Romanul, august 1898 (Anul 42, nr. 147-169)

1898-08-01 / nr. 147

Anul 42-lea No 147 Toesee și tcî putea 5 ‘bani în toată ț ira Abonamente. In țară 5 lei pe trimistru In Streinăt­ate 10 lei pe trimistru Redacția Str. Șelari 17 (colț cu str. Carol) Fondat de C. A. Rosetti Ediția de seară Cambon Ambasadorul Franciei la Washington însărcinat cu tratarea­­ condițiunilor de pace între Spania­­ și Statele-Unite. Reintrarea ecsilaplor IN R­OMANIA in Maria Rosetti către doamna X, la Paris Rîfov lângă Ploescu, 5 August 18­57 Despre Rose și despre Du­mitru Brătianu ce să’ți spun ? ai aflat toate amănuntele pri­vitoare la traiul sărmanilor noș­tri esilați din Rusciuk. Ai înțeleg cât a trebuit să sufer, dar acea ce nu spil, este cât m’a costat plecarea mea silită din București. După ce­­ am încercat tot ce era cu putință spre a obține libertatea lor, a trebuit sa vin aci la ve­chii noștri prieteni 0. Această plecare din Bucu­rești îmi sfâșia inima în modul cel mai dureros, căci mi se părea că-l părăsesc dar nu sci­­am atunci care vor fi grelele consecințe pentru Rose al meu și pentru mine. Incchipuește-ți că sunt, aci la o depărtare de Rușciuk, de 10 ore, cil trăsură dacă ea ar mer­ge destul de iute. El bine, a­­fară de o depeșe electrică care ne-a­­ costat 18 franci, când­ simțeam trebuință de 18 solde, și un espres, n’am primit de­cât scrisori trimise cu o lună înainte. Cât a ținut despărțirea nois­­tră nar a avut nici Scrisori, nici ziare din București sau din altă parte și nu văzut nici o persoană care să mî poată spu­ne un cuvânt privitor la ceia ce mă preocupă pe mine sin­gură. Notează că afară de aceasta, trăind la niște prieteni, trebue să opresc ca întristarea mea să se reverse și asupra lor. Deci înghițeam toate și trebuia în­tot­dea­una să fiu cu o toaletă morală. Nu­ plângeam nici o dată, cea ce ne ușurează pe noi fe­meile în suferințele noastre. In sfârșit la 7 iulie (nu vom­ uita nici o dată această dată) ajunsesem într’o stare fizică și morală din cele mai de nesu­ferit. Mă închisei în odaia mea, mă întrebai dacă este un Dum­­nezeu. Da, vă mărturesc, ajun­sesem la aceasta. Mă hotărâi să nu mai îndur soarta mea fără să lupt și începui a gă­si că furtul poate fi scuza­bil adică împrumutul fără a a­­vea speranța d’a putea plăti fiind-că numai lipsa de bani mă oprea sa fiu cu dânsul, d’a sci cel puțin că trăesc. Dar nu putui sfi rămân mult timp fără a crede în Dumnezeu, avem prea mare trebuință să cred în ceva. Atunci începui a mă ruga cu foc, pentru ca această stare de lucruri să se sfârșească. Mă rugam pentru el, pentru copii mei. Voiam Să mor, era poate un păcat, poate o lipsă de iu­bire pentru el, pentru el, era o fapta lașă și egoistă, înțelesei aceasta și începui să plâng, cum n’am plâns de mai mulți ani, cerând ertare Dumnezeului despre existența căruia mă îndoisem. Plânsei mult timp. Acele lu­­crămi mă ușurară. A doua di­ful deșteptată la 5 ore dimineață prin sosirea unei telegrame . Erau liberi. La debarcarea lor la Giur­giu fură primiți cu entusiasm. Mulțimea alerga din toate păr­țile spre a îl felicita. Deputațiunile tuturor cor­­porațiuni deferă năvală sa pre­fectură, unde se coborâse Rose și Golești (căci prefectul­­ fu foarte amabil). Prefectul voia să-l reție la dejun și se opunea maiorului Drăgulinescu, care în tristul timp cât au stat la Rusciuk, fusese foarte devotat. El se ho­­tărâră să meargă la maiorul Drăgulinescu care este un ca­marad­ de Ortîi. A­teii. 4intru dânșii.­­ Acolo se succedară deputa­țiunile negustorilor, ale tineri­­mei, preoții, săteni, acestora Rose le răspunse. In tot timpul călătorii­lor li se făcu ovațiuni și la bariera Bucurescilor o mare mulțime Îi aștepta, cu tinerimea școalelor în cap, le aruncau buchete de flori, căruța lor fu transfor­mată într’un car triumfal. Mai departe, la câmpul Li­bertății (acum Filaret), chiar în locul de unde acum 9 ani, fură [duși în lungul lor eșil, drapelul tricolor, singurul ves­­tigiu din 1848, salută venirea lor. S’a instalat o grădină —ca­fenea. El fură siliți să se sco­­boare din nou. Amicii, rudele, cari nu fu­sese la barieră. Îi aștepta. Aci, acea nobilă și sublimă mamă, care a suferit atât de mult, primi pe fii săi, pe Go­­lescu­. Mulțimea era compusă din toate elementele societăței. Ti­nerimea