Romanul, ianuarie 1899 (Anul 43, nr. 268-290)
1899-01-15 / nr. 277
ANUL 43-lea"No. 277 '-■wn Jí_____-J *■* Voește și vei putea 5 BANI în toată țara ABONAMENTE: IN ȚARĂ, pe an 20 lei, va suplini. 80 le IN STREINATATE: „ „ 40 » 1 ’ - r" " f v.-,1 vt » ?ttu.rsaea REDACȚIA STR. STAVROPOLEOS No. 2. Fondat in 185ÎT de CB Ä. ROSFWI VINERI 15 (27) Ianuarie, 1B99 Luminează-te și vei fi 5 BANI în toată țara ANUNCIURI Pagina IV......................linia 40 bun Inserții și reclame 2 lei linia ADMINISTRAȚIA ~ „ STR. STAVROPOLEOS No. 2 /' n Director VIWTII^A O. A. R08D0l între ministerul de finanțe și consiliul comunal Cu ocasiunea formării listelor electorale de consilier comunal Petrovici a atras atenția consiliului asupra unei grave procedări a ministerului de finanțe. Listele electorale făcîndu-se din rolurile de contribuți proprietarii de case noi, fiind scutiți de dări în timp de 3 ani nu figurează pe acele roluri și deci nici în listele electorale. Mai mulți dintre ei cerînd Curții de Casație să-l înscrie, Curtea a pretins ca el să ceară comisiunelor de apel din Ianuarie să evalueze proprietățile lor, comisiunile însă au refuzat pe motiv că ministrul de finanțe le a dat instrucțiuni că în interes fiscal să nu facă acele constatări. Ministrul crede că dacă s’ar face acum constatările ele să nu fie mai mari decît valoarea ce ar avea proprietățile la recensămîntul general. Acei cetățeni deci cărora legea le acordă o favoare cînd construesc, li se ridică în același timp un drept cetățenesc. Cu drept cuvînt a observat d. Petrovici, că interesul fiscului trebuie, pentru noi să fie mai mic decît drepturile cetățenești și că este de datoria unui consiliu liberal a nu tolera o astfel de stare de lucruri care este chiar contrariu cu articolul 14 din legea electorală care spune în mod categoric că „proprietarul unui imobil scutit provisoriu de plata impositului către stat, va executa dreptul de alegător ca și cum ar plăti acel imposit”. Acest drept se ridică cetățenilor printr-o circulară a ministrului care interzice comisiunelor de apel să facă evaluarea proprietăților noi. Consiliul comunal Împărtășind cu totul acele vederi a delegat pe d-nii Petrovici și Meitani ca împreună cu unul din ajutoarele primarului să facă un demers pe lângă ministerul de finanțe ca să pună capăt acestei stări de lucruri cu totul anormală. 4 AJUTOARE Se știe că vechea lege a consiliilor comunale pot vedea 4 ajutoare de primari în capitală. Conservatorii modificînd legea redus acel număr la doi. Experiența a dovedit că actuala organizare este defectuoasă și că primarul și ajutoarele sale sunt acum înpovărați cu lucrări cari le absoarbe tot timpul numai pentru expediarea lucrărilor cuente. Spre a se putea satisface trebuințele, publicului domnul Primar a cerut avizul consiliului comunal spre a face un demers pe lângă ministerul de interne în scop de a propune o legi pentru a se crea încă două posturi de ajutoare in București. Propunerea a fost combătută de d. consilier Petrovic pe motiv că s’ar părea că acele posturi se crează spre a satisface dorințele unor consilieri cari aspirați la funcții de ajutori și s’ar putea crede că este o căpătuire pentru acei consilieri. Dacă primarul crede că este nevoe de concursul altor persoane în administrațiile consiliului, el poate da delegațiuni gratuite unor consilieri, dari nu vor refuza concursul lor. Iar suma de 20.000 lei anual cu care s’ar împovăra bugetul prin creea celor noi posturi ar putea maica pasage și bine fi întrebuințată canabul. D. Petrovici recunoaște că legea actuală este defectoasă, dar