Romănul, decembrie 1897 (Anul 41, nr. 852-873)
1897-12-02 / nr. 852
ANUL AL 41-LEA No. 852—Ediția de seară VORȘTE ȘI VEI PUTEA ABONAMENTE in tostă țara 30 leî pe an —pe 0 luni 15 lei—7 leî 50 bani pe 3 luni. Pentru preoți și învățătorii sătesciî 20 leî pe an.— In streinătate 40 lei pe an. Aniirvoisirî • Pag IV 50 banî linia nliunwun . Pag m^leumia. Pag. II 3 leî linia. Scrisorii« în franc ite se refussi.— Articole nepubileste se ard Mandatria și corespondenței» privitoare la redacție se vor adresa personal d-lui Vintilîi r Rosetti UN EXEMPLAR RO Fondat în 1857 de C. A. ROSETTI Director . VINTUA (!. ROSETTI MARȚI 2 Decembrie (14) Decembrie) 1897 aíílíi :>■* ■':Í'.J . LUMINEAZA-TE ȘI VEI FI csa IN STREINĂTATE anunciurile se primesc la PARIS d-nu Lorette rue Gaumartin dl.Havas 3 place de la Bourse. Iones 31 bi» rus Fault Montmarte.—Adam 37 rue de Varennes. IN GERMANIA >a d-nu Rudolf Messe. Bértin, Munich, Liepzig-Steiner (Hamburg, Berlii din H. L. Double Frankfurt. ZÜRICH Rudolf Mosss. La GENEVA : la Hassenstein , Vogler. AUSTRIA: Viena, Rudolf Mossa I. Seilerstatte—Dukes, Wollzeiler—8 Viena. Redacția și Administrația.*^, Strada Mtarropoleo's NO. f JfatptßfyTf Chitanțele emise în numele ziarului Românul, apupat , V»r purta semnătura ű-lul V. Rosetti. tA jjSilSäf* *•' • Wú A v- Organisarea judecátorésca Proectul pentru modificarea legei organisărei judecătoresc, a fost depus pe biuroul Senatului. După cum se scie, prin acel proect, se acordă inamovibilitatea la toți judecătorii titrați din tribunal, afară de supleanți. Ministrul își reservă însă dreptul de permutare. Spre a nu se abula de acel drept, legea a subordonat permutarea avisului unor magistrați. Numirile și înaintările se vor face de minister, alegând pe magistrați dintr’o listă ce i se va presenta, de tribunal, curți de apel și curți de casație, după cozurile și deosebirile prevestite în proectul de lege. Prin acest sistem se va restrânge în parte drepturile ministrului, și se vor înlătura solicitările și promisiile. Prin acel psoect se înființăză o a patra secțiune la Curtea de Apel din Bucureșci și nuvela dintre magistrați pentru presidarea curților cu jurați, tragerea la sorț se va face în ședință publică. O măsură forte bună este aceea a înaintării pe loc a judecătorilor de instrucție, asimilându-i după cereri sau nouă ani de serviciu și cu avisul Curței respective, în grad și onoruri, cu președinți de tribunal sau chiar cu consilieri de Curte de Apel. Ministrul crezând că respunde unui sentiment de adevărata dreptate, a fixat pensiunile membrilor Curței de casațiune la suma de 1200 lei pe lună, dacă acei magistrați au servit 10 ani în acea curte sau 14 ani ca președinți sau prim-președinți de Curte de apel. Modificările propuse de d. Djuvara, vor fi desigur folositare spre a asigura mai mult independența magistraturei. Mărturisim însă că nu împărtășim intusiasmul d-sale în ce privesce modificarea art. 129 și 151 și nu vedem în ce este o cestiune de ordine și de solemnități portul sau forma de magistrat ce se impune avocaților cari se înființeză înaintea instanțelor judecătoresci. Acesta se pare mai mult un rest al prejudecăților trecutului de care tóte societățile civilisate tind a se scăpa. YR 85 DUELUL Lahovari-Filipescu în fața parlamentului In ședința de Sâmbătă, d. deputat V. Morțun luând cuvântul a cerut să se arunce oprobriul asupra acelui asasinat. Sunt voicuri ilire d-sa de când societățile au luptat pentru libertatea condeiului. Astăzi e destul ca cineva să aibă bani și timp pentru a învăța armele adică modul de a ucide sistematic și diaristul va fi întotdeauna sub amenințare de mdrte. D. Morțun întrebă ce măsuri a luat poliția spre a împedica duelul, de care se vorbea din ajun. D-sa crede că nu trebue să se lase a se ucide ameni pentru că au avut curagiul a spune credința lor. ROMANUL CĂSĂTORIEI Ia jurul «Să totul era rece și plin de umbră, pe când sorele mai strălucea peste aceste ruine, se au<ea un zgomot de pași și voci. Printre porta deschisă se vedea ca într’un cadru acestă vedere a Badenului, atâta se frumusă, dar prea frigurose; dar după plăcerea nóstru care suntem ruși și obicinuiți astfel. Mă aseciat