentru libertatea condeiului. Astă­zi e destul ca cineva să aibă bani și timp pentru a învăța armele adică mo­dul de a ucide sistematic și diaristul va fi în­tot­dea­una sub amenințare de mdrte. D. Morțun întrebă ce mă­suri a luat poliția spre a împedica duelul, de care se vorbea din ajun. D-sa crede că nu trebue să se lase a se ucide ameni pentru că au avut curagiul a spune credința lor. ROMANUL CĂSĂTORIEI Ia jurul «Să totul era rece și plin de umbră, pe când sorele mai strălucea peste aceste ruine, se au<­ea un zgo­­mot de pași și voci. Printre porta deschisă se vedea ca într’un cadru acestă vedere a Badenului, atât­a se frumusă, dar prea frigurose; dar după plăcerea nóstru care suntem ruși și obicinuiți ast­fel. Mă aseciat cu amica mea pentru a ne odihni, și contem­plam, Ia tăcere apusul sorelui. Glasurile cari le ausfirăm deveniră mai distincte, și cre­­d jui că recunosc numele meu. Aceste glasuri nu’mi erau necunoscute, unul era al mar­chizului D.... cel­art era un francos pe care îl cunosceam asemenea. El vorbeai­ de mine și de lady S... Francesul detaila frumusețea ei și a mea comparăndu-le. Nu țioea nimic injurios, dar ascultându-l sângele mi se urcă la inimă. El analsa cu deamănuntul trăsăturile nóstre : Eu, am avut deja un copil lady S... n’avea de­cât 19 ani; părul meu era mai frumos dar talia rivalei mele era mai gra­­țioosă. Ea era o damă mare, pe când „a vostru“ cum se ex­prima el „este una din acele mici princese ruse cum sa văd destule acum aci". El isprăvi de fâind că aș face bine de a nu căuta să lupt cu rivala mea, și că eram cu totul îngropată acum pentru Baden. — O plâng,­­jite italianul. — Dacă ar voi cel puțin a se consola cu D-ta ? (1180 francesul cu un vis vesel și batjocoritor. — Daca va pleca o voi urma, reluă vocea cu accentul italienesc. — Fericit muritor ! Mai pate să subăacă, v­ise france­zul vâzjând. __ Iubi? reluă vocea italiană și ea tăcu. — Nu pot trăi fără sa iubesc­­ urmă ei după meni , ce ar fi viața fără amor? Nu e da cât un un mo­singur lucru bun în lume, aș face din viață un roman continuă... Și eu nu opresc nici­odată romanul meu la mijloc, acesta va merge până la desnodământ... tăcere cuvintele d-lui Fere­­chide. D-na Djuvara spune că nu trebue să se profite de o frază rea interpretată a ministrului de interne. Excesele de condeie nu trebie să găsască alt frâu de­cât legea. Or când se va face un duel legea se va aplica. Cerându­se în urmă închi­derea discuției, se pune la vot cu bile. Resultatul este: pentru 71 contra 36 D­­ni I. Grădișteanu spune­­ că n’a fost un asasinat ci­e luptă reală. Chiar d. Fe­­rechide s’a bătut cu d. Fle­­va și nimeni nu l’a calificat de asasin. G. diarist Dobrescu spune că nn I scrie un articol înn care nu lipsesce urbani­tatea și buna crescere. Aces­t­­i­vizat trimite doi martori cărora d. Lahovari le spune că a revelat numai nisce contradiceri ale Epocei, n’a voit să insulte pe nimeni. D-sa cere ministrului de justiție să vie cu un proiect de lege pentru mărirea pe­depselor pentru duel. După câte­va cuvinte ros­tite de d. Georgescu, luând cuvântul ministrul justiței, crede că nu este bine a se prelungi desbaterile de față. Suntem aci spre a se face să se respecte legile. Con­dica penală prevede duelul. Justiția ’și va face datoria.