consilieri trebuia să arate că țin mai mult la redobîndirea drepturilor ce s’a luat consiliilor comunale, decît unor con consilieri și se cere o modificare mare a legiiar nu numai a unor puncte cari ar părea că privesc că pătueli. V. Matak fiind de o părere contrarie a susținut că legislatorul care a făcut mai multe categorii de consilii stabilind numărul consilierilor la 10, 15, 20, 31 etc. după populație ar trebui să stabilească și ajutoarele în raport cu al consilierilor și deci să se admită 4 ajutoare în loc de 2 D. Vintilă Rosetti s’a aliat la părerea d-lui Petrovici iar cei l’alțî consilieri au fost pentru crearea de doi noi ajutoare. D. Aslan declară că nu este adevărat cum au spus fiarele că s’ar fi plîns unora că d. Julich ar fi luate bani. Camera n’a luat nici o decisiune, și probabil se va pronunța după a d. Julich va depune în scris propunerea sa. -------------------po rx-----------------------------rea au 6 0000 LISTELE ELECTORALE Consiliul comunal procedând la verificarea listelor electorale a admis mai multe cereri de înscrieri și procedat la ștergerea tuturor morților și a acelora înscriși pe nedrept, înscriși de două ori sau cari au pierdut dreptul de alegători. S-a constatat cu această ocasiune că numărul alegătorilor cari intrau în aceste categorii era foarte mare și ștergerile s’au ridicat de la 200 la 500 în unele colegii. Toate aceste ștergeri vor fi aduse la cunoștința celor interesați spre a putea să reclame, dacă ștergerea ar fi nedreaptă. In același timp s’a hotărît a se face publicitatea cea mai întinsă, atrăgîndu-se atenția cetățenilor cari ar avea dispense de cens spre a cere înscrierea lor. S’a mai atras atențiunea controlorilor ca să nu facă omisiuni regretabile ca cele cari s’au constatat în actualele liste, în cari persoane cunoscute cu d-nii I. Lahovary și St. Greceanu nu figurau ca alegători. 00 00 00 00 ■ INCIDENTUL JULICH Unele fiare conservatoare au acuzat pe d. deputat Julich de a fi luat bani de la un strein spre a obține de la Cameră împămîntenirea sa. S’a pretins că faptul ar fi fost mărturisit de d-nii C. Aslan șirapadopol. In urma acestei acusațiuni, d. Jülich a crezut că e bine să aducă cestiunea în fața parlamentului. In ședința de erl a Camerei d-sa vînd cuvîntul, a amintit că a dat deja o desmințire a acusațiunilor ce i s’au adus de Epoca, că ar fi luat bani pentru indigenare, dar deore ce vede că și alte diare, ca Constituționalul, regretă acele calomnii, d-sa protesteza contra acelei acusațiuni și ace apel la d-nii deputați, Aslan șiapadopol cari sciu că nu este nimic adevăr din cele scrise și cere a se numi o anchetă parlamentară. EDIȚIA DE DIMINEAȚA Pină atunci însă nu se poate impută nimic biuroului și mai puțin , încă membrilor comisiunei, care fiind legalmente aleși și invitați de biurou a se constitui, au procedat la i. lucrările lor. .---------------------- 0600 ---------------------- |; Comisia de verificare a socotelilor statuie Se știe că în fiecare an Camera a alege o comisiune de 5 membri care la să verifice socotelile Statului. Acea comisiune primește diurnă în el tot timpul cât e închis parlamentul. Din această cauză sunt întotdeauna mai mulți candidați, ceea ce dă adesea naștere la balotagiu. In 1897 după repetate voturi, nu i s’a putut alege decit parte din membrii comisiunei și în urma propunerel d-lui Nacu comisiunia n’a mai și funcționat. Anul trecut s’au ales numai 8 membrii, doi rămînînd în balotagiu. Președintele Camerei, deoarece proclamase aleși pe trei membri, deci , majoritatea comisiune, a convocat pe acei membri și