tot în fruntea lor. Bo­­erii erau și ei. Bogatul, săra­cul, săteanul, toți intindeau mânele sau buzele lor. Un „țigan“, odinioară rob, chiamă pe unul dintre unșii pe numele sau, și se aruncă în brațele sale. Sau dus câte și patru la dom­­na Golescu în a cărei casa se da năvală până târziu în napte. Au fost în sfârșit răsplătiți cei cari au fost 9 ani fără pa­trie.... „și eu lipseam Rose a stat a doua zi cu amicii săi din București și seara a plecat la monastirea Pasărea unde sunt înmormântați tatăl, mama și fratele sau., S’a reîntors, a făcut visitele oficiale de rigo­­re și noaptea a plecat spre a veni aci. Dimineață la 7 ore era în brațele noastre. Val,"a trebuit îndată să ple­ce din nou spre ...a vedea cum stăm și ce trebue să facem. a 1­egulifi uu trădemw meu­. tăcerile sale comerciale. Fratele meu a fost­ în adevăr frate și afacerea a fost josti regulată. ■ Curierul Băilor Corespondență din Constanța ! Au mai sosit aci D-na Zoe Dimi­­trie Sturdza care a descins la­­ Hotel Carol. D. Lupu Costache fost deputat, Familia, Suli din Tecuci, d. și d-ra Alexandrescu proprietari din Bucu­curesci, d, Argintoianu, inspector telegrafic, Ali-Bey din Sofia, d. și D-na Delavrancea, Duțulescu func­ționar din Bucuresci, Meitani Se­nator, Colonel Teișanu, Pană Bue­­scu. In rada Portului, sunt ancorate, numai două vapoare mari, impor­tante, și mai multe caice, 7 re­­morchere și 15 șlepuri. Vaporul de resbel englez loca­­trice, se află de 15 zile venit din Sulina. El este comandat de Loco­tenentul Colonel ifor­, având 5 ofi­­țeri, 75 oameni de­­ echipaj, și 6 tunuri. Luni seară a plecat din port vaporul Iași, pentru Sulina ca să încarce cărbuni. Iași, a descărcat cărbuni, și când a ridicat ancora i s-a făcut onoarea de a fi salutat de locatrice prin ridicarea pavi­lionului și trimeterea de raze elec­trice în largul mării, până la dis­tanța la care se perdeau razele în Mare. Duminică și Buni, au stat anco­rat In rază, vaporul de resbel ru­sesc Pseznape, sosit din Sulina, co­mandat de Socot. Colonel Lupson având pe bord 6 ofițeri 154 oa­meni de echipaj și 2 tunuri. A­­cest vapor a plecat Marți dimi­neața spre apele Rusiei. A<­i se așteaptă sosirea vaporelor serviciului noilor maritim București și Constanța venind din Roterdam,­ unde au plecat la­­ 29 Iulie s. a Încărcate cu cărbuni. Eri a sosit vaporul Regele Carol, din Constandinopol, care va pleca Joi seara. Vaporul Principesa Maria inau­gurat zilele trecute, este în repa­rație la Galați, din cauza unor SÂMBĂTĂ 1 AUGUST (13 AUGUST) 1893 Luminota­te și vel­ul 5 "bataj, în toată țara Anunciuri pagina IV linia 40 bani Inserții și reclame 2 lei linia Administrația^; Strada Șelari (colț cod­i­r. Carol( Director Vintilă C. A. Rosetti stricăciuni, se așteaptă peste vr’o două zile In Constanța ca sa7$I re­ Înceapă cursele. La Hotel Carol I așezat pe malul raarei. Într’o poziție cât se poate de frumoasă, se găsește In pensia ține tot confortul. Se poate cu 22 de tei, avea o cameră bine mobilată cu privirea spre mare, și cu 20 cu privirea spre oraș, împreună cu cafea cu lapte, dejun și Prânz, de persoană, pentru două persoane 32 și 30 lei, pentru trei persoană 42 și 40 lei. Mâncarea numai fără casă, este de persoană dejun 4 fr. prânz 5 fr. fără vin. Intr’un număr viitor vom vorbi despre cele­l­alte hoteluri. Pe promenadă cântă muzica In­dio,poi-p «oară, iar la Cazino se a­­dună lumea unde parte sta­n­de privesc marea_ și ascult muzica­ iar parte citesc ziare in saloanele de lectură. Trenul, face acum curse regulate la vis, adică localitatea unde sunt băile. FOI RĂVĂȘITE !Deosebire Amicul, meu scump, iubăște și e iubit de o fetiță deșteaptă, frumoasă și sglobie. Și cu toate astea amicul meu iubit e în­tot­­deauna trist, pe fața lui sila de viață a îm­p­rimat trăsuri bizare, ochii lui privesc lu­mea cu desgustul Încăpățînat al unui bă­­trân și nimeni afară de ea și de mine nu’l prețueșt­e și nu ține la el. Eu sunt stingher, aștept privirea miloa­să *. el ca soarele primăverii și numai la o Șoaptă bine-voitoare mi Se umple inima ”|">|----- ■­­ . ch . *iv­­.