­­ Nu Camera este făcută ca să jndice și se aplice le­gile. D-nn Ministru de interne I observă că moravurile sunt mai puternice de­cât legile. Duelul a intrat în mora­vurile noistre. Cu tote prescripțiile legel ea a fost călcată de ómeni din tote condițiile. E de regretat că mora­vurile în loc d’a micșora zöul ’l a graveza în fie­ca­­re zi. E de sperat că nenoro­cirea de adi va face pe cei ce-’și întâiasjă condeiul vor­bei să’l modereze, nu­­ jicem acesta pentru Lahovari care în­tot­dea­una a fost cu­viincios. (Protestări pe mai multe bănci). rire Până acum nici o urmă­nu s’a făcut în urma duelurilor. Cu tote acestea poliția a fost avisată și sora să­­ spunea că afacerea a fost aplanată ; numai aici am a­ I­flat nenorocitul resultat. Poliția nu putea deci să-l opresc”. Moravurile ar trebui să I se modifice ca să nu mai fie dueluri. De aci înainte vom da poliției instrucțiuni pe cari nu le a avut în trecut. D. Aurelian pretinde că­­ duelul nu era în moravurile­­ nóstre, ci este o importație recentă din streinătate. D. Ministru a justificat­­ în cît­va instituția duelului. Nu de la banca ministe­rială trebuie să plece apă­rarea faptelor oprite de legi. D. Ministru a mai spus­­ că acesta va I­vățământ presei,servi de în­acum rugăm pe d. Mi­nistru să ne spue ce co- I­dice trebue să urmăm spre a nu fi pedepsiți prin duel. Unde începe și unde se­­ sfârșesce ceea ce e permis de scris. In Englitera se dă afară din armată ofițerii cari să I bat și aci îl dăm afară când­­ nu se bat și Englitera e e­­i­minamente liberală. Am credut că nu pate o I Cameră liberală să tracă sub Cabinete de lectură Citim în „ Patria“ din Cernăuți. Ne bucurăm, de a putea cons­tata că aici în urma stăruinței insistente a oamenilor noștri de bine avem în tote suburbiile Cernăuțului cabinetele nostre de cetire pentru populațiunea română de acolo. Rămâne ca inteligența din oraș, care cu­­noasce valoarea enormă a aces­tor institute, să nu înceteze a le sprijini materialicește, dar mai ales moralminte, visitându­­le cât se poate de des în Du­mineci și sărbători. Poporul nostru va profita naț­onalicește minunat prin contactul frecvent cu inteligența, dar aceasta își va împlini una din cele mai s­fânte dătorii. Mai ales tineri­mea academică ar trebui să des­­vorlte în această privință mul­­tele De teren frumos de activi­tate se prezează în suburbiile orașului nostru înstrăinat, dar însetat de renaționalizare, tine­­rimea universitare! Ar fi una din cele mai bine­cuvântate ac­țiuni, dacă universitarii și ti­nerimea noastă în genere ar al­cătui un plan și după un sistem bine precisat și energic esecutat I ar griji, ca nici unul din cabi­­­­netele suburbiene să nu* rămână I în vr’o Duminecă sau sărbătore lipsit de contactul cu tinerimea­­ și inteligența din oraș. Așa s’ar­­ crea o puternică opiniă publi­­­­că românească în capitala țării,­­ care ne-ar­­ garanta un viitor­­ apropiat mai bun. La lucru ! deci ! După cum se vede, elita cultă I bucovineană voeșce ca să răspîn­­­­dească lumină în popor, și tine­­­­rumea universitară nu va întârzia ! ca să ajute la propaganda de cul­­­­tură ce se face acolo. Românii de­­ acolo, înconjurați­­ de streini, supuși unei puteri mari , cu totul streine de ei, aji se pun­e pe lucru, voesc o educație sănătosă I și doresc rasele divine ale culturei. Iar la noi, în România liberă,­­ între frații noștrii, poporul de și­r setos de cultură,"de lumină, care I conducători cari să’i îndrumeze I spre farul cunoștinței. La noi nu s’au pomenit ast­fel I de instituțiuni și nici măcar nu I s’a vorbit de inițiative în felul I acesta. Tinerimea universitară ar tre­­­­bui ca să ea de exmplu pe buco­ I vine­ri să lase campaniile nedemne. I și s'dîncind o camp­anie în sensul­­­educărei maselor. I De frumoasă activitate... pași, stafide negre ordinare, suta de chilograme un leu. Observațiune : sunt cuprinse asemenea în acest articol tóte stafidele ce nu se află în cutii. 