ei au lucrat în timpul vacanțelor. Bineînțeles, deoarece comisiunea a fost constituită, a primit diurna cuvenită. Această procedare a părut necorectă d-lui Fleva și d-sa a adresat 1 eribiuroului Camerei-o interpelare , întrebînd dacă este adevărat că co-misiunea socotelilor a funcționat cu 1 3 membri, în loc de 5 și dacă este exactă afirmarea unor ziare că d. chestor Delimarcu a refuzat d’a aproba plata diurnei acelei comisiuni. Deputatul de Roman, d. Delimarcu, a crezutt că e necesar a da lămuriri și a răspuns d lui Fleva observînd că d-sa n’a spus că a refuzat să iscălească, dar fiind întrebat dacă e adevăr că s’a plătit diurna a spus, că nu i s’a presintat nici un asemenea act de iscălit și că d-sa crede că comisia nu putea să funcționeze deoarece nu se putea constitui, nefiind aleși toți membrii ei. D. Delimarcu a emis deci o opiniune a d-sale personală, care nu fost împărtășită de biurou, singur în acest cas competiute d’a resolva cestiunea. Președintele Camerei a amînat răspunsul său la întrebarea d-lui Fleva; este însă probabil că va susține modul său de procedare. Camera se va pronunța și va decide cum se va urma pe viitor. In orice caz d. Fleva a pus rău cestiunea ocupîndu-se de o cestiune de diurnă. Aceasta, după noi, nu poate fi discutată. Cei trei membri au fost proclamați aleși de biuroul Camerei, au fost convocați spre a se constitui și au procedat la lucrările ce li se cerea. In consecință nu se poate tăgădui că aveau drept de diurnă. Chestiunea trebue deci mărginită la faptul că o comisiune, cînd s’au ales majoritatea membrilor ei, iar nu oțî, poate să se constitue. ș Regulamentul ne spuind nimic în această cestiune, numai biuroul Camerei era competinte a o resolva și a resolvat’o în sens afirmativ. ș Biuroul n’a depășit drepturile sale în ce privește trecutul. Deci Camera crede că pe viitor trebuește astfel procedat; majoritatea n’are decît să adepue o propunere, care fiind adoptată, va resolva cestiunea pentru viitor n alt sens. Localurile de vot Unul din inconvenientele care s’au constatat la alegerile trecute a fost și acela al modului cum erau distribuiți alegătorii în localuri de vot Astfel alegători alături de o șcală unde se vota erau trimiși să depue buletinele lor la un local cu totul depărtat. Spre a se îndrepta acest rău astfel cetățeni din suburbia Popa-Russu trebuia să voteze la Tunari, strada trecînd pe dinaintea localului din Clemenței. Acele suburbi vor fi înscrise spre a vota pe viitor la școala Clemenței. In culoarea de Verde alegătorii din suburbiile Mihal-Vodă, Archimandritu și Tivoru, cari sunt alături de localul școalei general Golescu, vor vota aci în loc de a merge la Cuibu cu barză. In culoarea de Negru spre a se înlesni votarea se va renunța la școala de la Mîntuleasa și se va adopta localul școalei de la Iancu Nou care este în centrul culoarei. In culoarea de albastru secția de vot va fi la Tăbăcari pentru colegiul T în loc de 1o. Maidanul dulapului, iar pentru colegiulu II la Tăbăcari și la școala de la Maternitate. Un alt inconvenient care s’a constatat în această culoare este acela că aci votează alegători din Oltenița și toate plășile din Ilfov. Astfel acești alegători venind cum grămada puteau fi controlați de administrație cu înlesnire. Spre a se înlătura acest mijloc de ingerință se va lua disposiția ca cei vre o 100 de alegători din cele 5 plăși ale județului să fie repartizați a cele 5 culori, cîte o plasă pe culare, rămînînd ca numai cei din Oltenița să voteze în culoarea de Albastru. Controlul guvernului va fi mai greu și, alegători, în mijlocul