Romanul, august 1898 (Anul 42, nr. 147-169)
1898-08-01 / nr. 147
Anul 42-lea No 147 Toesee și tcî putea 5 ‘bani în toată ț ira Abonamente. In țară 5 lei pe trimistru In Streinătate 10 lei pe trimistru Redacția Str. Șelari 17 (colț cu str. Carol) Fondat de C. A. Rosetti Ediția de seară Cambon Ambasadorul Franciei la Washington însărcinat cu tratarea condițiunilor de pace între Spania și Statele-Unite. Reintrarea ecsilaplor IN ROMANIA in Maria Rosetti către doamna X, la Paris Rîfov lângă Ploescu, 5 August 1857 Despre Rose și despre Dumitru Brătianu ce să’ți spun ? ai aflat toate amănuntele privitoare la traiul sărmanilor noștri esilați din Rusciuk. Ai înțeleg cât a trebuit să sufer, dar acea ce nu spil, este cât m’a costat plecarea mea silită din București. După ce am încercat tot ce era cu putință spre a obține libertatea lor, a trebuit sa vin aci la vechii noștri prieteni 0. Această plecare din București îmi sfâșia inima în modul cel mai dureros, căci mi se părea că-l părăsesc dar nu sciam atunci care vor fi grelele consecințe pentru Rose al meu și pentru mine. Incchipuește-ți că sunt, aci la o depărtare de Rușciuk, de 10 ore, cil trăsură dacă ea ar merge destul de iute. El bine, afară de o depeșe electrică care ne-a costat 18 franci, când simțeam trebuință de 18 solde, și un espres, n’am primit decât scrisori trimise cu o lună înainte. Cât a ținut despărțirea noistră nar a avut nici Scrisori, nici ziare din București sau din altă parte și nu văzut nici o persoană care să mî poată spune un cuvânt privitor la ceia ce mă preocupă pe mine singură. Notează că afară de aceasta, trăind la niște prieteni, trebue să opresc ca întristarea mea să se reverse și asupra lor. Deci înghițeam toate și trebuia întotdeauna să fiu cu o toaletă morală. Nu plângeam nici o dată, cea ce ne ușurează pe noi femeile în suferințele noastre. In sfârșit la 7 iulie (nu vom uita nici o dată această dată) ajunsesem într’o stare fizică și morală din cele mai de nesuferit. Mă închisei în odaia mea, mă întrebai dacă este un Dumnezeu. Da, vă mărturesc, ajunsesem la aceasta. Mă hotărâi să nu mai îndur soarta mea fără să lupt și începui a găsi că furtul poate fi scuzabil adică împrumutul fără a avea speranța d’a putea plăti fiind-că numai lipsa de bani mă oprea sa fiu cu dânsul, d’a sci cel puțin că trăesc. Dar nu putui sfi rămân mult timp fără a crede în Dumnezeu, avem prea mare trebuință să cred în ceva. Atunci începui a mă ruga cu foc, pentru ca această stare de lucruri să se sfârșească. Mă rugam pentru el, pentru copii mei. Voiam Să mor, era poate un păcat, poate o lipsă de iubire pentru el, pentru el, era o fapta lașă și egoistă, înțelesei aceasta și începui să plâng, cum n’am plâns de mai mulți ani, cerând ertare Dumnezeului despre existența căruia mă îndoisem. Plânsei mult timp. Acele lucrămi mă ușurară. A doua diful deșteptată la 5 ore dimineață prin sosirea unei telegrame . Erau liberi. La debarcarea lor la Giurgiu fură primiți cu entusiasm. Mulțimea alerga din toate părțile spre a îl felicita. Deputațiunile tuturor corporațiuni deferă năvală sa prefectură, unde se coborâse Rose și Golești (căci prefectul fu foarte amabil). Prefectul voia să-l reție la dejun și se opunea maiorului Drăgulinescu, care în tristul timp cât au stat la Rusciuk, fusese foarte devotat. El se hotărâră să meargă la maiorul Drăgulinescu care este un camarad de Ortîi. Ateii. 4intru dânșii. Acolo se succedară deputațiunile negustorilor, ale tinerimei, preoții, săteni, acestora Rose le răspunse. In tot timpul călătoriilor li se făcu ovațiuni și la bariera Bucurescilor o mare mulțime Îi aștepta, cu tinerimea școalelor în cap, le aruncau buchete de flori, căruța lor fu transformată într’un car triumfal. Mai departe, la câmpul Libertății (acum Filaret), chiar în locul de unde acum 9 ani, fură [duși în lungul lor eșil, drapelul tricolor, singurul vestigiu din 1848, salută venirea lor. S’a instalat o grădină —cafenea. El fură siliți să se scoboare din nou. Amicii, rudele, cari nu fusese la barieră. Îi aștepta. Aci, acea nobilă și sublimă mamă, care a suferit atât de mult, primi pe fii săi, pe Golescu. Mulțimea era compusă din toate elementele societăței. Tinerimea