4. Lămîi, portocale, neramze, chitre, rodii , suta de kilograme doui lei. 5. Smochine în cutii, ori­ ce fel de stafide, altele de­cât cele de­numite la No. 3 mai sus : suta de kilograme patru lei. 6. Migdale în coijă și migdale curățite, curmale, fisticuri, alune, suta de kilograme de de lei. 7. Măsline numai sărate sau murate în butee, în coșuri sau saci: suta de kilograme un leu și două deci și cinci bani. 8. Halva, tahan : suta de ki­lograme șase lei. 9. Rahats : suta de kilograme dece lei. 10. Opium : suta de kilograme trei sute cinci deci lei. 11. Stridii prospete: suta de kilograme șase lei. 12. Midii prospete : suta de 1 kilograme 1 leu. 13. Gumă mastică: suta de 1 kilograme trei-d­eci lei. 14. Grăsime (untură) de peste: I suta de kilograme cinci lei. 15. Capete sărate sau murate I în butee: suta de kilograme ] două-deci lei. 16. Coji de portocale, de lă- I­mîî de neramze : suta de kilo- 1 grame doi-spre-dece lei. 17. Uleiu de măsline la bu­­s­tuc, în burdufe cum și în ur­­e­ciure, de o greutate mai mare­­ de 15 kilograme : suta de kilo- 1 grame cinci lei. 18. Cutii rotunde de lemn alb,­­ ordinare, precum cutiile servind­­ la „halva": scutite. 19. Piatra de granit, pentru s pavagiu, construcțiuni, bordure,­­ coronamente de cheuri, și altele. I suta de kilograme două­ czeci de bani. # * * Din expunerea de motive a proiectului vedem că exportul și importul care, în 1880, era de 31 milione lei și căduse în 1887 la 10 milione, s’a urcat, după încheierea Tractatului de co­­mercia din 1887, până la aprope 36 milione lei, iar exportul pro­duselor nóstre în Turcia s’a ur­cat de la 6 la 19 milione lei. E­l lesne de prevăzut că aceste re­­lațiuni de negoț vor merge cres­când din ce în ce mai mult. Analizând tabloul comercial dintre România și de la 1880 la 1896 reese că interesele comerci­ale sunt aprope egale între cele două țări, exportațiunile Româ­niei în Turcia și exportațiunile Turciei în R­mânia cifrând a­­proximativ aceeași valore. In anul trecut s’au deschis la Constantinopole negocieri co­merciale și s-a ajuns la închee­­rea noului Tractat de la «­u A­­prilie 1897. Textul acestui tractat este în­tocmai cu acel al Tractatului de comerciu din 1887. El este com­pus din șapte articole, cuprin­­dând stipulațiuni privitore la a­­sigurarea­ reciprocă a comerciu­­lui ambelor State, la drepturile de exportațiune și de transit,­­la reexportațiune, la intreposite, la formalitățile vamale, la navi­­gațiune, la certificatele de ori­gină. Tóte aceste relațiuni sunt regulate pe baza clausei națiu­­nei celei mai favorizate, ca:"­și în 1887. A trebuit ca Lahovary să moră în împrejurări atât de tragice, pentru ca inimele tuturor să se deschidă și să lase a se vedea de câtă iubire și simpatie se bucura mult regretatul nostru confrate. Adversarii politici cei mai în­verșunați plâng ani alături de a ■­mici și de familie cu aceeași sin­­­ceră durere. Și suntem și noi printre aceștia. Ideile politice au făcut