cu amica mea pentru a ne odihni, și contemplam, Ia tăcere apusul sorelui. Glasurile cari le ausfirăm deveniră mai distincte, și cred jui că recunosc numele meu. Aceste glasuri nu’mi erau necunoscute, unul era al marchizului D.... celart era un francos pe care îl cunosceam asemenea. El vorbeai de mine și de lady S... Francesul detaila frumusețea ei și a mea comparăndu-le. Nu țioea nimic injurios, dar ascultându-l sângele mi se urcă la inimă. El analsa cu deamănuntul trăsăturile nóstre : Eu, am avut deja un copil lady S... n’avea decât 19 ani; părul meu era mai frumos dar talia rivalei mele era mai grațioosă. Ea era o damă mare, pe când „a vostru“ cum se exprima el „este una din acele mici princese ruse cum sa văd destule acum aci". El isprăvi de fâind că aș face bine de a nu căuta să lupt cu rivala mea, și că eram cu totul îngropată acum pentru Baden. — O plâng,jite italianul. — Dacă ar voi cel puțin a se consola cu D-ta ? (1180 francesul cu un vis vesel și batjocoritor. — Daca va pleca o voi urma, reluă vocea cu accentul italienesc. — Fericit muritor ! Mai pate să subăacă, vise francezul vâzjând. __ Iubi? reluă vocea italiană și ea tăcu. — Nu pot trăi fără sa iubesc urmă ei după meni , ce ar fi viața fără amor? Nu e da cât un un mosingur lucru bun în lume, aș face din viață un roman continuă... Și eu nu opresc niciodată romanul meu la mijloc, acesta va merge până la desnodământ... tăcere cuvintele d-lui Ferechide. D-na Djuvara spune că nu trebue să se profite de o frază rea interpretată a ministrului de interne. Excesele de condeie nu trebie să găsască alt frâu decât legea. Or când se va face un duel legea se va aplica. Cerânduse în urmă închiderea discuției, se pune la vot cu bile. Resultatul este: pentru 71 contra 36 Dni I. Grădișteanu spune că n’a fost un asasinat cie luptă reală. Chiar d. Ferechide s’a bătut cu d. Fleva și nimeni nu l’a calificat de asasin. G. diarist Dobrescu spune că nn I scrie un articol înn care nu lipsesce urbanitatea și buna crescere. Acestivizat trimite doi martori cărora d. Lahovari le spune că a revelat numai nisce contradiceri ale Epocei, n’a voit să insulte pe nimeni. D-sa cere ministrului de justiție să vie cu un proiect de lege pentru mărirea pedepselor pentru duel. După câteva cuvinte rostite de d. Georgescu, luând cuvântul ministrul justiței, crede că nu este bine a se prelungi desbaterile de față. Suntem aci spre a se face să se respecte legile. Condica penală prevede duelul. Justiția ’și va face datoria. Nu Camera este făcută ca să jndice și se aplice legile. D-nn Ministru de interne I observă că moravurile sunt mai puternice decât legile. Duelul a intrat în moravurile noistre. Cu tote prescripțiile legel ea a fost călcată de ómeni din tote condițiile. E de regretat că moravurile în loc d’a micșora zöul ’l a graveza în fiecare zi. E de sperat că nenorocirea de adi va face pe cei ce-’și întâiasjă condeiul vorbei să’l modereze, nu jicem acesta pentru Lahovari care întotdeauna a fost cuviincios. (Protestări pe mai multe bănci). rire Până acum nici o urmănu s’a făcut în urma duelurilor. Cu tote acestea poliția a fost avisată și sora să spunea că afacerea a fost aplanată ; numai aici am a Iflat nenorocitul resultat. Poliția nu putea deci să-l opresc”. Moravurile ar trebui să I se modifice ca să nu mai fie dueluri. De aci înainte vom da poliției instrucțiuni pe cari nu le a avut în trecut. D. Aurelian pretinde că duelul nu era în moravurile nóstre, ci este o importație recentă din streinătate. D. Ministru a justificat în cîtva instituția duelului. Nu de la banca ministerială trebuie să plece apărarea faptelor oprite de legi. D. Ministru a mai spus că acesta va Ivățământ presei,servi de înacum rugăm pe d. Ministru să ne spue ce co- Idice trebue să urmăm spre a nu fi pedepsiți prin duel. Unde începe și unde se sfârșesce ceea ce e permis de scris. In Englitera se dă afară din armată ofițerii cari să I bat și aci îl dăm afară când nu se bat și Englitera e eiminamente liberală. Am credut că nu pate o I Cameră liberală să tracă sub Cabinete de lectură Citim în „ Patria“ din Cernăuți. Ne bucurăm, de a putea constata că aici în urma stăruinței insistente a