tot în fruntea lor. Boerii erau și ei. Bogatul, săracul, săteanul, toți intindeau mânele sau buzele lor. Un „țigan“, odinioară rob, chiamă pe unul dintre unșii pe numele sau, și se aruncă în brațele sale. Sau dus câte și patru la domna Golescu în a cărei casa se da năvală până târziu în napte. Au fost în sfârșit răsplătiți cei cari au fost 9 ani fără patrie.... „și eu lipseam Rose a stat a doua zi cu amicii săi din București și seara a plecat la monastirea Pasărea unde sunt înmormântați tatăl, mama și fratele sau., S’a reîntors, a făcut visitele oficiale de rigore și noaptea a plecat spre a veni aci. Dimineață la 7 ore era în brațele noastre. Val,"a trebuit îndată să plece din nou spre ...a vedea cum stăm și ce trebue să facem. a 1egulifi uu trădemw meu. tăcerile sale comerciale. Fratele meu a fost în adevăr frate și afacerea a fost josti regulată. ■ Curierul Băilor Corespondență din Constanța ! Au mai sosit aci D-na Zoe Dimitrie Sturdza care a descins la Hotel Carol. D. Lupu Costache fost deputat, Familia, Suli din Tecuci, d. și d-ra Alexandrescu proprietari din Bucucuresci, d, Argintoianu, inspector telegrafic, Ali-Bey din Sofia, d. și D-na Delavrancea, Duțulescu funcționar din Bucuresci, Meitani Senator, Colonel Teișanu, Pană Buescu. In rada Portului, sunt ancorate, numai două vapoare mari, importante, și mai multe caice, 7 remorchere și 15 șlepuri. Vaporul de resbel englez locatrice, se află de 15 zile venit din Sulina. El este comandat de Locotenentul Colonel ifor, având 5 ofițeri, 75 oameni de echipaj, și 6 tunuri. Luni seară a plecat din port vaporul Iași, pentru Sulina ca să încarce cărbuni. Iași, a descărcat cărbuni, și când a ridicat ancora i s-a făcut onoarea de a fi salutat de locatrice prin ridicarea pavilionului și trimeterea de raze electrice în largul mării, până la distanța la care se perdeau razele în Mare. Duminică și Buni, au stat ancorat In rază, vaporul de resbel rusesc Pseznape, sosit din Sulina, comandat de Socot. Colonel Lupson având pe bord 6 ofițeri 154 oameni de echipaj și 2 tunuri. Acest vapor a plecat Marți dimineața spre apele Rusiei. A<i se așteaptă sosirea vaporelor serviciului noilor maritim București și Constanța venind din Roterdam, unde au plecat la 29 Iulie s. a Încărcate cu cărbuni. Eri a sosit vaporul Regele Carol, din Constandinopol, care va pleca Joi seara. Vaporul Principesa Maria inaugurat zilele trecute, este în reparație la Galați, din cauza unor SÂMBĂTĂ 1 AUGUST (13 AUGUST) 1893 Luminotate și velul 5 "bataj, în toată țara Anunciuri pagina IV linia 40 bani Inserții și reclame 2 lei linia Administrația^; Strada Șelari (colț codir. Carol( Director Vintilă C. A. Rosetti stricăciuni, se așteaptă peste vr’o două zile In Constanța ca sa7$I re Înceapă cursele. La Hotel Carol I așezat pe malul raarei. Într’o poziție cât se poate de frumoasă, se găsește In pensia ține tot confortul. Se poate cu 22 de tei, avea o cameră bine mobilată cu privirea spre mare, și cu 20 cu privirea spre oraș, împreună cu cafea cu lapte, dejun și Prânz, de persoană, pentru două persoane 32 și 30 lei, pentru trei persoană 42 și 40 lei. Mâncarea numai fără casă, este de persoană dejun 4 fr. prânz 5 fr. fără vin. Intr’un număr viitor vom vorbi despre celelalte hoteluri. Pe promenadă cântă muzica Indio,poi-p «oară, iar la Cazino se adună lumea unde parte stande privesc marea_ și ascult muzica iar parte citesc ziare in saloanele de lectură. Trenul, face acum curse regulate la vis, adică localitatea unde sunt băile. FOI RĂVĂȘITE !Deosebire Amicul, meu scump, iubăște și e iubit de o fetiță deșteaptă, frumoasă și sglobie. Și cu toate astea amicul meu iubit e întotdeauna trist, pe fața lui sila de viață a împrimat trăsuri bizare, ochii lui privesc lumea cu desgustul Încăpățînat al unui bătrân și nimeni afară de ea și de mine nu’l prețuește și nu ține la el. Eu sunt stingher, aștept privirea miloasă *. el ca soarele primăverii și numai la o Șoaptă bine-voitoare mi Se umple inima ”|">|----- ■ . ch . *iv.