•»*# j| de mine, de lume, de zilele cari vor veni și sunt momente In cari tresar de fericire la gândul repezitei unui glonț,în creier. Și eu și amicul meu scump, iubim dar par­tea noastră e cu totul deosebită; [el e iu­bit, el sărută un cap drăgălaș, inteligent și sglobiu, iar eu sunt mulțumit de atenția indiferentă a celei pe care o ador. Și cu toate astea pe fața lui sunt înti­părite sila și desgustul, dar pe, a mea as­cund cu­ atâta dibăcie aceste roade ale tra­iului meu, că par vesel, setos de viață și neplictisit de nimeni. Și vai, câtă deosebire..­. Cu ce ură ascult vorbele celui care cre­de câ’l înțeleg și 11 simpatisez, cu câtă silă strâng mâna”"celuia care crede că i sunt amic și cu câtă scârbă îmi port viața în mono­tonia zilelor. Amicul meu scump, iubește și e iubit de o fetiță sglobie, deșteaptă și frumo­ă iar eu mimai iubesc o ființă rece, mar­­moreană, divină... Sigma. Visita de la Petersburg Suntem deprinși cu atacurile pasionate ale presei noastre și de aceia limbagiul ținut de presa oposiției nu ne-au surprins. Ne așteptam ca ia să critice vizita pe care regele nostru a facut-o Imperatului Rusii și să profite de ocazia spre a lovi și în primul ministru. Ne a surprins însă atitudinea unor mari fliare parisiene, cum este de exemplu Le Temps, care trece drept organ de publicitate serios și bine informat. Marele ziar este de astă dată nu numai violent, dar și necu­viincios. Pentru el „Națiunea Română este perversă și ingrată, Statul Român este jucăria unor puteri mari cărora le-a devenit satelit, bărbații politici români sunt nișce vulgari intriganți, politica ro­mână este o țesătură de intrigi cari au în vedere interesul di­nastic mai presus de interesul țăris“. Și tote acestea pentru că re­gele Carol a fost de a făcut o vizită împăratului Rusiei, aliatul Franciei. Ce ar fi spus Le Temps dacă regele Carol ar fi fost la Berlin ? Minunile esposiției . D. Maruéjouls, ministrul de co­merț, a aprobat și contrasemnat diferite proiecte foarte importante cari i-au fost supuse de d. Picard, comisar general, și de d. Bouvard, directorul serviciilor de arhhitec­­tură ale exposiției. In primul loc proiectul porței monumentale care se va ridica la intrarea Cursului Reginei, Architects, d. Rene Binet, a dis­pus în chip foarte ingenios, în he­­miciclu, 60 de ghișeuri cari per­mit numeroșilor visitator de a păt­runde repede în Exposiție. Aceas­­ta intrare va fi surmonțită de­ o cupolă decorată, de faianță, și în­­curată de faruri luminoase. Ceva mai mult, d. Rene Binet, face să figureze în decorația por­ței sale tabloul progreselor secolu­lui. E de ajuns a arunca o ochire pe planul lucrărei sale, ca să te convingi că ea va fi una din cele mai însemnate ale Exposițiunei. Ministrul a aprobat și planurile palatelor pădurilor, vânătoarei, pes­cuitului, al navigației și în finea­­cel al horticulturei. O operație foarte curioasă și a­­mintind prin , originalitatea ei, la­­americana, va fi constă ea: Comisarul general a decis ca scheletul de fier al gale­riei de la drumul central al Ex­posiției din 1889, și care a fost conservat, va fi întrebuințat pentru nouile construcții ce se fac pentru anul 1900. Acest „schelet“ are, într’adevăr, aceiași înălțime ca acelea proiec­tate doi arc­itecți. Ele ar trebui deci să fie demontate, transporta­te și remontate paralel cu axa fostei galerii a mașinilor, opera­ție lungă. Spre a evitata această, adjudecătorii au propus de a sub­stitui demontarea prin transportul în bloc pe noul loc. Această e o operație care se practică adesea în Statele­ Unite. Ast­fel fosta galerie, care e lunga de 30 metri, va fi, în vede­rea acestei preumblări, împărțită în trei părți. Fie­care parte va a­­vea forma unui mare cub, care va avea volumul unei case mari din Paris. Pentru ca să facă această miș­care a galeriei, va trebui ca mai întâiut ea să fie săltată în sus din temelie și apoi pusă pe roate. Cel mult peste o lună vom avea ocazia să vedem casele cari merg, cea ce cred că va fi foarte nos­tim. Veniturile accizelor Veniturile acciselor comunei București au produs, în intervalul de la 1 Aprilie—25 Iulie inclusiv curent, suma de lei 2.417.163 și 95, cu 53.765 lei și 94 bani mai mult de­cât în periodul cores­­punz jetor al anului trecut. De asemenea, veniturile rare ale primăriei prezintă, gene­până acum, un excedent însemnat față cu cheltuelile făcute în comptul exercițiului curent și a intervalu­lui corespunzător al exercițiului 1897—98. i

Next