pe La­hovary să îmi fie un adversar, dar caracterul soft real, inima sa cea bună și generosă mi - a făcut amic și când am voit să resplv printr’un duel o cestiune de cadre, am preferat să mie adresez la acel adversar, mai bine de­cât la amici politici. Omul căruia adversarii politici îi încredințezi onorea lor dovedeș­te cu cât e mai sus pus de pati­­mele omeneri. Am­ venit cu acea ocasiune câtă grije avu el ca onoarea mea să nu fie în nimic jicnită, câte silinți își dete în acelaș timp ca și via­­­ța acelui ce se adresase la el, să nu fie periclitată. L’am stimat și mai mult și am purtat o recunoștință pe care, văi, az­i nu o pot manifesta de­cât lc­nind lacrimile mele cu ale miilor de români cari plâng pe b­alul lor ad­versar, pe bunul șifi sincerul lor amic. Dacă ojinîng­ere pate fi pentru familie acea de a sei că cel pe ca­re Va iubit ea, e plâns și de alții, acea mîngîere p­are a fi familia I Lahovari a cărei nenorocire e sim­țită de­ noi toți. Ca om plângem per­der­ea unui neprețuit amic, ca­­ ziarist pe a aceluia care luptă mai mult pen­tru ridicarea prestigiului presei ndstre. V. Rosetti. Convenția Comercială cu Turcia Am spus că convenția com­er­cială cu Turcia a fost primită de secțiunile Camerei. Iată tabloul taxelor ce se vor percepe pentru produsele im­portate și exportate mai jos spe­cificate : 1. Pescii uscați dișl „țîrî“, pescî în saramură dișl „lacherdă“: suta de kilograme patru lei. 2. Cornet (murekkele balighi, caracatiță) : suta de kilograme dece lei. 3. Roșcove, smochine în pă­ ■ '­lóflea la! G. Era. Lhovary O ironie a sortei. Q. Em. Lahovary, acela care a predicat moderațiunea în presă, a­­­cela care a fost în­tot­dea­una cu­viincios și moderat în expresiuni,­­ziaristul blând, real și onest, a fost omorât într’un duel a cărui causă a fost un articol de pole­mică. Desnodământul neașteptat și fu­nest a produs o adevărată conster­­națiune în tote clasele societăței. Procet de Lege ASUPRA Spottóului secțiar-spor ESPUNERE DE MOTIVE CAPITOLUL I Disposițlî generale Proectul nu se ocupă de­cât de școllele secundare propriu clise, adică gimnasii, licee și școle secundare de fete, și de Univer­sități, lăsând la o parte școlele de învățământ special și profe­sional, cari vor face obectul altor legi. Causa este că cestiunea este destul de vastă, ca să merite a fi studiată și resolvată în par­te, pentru fie­care din părțile ei, și acesta cu atât mai mult, cu cât învățământul secundar și superior servă de masă, de punct de sprijin, celui special și pro­fesional, așa că organisarea a­­cestui din urmă va fi determinată în mare parte de aceea care se va da celui d’Intuin; se pate for­te bine organisa în mod inde­pendent de cel de al douilea. * * * Art. 3 specifică că învățămân­tul secundar și superior este gratuit pentru fiii de Români, ceea­ ce nu este de­cât o dispo­­sițiune deja cuprinsă în art. 23 din Constituțiune. Cât pentru fiii de străini, ei sunt admiși în scale în localurile ce rămân libere după îndestularea cereri­lor fiiilor de pământeni, dispo­­sițiune a cărei rațiune nici nu se póte pune în discuție. CAPITOLUL II învățământul se‘cnnd iar secțiunea I Organisare învățământul secundar al bă­­eților se va da în licee și în gimnasiu, cari nu sunt alta de­cât cele patru clase inferiore ale liceelor. Cât pentru licee, ele vor avea opt clase. Programul primelor­­ patru clase va cuprinde un ciclu

Next