•»*# j| de mine, de lume, de zilele cari vor veni și sunt momente In cari tresar de fericire la gândul repezitei unui glonț,în creier. Și eu și amicul meu scump, iubim dar partea noastră e cu totul deosebită; [el e iubit, el sărută un cap drăgălaș, inteligent și sglobiu, iar eu sunt mulțumit de atenția indiferentă a celei pe care o ador. Și cu toate astea pe fața lui sunt întipărite sila și desgustul, dar pe, a mea ascund cu atâta dibăcie aceste roade ale traiului meu, că par vesel, setos de viață și neplictisit de nimeni. Și vai, câtă deosebire... Cu ce ură ascult vorbele celui care crede câ’l înțeleg și 11 simpatisez, cu câtă silă strâng mâna”"celuia care crede că i sunt amic și cu câtă scârbă îmi port viața în monotonia zilelor. Amicul meu scump, iubește și e iubit de o fetiță sglobie, deșteaptă și frumoă iar eu mimai iubesc o ființă rece, marmoreană, divină... Sigma. Visita de la Petersburg Suntem deprinși cu atacurile pasionate ale presei noastre și de aceia limbagiul ținut de presa oposiției nu ne-au surprins. Ne așteptam ca ia să critice vizita pe care regele nostru a facut-o Imperatului Rusii și să profite de ocazia spre a lovi și în primul ministru. Ne a surprins însă atitudinea unor mari fliare parisiene, cum este de exemplu Le Temps, care trece drept organ de publicitate serios și bine informat. Marele ziar este de astă dată nu numai violent, dar și necuviincios. Pentru el „Națiunea Română este perversă și ingrată, Statul Român este jucăria unor puteri mari cărora le-a devenit satelit, bărbații politici români sunt nișce vulgari intriganți, politica română este o țesătură de intrigi cari au în vedere interesul dinastic mai presus de interesul țăris“. Și tote acestea pentru că regele Carol a fost de a făcut o vizită împăratului Rusiei, aliatul Franciei. Ce ar fi spus Le Temps dacă regele Carol ar fi fost la Berlin ? Minunile esposiției . D. Maruéjouls, ministrul de comerț, a aprobat și contrasemnat diferite proiecte foarte importante cari i-au fost supuse de d. Picard, comisar general, și de d. Bouvard, directorul serviciilor de arhhitectură ale exposiției. In primul loc proiectul porței monumentale care se va ridica la intrarea Cursului Reginei, Architects, d. Rene Binet, a dispus în chip foarte ingenios, în hemiciclu, 60 de ghișeuri cari permit numeroșilor visitator de a pătrunde repede în Exposiție. Aceasta intrare va fi surmonțită de o cupolă decorată, de faianță, și încurată de faruri luminoase. Ceva mai mult, d. Rene Binet, face să figureze în decorația porței sale tabloul progreselor secolului. E de ajuns a arunca o ochire pe planul lucrărei sale, ca să te convingi că ea va fi una din cele mai însemnate ale Exposițiunei. Ministrul a aprobat și planurile palatelor pădurilor, vânătoarei, pescuitului, al navigației și în fineacel al horticulturei. O operație foarte curioasă și amintind prin , originalitatea ei, laamericana, va fi constă ea: Comisarul general a decis ca scheletul de fier al galeriei de la drumul central al Exposiției din 1889, și care a fost conservat, va fi întrebuințat pentru nouile construcții ce se fac pentru anul 1900. Acest „schelet“ are, într’adevăr, aceiași înălțime ca acelea proiectate doi arcitecți. Ele ar trebui deci să fie demontate, transportate și remontate paralel cu axa fostei galerii a mașinilor, operație lungă. Spre a evitata această, adjudecătorii au propus de a substitui demontarea prin transportul în bloc pe noul loc. Această e o operație care se practică adesea în Statele Unite. Astfel fosta galerie, care e lunga de 30 metri, va fi, în vederea acestei preumblări, împărțită în trei părți. Fiecare parte va avea forma unui mare cub, care va avea volumul unei case mari din Paris. Pentru ca să facă această mișcare a galeriei, va trebui ca mai întâiut ea să fie săltată în sus din temelie și apoi pusă pe roate. Cel mult peste o lună vom avea ocazia să vedem casele cari merg, cea ce cred că va fi foarte nostim. Veniturile accizelor Veniturile acciselor comunei București au produs, în intervalul de la 1 Aprilie—25 Iulie inclusiv curent, suma de lei 2.417.163 și 95, cu 53.765 lei și 94 bani mai mult decât în periodul corespunz jetor al anului trecut. De asemenea, veniturile rare ale primăriei prezintă, genepână acum, un excedent însemnat față cu cheltuelile făcute în comptul exercițiului curent și a intervalului corespunzător al exercițiului 1897—98. i