celoralți cetățeni, vor fi liberi ași execcuta dreptul de vot cum vor voi. ---------------------- 0000-----------------------1 Corpurile Legiuitoare CAMERA . Sesința de la 13 ianuarie 1899 După terminarea comunicărilor și nedențelor de cari am vorbit mai sus, că votează în total legea pentru modificarea unui articol de lege pentru gombaterea fiiloxierei. " Dnn Fleva și desvolta întrerpe ^ trea asupra modifiicărei legei comutate și asupra colegilor unici. ^ Vorbesce de disidența de sub on Brătieanu și de cea actuala și a ^ juvernul actual d’a face legilor. După ce critică modul ce s’au făcuit alegerile comunale citește scrioarea d-lui Ianovici care spun că Galantacuzino era pentru colegiul unic. F ni întreabă pe D-nu Perechide dacă este de aceiași ideie. 1). Perechide afirmă chestiunea n’a Dst desbătută în consilul de miniștri Cc i’nu póte fi solidar cu cele scrise de d- l ‘ u Ianovici, In cât privesce pe d-sa . ’a fost nici o dată divergentă de idei a G. Cantacuzino și’va posita chir în aceasta sesiune o lege de scenalisație județească. ^ După ce vorbește de Popp în ces _ și personelă ședința se ridică. SENat tr r. Ședința de la 13 Ianuarie 1899 La ordinea dilei indigenate, Senatul trece în secții spre a discuta legea minelor. ------------------ 0000 ——----------------- INFOMAUUNI * Oficială 1 Mercur 1, 13 ale curentei, la orele 1 10 jum. dimineața, M. S. Regele , a bine voit a primi în audiență pe N. PP. SS. II. Mitropolitul Primat al Romîniei și pe Mitropolitul Moldovei și Sucevei, cari au avut onoarea de,ar presinta pe noul Arhiereu Varlaam Răileanu Craioveanul, director al seminarului Verniamin din Iași, conform vechilor datine ale Țârei. Al doilea bal la palat se va da la 24 Ianuarie. Camera a votat azi tranzacția dintre primăria Galați și casa Georges. La ordinea zilei este proiectul 1 pentru scăzămintele agricole. Discuția generală a budgetelor va începe, la Cameră, la 1 Februarie. D. Mavrodini consilier de legațiune la Viena, a fost numit ministru plenipotențiar al Romîniei la Bruxelles. Mandatul d-lor Aurelian, Tache Anăstasiu, I. Pilat, E. Stătescu, A. Carp și Polizu Micșunescu membri în consiliul de administrație al Creditului rural aspirînd în viitoarea adunare generală se va proceda la o nouă alegere. Inginerul căilor ferate Vlasopol, întorcîndu-se cu 5 lucrători pe o drezină dintr-o inspecție făcută pe linie pînă la Murtfaltar, în gara Constanța drezina a fost luată de o mașina de manevră. Unul din lucrători a fost ucis, iar inginerul Vlasopol și alți doi lucrători au fost răniți. Junimea universitară din Iași a decis să dea o mare serbare artistică în onoarea Italiei, ca răspuns la călduroasa primire ce s’a făcut studenților români la congresul de la Turin. Serbarea va avea loc în Iași la teatrul Național cu concursul societăților dramatice din Iași și Bucuresci. Serbarea va avea loc pe la sfirșitul lui Februarie. In portul Galați nu se tratează absolut nici o afacere, sub raportul cerealelor de și din străinătate porumburile sunt foarte cerute. Stocul local de porumburi se ridică la aproape 22 mii de chile, la Brăila există un stoc de 200 mii chile, pe când Sulina nu mai dispune decât de un stoc de 20 mii chile. Fîntîna care se află în grădina Episcopii va fi transportată și instalată pe piața Valter Mărăcineanu. Primăria va lua disposițiuni pentru ca să instaleze conducte de apă în părțile Capitalei unde s’au închis puțurile care conținea organe vătămătoare sănătății. Consiliul comunal a ținut ședință eri seară pentru a verifica listele electorale și a propune diverse credite. 00 00