oamenilor noștri de bine avem în tote suburbiile Cernăuțului cabinetele nostre de cetire pentru populațiunea română de acolo. Rămâne ca inteligența din oraș, care cunoasce valoarea enormă a acestor institute, să nu înceteze a le sprijini materialicește, dar mai ales moralminte, visitândule cât se poate de des în Dumineci și sărbători. Poporul nostru va profita națonalicește minunat prin contactul frecvent cu inteligența, dar aceasta își va împlini una din cele mai sfânte dătorii. Mai ales tinerimea academică ar trebui să desvorlte în această privință multele De teren frumos de activitate se prezează în suburbiile orașului nostru înstrăinat, dar însetat de renaționalizare, tinerimea universitare! Ar fi una din cele mai binecuvântate acțiuni, dacă universitarii și tinerimea noastă în genere ar alcătui un plan și după un sistem bine precisat și energic esecutat I ar griji, ca nici unul din cabinetele suburbiene să nu* rămână I în vr’o Duminecă sau sărbătore lipsit de contactul cu tinerimea și inteligența din oraș. Așa s’ar crea o puternică opiniă publică românească în capitala țării, care ne-ar garanta un viitor apropiat mai bun. La lucru ! deci ! După cum se vede, elita cultă I bucovineană voeșce ca să răspîndească lumină în popor, și tinerumea universitară nu va întârzia ! ca să ajute la propaganda de cultură ce se face acolo. Românii de acolo, înconjurați de streini, supuși unei puteri mari , cu totul streine de ei, aji se pune pe lucru, voesc o educație sănătosă I și doresc rasele divine ale culturei. Iar la noi, în România liberă, între frații noștrii, poporul de șir setos de cultură,"de lumină, care I conducători cari să’i îndrumeze I spre farul cunoștinței. La noi nu s’au pomenit astfel I de instituțiuni și nici măcar nu I s’a vorbit de inițiative în felul I acesta. Tinerimea universitară ar trebui ca să ea de exmplu pe buco I vineri să lase campaniile nedemne. I și s'dîncind o campanie în sensuleducărei maselor. I De frumoasă activitate... pași, stafide negre ordinare, suta de chilograme un leu. Observațiune : sunt cuprinse asemenea în acest articol tóte stafidele ce nu se află în cutii. 4. Lămîi, portocale, neramze, chitre, rodii , suta de kilograme doui lei. 5. Smochine în cutii, ori ce fel de stafide, altele decât cele denumite la No. 3 mai sus : suta de kilograme patru lei. 6. Migdale în coijă și migdale curățite, curmale, fisticuri, alune, suta de kilograme de de lei. 7. Măsline numai sărate sau murate în butee, în coșuri sau saci: suta de kilograme un leu și două deci și cinci bani. 8. Halva, tahan : suta de kilograme șase lei. 9. Rahats : suta de kilograme dece lei. 10. Opium : suta de kilograme trei sute cinci deci lei. 11. Stridii prospete: suta de kilograme șase lei. 12. Midii prospete : suta de 1 kilograme 1 leu. 13. Gumă mastică: suta de 1 kilograme trei-deci lei. 14. Grăsime (untură) de peste: I suta de kilograme cinci lei. 15. Capete sărate sau murate I în butee: suta de kilograme ] două-deci lei. 16. Coji de portocale, de lă- Imîî de neramze : suta de kilo- 1 grame doi-spre-dece lei. 17. Uleiu de măsline la bustuc, în burdufe cum și în ureciure, de o greutate mai mare de 15 kilograme : suta de kilo- 1 grame cinci lei. 18. Cutii rotunde de lemn alb, ordinare, precum cutiile servind la „halva": scutite. 19. Piatra de granit, pentru s pavagiu, construcțiuni, bordure, coronamente de cheuri, și altele. I suta de kilograme două czeci de bani. # * * Din expunerea de motive a proiectului vedem că exportul și importul care, în 1880, era de 31 milione lei și căduse în 1887 la 10 milione, s’a urcat, după încheierea Tractatului de comercia din 1887, până la aprope 36 milione lei, iar exportul produselor nóstre în Turcia s’a urcat de la 6 la 19 milione lei. El lesne de prevăzut că aceste relațiuni de negoț vor merge crescând din ce în ce mai mult. Analizând tabloul comercial dintre România și de la 1880 la 1896 reese că interesele comerciale sunt aprope egale între cele două țări, exportațiunile României în Turcia și exportațiunile Turciei în Rmânia cifrând aproximativ aceeași valore. In anul trecut s’au deschis la Constantinopole negocieri comerciale și s-a ajuns la încheerea noului Tractat de la «u Aprilie 1897. Textul acestui tractat este întocmai cu acel al Tractatului de comerciu din 1887. El este compus din șapte articole, cuprindând stipulațiuni privitore la asigurarea reciprocă a comerciului ambelor State, la drepturile de exportațiune și de transit,la reexportațiune, la intreposite, la formalitățile vamale, la navigațiune, la certificatele de origină. Tóte aceste relațiuni sunt regulate pe baza clausei națiunei celei mai favorizate, ca:"și în 1887. A trebuit ca Lahovary să moră în împrejurări atât de tragice, pentru ca inimele tuturor să se deschidă și să lase a se vedea de câtă iubire și simpatie se bucura mult regretatul nostru confrate. Adversarii politici cei mai înverșunați plâng ani alături de a ■mici și de familie cu aceeași sinceră durere. Și suntem și noi printre aceștia. Ideile politice au făcut pe Lahovary să îmi fie un adversar, dar caracterul soft real, inima sa cea bună și generosă mi - a făcut amic și când am voit să resplv printr’un duel o cestiune de cadre, am preferat să mie adresez la acel adversar, mai bine decât la amici politici. Omul căruia adversarii politici îi încredințezi onorea lor dovedește cu cât e mai sus pus de patimele omeneri. Am venit cu acea ocasiune câtă grije avu el ca onoarea mea să nu fie în nimic jicnită, câte silinți își dete în acelaș timp ca și viața acelui ce se adresase la el, să nu fie periclitată. L’am stimat și mai mult și am purtat o recunoștință pe care, văi, azi nu o pot manifesta decât lcnind lacrimile mele cu ale miilor de români cari plâng pe balul lor adversar, pe bunul șifi sincerul lor amic. Dacă ojinîngere pate fi pentru familie acea de a sei că cel pe care Va iubit ea, e plâns și de alții, acea mîngîere pare a fi familia I Lahovari a cărei nenorocire e simțită de noi toți. Ca om plângem perderea unui neprețuit amic, ca ziarist pe a aceluia care luptă mai mult pentru ridicarea prestigiului presei ndstre. V. Rosetti. Convenția Comercială cu Turcia Am spus că convenția comercială cu Turcia a fost primită de secțiunile Camerei. Iată tabloul taxelor ce se vor percepe pentru produsele importate și exportate mai jos specificate : 1. Pescii uscați dișl „țîrî“, pescî în saramură dișl „lacherdă“: suta de kilograme patru lei. 2. Cornet (murekkele balighi, caracatiță) : suta de kilograme dece lei. 3. Roșcove, smochine în pă ■ 'lóflea la! G. Era. Lhovary O ironie a sortei. Q. Em. Lahovary, acela care a predicat moderațiunea în presă, acela care a fost întotdeauna cuviincios și moderat în expresiuni,ziaristul blând, real și onest, a fost omorât într’un duel a cărui causă a fost un articol de polemică. Desnodământul neașteptat și funest a produs o adevărată consternațiune în tote clasele societăței. Procet de Lege ASUPRA Spottóului secțiar-spor ESPUNERE DE MOTIVE CAPITOLUL I Disposițlî generale Proectul nu se ocupă decât de școllele secundare propriu clise, adică gimnasii, licee și școle secundare de fete, și de Universități, lăsând la o parte școlele de învățământ special și profesional, cari vor face obectul altor legi. Causa este că cestiunea este destul de vastă, ca să merite a fi studiată și resolvată în parte, pentru fiecare din părțile ei, și acesta cu atât mai mult, cu cât învățământul secundar și superior servă de masă, de punct de sprijin, celui special și profesional, așa că organisarea acestui din urmă va fi determinată în mare parte de aceea care se va da celui d’Intuin; se pate forte bine organisa în mod independent de cel de al douilea. * * * Art. 3 specifică că învățământul secundar și superior este gratuit pentru fiii de Români, ceea ce nu este decât o disposițiune deja cuprinsă în art. 23 din Constituțiune. Cât pentru fiii de străini, ei sunt admiși în scale în localurile ce rămân libere după îndestularea cererilor fiiilor de pământeni, disposițiune a cărei rațiune nici nu se póte pune în discuție. CAPITOLUL II învățământul se‘cnnd iar secțiunea I Organisare învățământul secundar al băeților se va da în licee și în gimnasiu, cari nu sunt alta decât cele patru clase inferiore ale liceelor. Cât pentru licee, ele vor avea opt clase. Programul primelor patru clase va cuprinde un ciclu